Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Saşa Moza, D’arc şi Bogdan Demetrescu, Ecluze pe Bega: Pe noi ca timişoreni, ne-a bucurat să vedem în 2023 un real interes pentru oraşul nostru

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat oraşul în ultima perioadă.

Arhitectul Bogdan Demetrescu, cofondator al proiectului Ecluze pe Bega, spune că în 2023 Timişoara a fost un oraş redescoperit de mulţi dintre localnici. 

„Cred că a avut viaţă, a avut foarte multe evenimen­te, chiar prea multe pentru a le acoperi pe toate. Dar pe noi ca timişoreni ne-a bucurat să vedem această dinamică, să vedem un real interes în ceea ce priveşte oraşul.“

Saşa Moza, antreprenor cu experienţă vastă în ospitalitate, fondatorul conceptului D’Arc din Timişoara şi partener cu Bogdan Demetrescu într-o serie de proiecte, inclusiv în Ecluze pe Bega, e mai puţin optimist.

„Oraşul are viaţă mai mult în weekend şi la evenimente, care evenimente au fost anul acesta foarte multe, poate chiar prea multe. În domeniul ospitalităţii am simţit o creştere. Dar eu mai am şi un alt business - un magazin, unde înregistrăm o scădere destul de mare. În oraşele mari, în retail, contează numărul de turişti.“ Totuşi, el speră ca 2023 să fie un nou început pentru Timişoara, la fel cum a fost pentru Sibiu anul în care a fost Capitală Culturală. „Şi sper să ne dezvoltăm organic în continuare, nu pe repede înainte.“

Ei a fost prezenţi în cadrul emisiunii Timişoara 2.0, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023.

Bogdan Demetrescu adaugă şi el că, din poziţia sa de arhitect, voia ca Timişoara să fie într-un alt punct în 2023. Dar, speră ca acest an să fie un moment important pentru oraş, un moment în care autorităţile să înţeleagă de fapt ce înseamnă Timişoara. „Nu discut doar de autorităţile locale, ci şi de cele centrale.“

Totuşi, în 2023 a crescut foarte mult numărul de turişti din România, adaugă el. 

Bogdan Demetrescu, fondatorul Ecluze pe Bega: Eu mă aşteptam să avem deja o infrastructură culturală, mă aşteptam să fie multe investiţii. Unele sunt începute, unele se întâmplă, ceea ce ne bucură. Oraşul trebuie să lucreze însă la o viziune mult mai curajoasă.

---

„M-am bucurat să văd colegi din breasla mea, breasla arhitecţilor, dar şi artişti care au vizitat după mult timp Timişoara. Astfel, au descoperit-o sau redescoperit-o. Pe vizitatorii români i-am văzut mult mai mult decât pe turiştii străini. Iar apropo de asta, noi, localnicii, credem că e inadmisibil ca într-un an în care Timişoara e Capitală Culturală să nu se suplimenteze zborurile, ci chiar să se diminueze numărul de curse.“ 

Bogdan Demetrescu afirmă că a întâmpinat o serie de probleme cu invitaţi care nu au avut curse foarte convenabile pentru ajunge în Timişoara. 

„Aici cred că un minus mare. Se vede că se construieşte, şi la aeroport, dar şi în alte zone, cum ar fi infrastructura culturală. Dar noi ne aşteptăm ca aceste proiecte să fie gata în 2023.“ De fapt, trebuia să fie gata în 2021, când Timişoara avea să fie iniţial Capitală Europeană a Culturii. Doar că, din cauza pandemiei, a fost amânat momentul. 

„Unele investiţii nu sunt gata nici în 2023, dar probabil vor fi. Anul acesta a deschis o nouă filă în povestea orasului. Sunt convins că vom vedea investiţii de relevanţă naţională şi în Timişoara, iar asta după ce timp de vreo 20 de ani a existat o lipsă de interes aici.“

Arhitectul recunoaşte însă că oraşul funcţionează, dar pretenţiile localnicilor sunt mult mai mari de atât. 

„Eu mă aşteptam să avem deja o infrastructură culturală, mă aşteptam să fie multe investiţii. Sunt investiţii pe care le aşteptăm de ceva ani. Unele sunt începute, unele se întâmplă, ceea ce ne bucură. Oraşul trebuie să lucreze însă la o viziune mult mai curajoasă.“

În 2023, ca urmare a faptului că Timişoara este Capitală Europeană a Culturii, Bogdan Demetrescu, alături de alţi antreprenori, a lansat proiectul Ecluze pe Bega. Acesta repune în discuţie navigabilitatea râului Bega. 

„Cred că se cunoaşte prea puţin că râul Bega, care traversează Timişoara, e un râu navigabil. Din Timişoara se poate ajunge pe Dunăre, se poate ajunge în Deltă, la Marea Neagră sau la Rotterdam. Proiectul nostru pune în discuţie importanţa unui culoar albastru-verde în mijlocul oraşului şi nu numai. De fapt, Timişoara e născută pe ape, e o poveste foarte interesantă, foarte puţin cunoscută la nivel la nivelul ţării.“ 

Fondatorii şi-au dorit să facă un proiect care să îmbine activităţile culturale cu cele de cercetare. Folosind ambarcaţiunea Pelicanul, deţinută de D’Arc, un business al lui Saşa Moza, care a devenit o platformă de evenimente, au fost readuse în discuţie o serie de poveşti uitate chiar şi de timişoreni. „Cred că a fost un moment foarte bun acest an - atât pentru noi şi pentru comunitate, cât şi pentru mulţi invitaţi şi turişti - să redescopere Timişoara, să redescopere patrimoniul, valorile noastre, pe care noi le păstrăm bine, dar merită să fie auzite mai departe.“ 

Păstrând proporţiile, Bega înseamnă pentru Timişoara cam acelaşi lucru ca Seina pentru Paris, completează Saşa Moza. 

„D’Arc a fost prima terasă care s-a întors spre Bega. Bega a fost considerat în râu urât, murdar, un loc unde să arunci gunoaie. Acum, şi datorită D’Arc, dar şi datorită celorlalţi jucători, a devenit un actor foarte important al oraşului. Ecluze pe Bega a dat şi mai multă importanţă râului. Am reuşit să ajungem şi până la sârbi, pentru prima dată în aproape 70 de ani, am reuşit trecerea frontierei pe apă.“

La proiectul Ecluze pe Bega sunt 7-8 oameni care au lucrat activ, în diverse forme, dar echipa totală e de 25-30 de persoane, cu toţii implicaţi în diferite alte activităţi.

„Eu sunt coordonatorul unui birou de arhitectură şi activez cam de 20 de ani în Timişoara. Acest an a fost deosebit pentru că toţi cei din biroul nostru, împreună cu mai mulţi colaboratori, ne-am concentrat atenţia şi pe Programul de Capitală Culturală. Încă de anul trecut am zis că trebuie şi noi să participăm într-un fel. Iar acum, aproape de finalul lui 2023, considerăm că proiectul nostru Ecluze pe Bega şi-a atins obiectivele.“ Totuşi, acest proiect va merge mai departe şi după ce se încheie anul şi după ce se încheie Programul de Capitală Europeană a Culturii.

„Proiectul Ecluze pe Bega va continua. Avantajul nostru e că nu ne-am planificat anul cultural cu 5-6 ani înainte. Fiecare vine din zone diferite, suntem un grup destul de divers. A fost o muncă dificilă, nefiind obiectul nostru principal de activitate.“ 

Când ai un birou de arhitectură care are o anumită dinamică, e greu să dedici timpul liber proiectelor de culturale, spune Bogdan Demetrescu. Totuşi, el adaugă că a fost o miză importantă. 

„Şi noi, şi Saşa, şi mulţi alţii din generaţia noastră eram la finalul anilor ’90, la început de 2000, prezenţi în viaţa culturală a oraşului. Încet-încet, focusul pe business şi pe alte activităţi ne-a împins într-o altă direcţie. Acest an a adus ceva important - ne-a reunit pe mulţi. Cred că ăsta e cel mai mare câştig pe care l-a adus Capitala Culturală.“ 

Nu e uşor când ai un business zi de zi, când ai un anumit program într-o altă sferă de activitate, să intri într-o zonă care necesită mult timp şi multă rigoare. 

„Dar ne-am mobilizat, şi asta a venit şi pentru că în ultimii 20 de ani Timişoara a fost lăsată de-o parte când a venit vorba de infrastructura culturală, socială, sportivă. Şi, ne-am dat seama că fiecare trebuie să participăm într-un fel. Poate după anul acesta se va auzi mai bine de Timişoara. În anii ’90, după Revoluţie, s-a auzit foarte bine de oraşul nostru. Sper să existe o revenire.“ 

Saşa Moza şi Bogdan Demetrescu se ştiu de peste 30 de ani, de la baschet, iar prima colaborare au avut-o în anul 1997. Au lucrat împreună şi la deschiderea D’Arc, dar şi la alte multe proiecte.

„D’Arc e un brand născut în 2002, deci avem 21 de ani de când activăm în domeniul ospitalităţii. Suntem unul din cele mai vechi branduri din oraş în acest domeniu. Şi ne bucurăm că încă mai suntem pe piaţă.“ 

În 21 de ani s-au schimbat chiar foarte multe, spune el. Domeniul este în continuă metamorfoză. 

„Post pandemie, lumea a început să iasă mai cu avânt. Astfel, domeniul ospitalităţii a cunoscut o creştere destul de importantă. Anul acesta este unul bun, dar nu cel mai bun.“ 

Nu s-a simţit foarte mult Capitala Culturală în business, dar asta şi pentru că fiind foarte multe proiecte care s-au desfăşurat în această perioadă, lumea a fost împărţită, explică Saşa Moza.

„Şi nu mai e ca în anii 2000, când erau când am început noi business-ul, când erau mult mai puţini actori în ospitalitate. Acum sunt mult mai mulţi şi mult mai buni.  Noi avem mai multe unităţi. Doar în localul de pe malul Begăi, avem într-o zi foarte bună 2.000-3.000 de oaspeţi. Dintre ei, maximum 10% sunt oameni din afara oraşului. Anul acesta a fost aproape cum mă aşteptam. Unele proiecte au mers mai bine, altele mai puţin bine“, conchide el. 

SaŞa Moza, fondatorul D’Arc: Post pandemie, lumea a început să iasă mai cu avânt. Astfel, domeniul ospitalităţii a cunoscut o creştere destul de importantă. Anul acesta este unul bun, dar nu cel mai bun.