Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Ana Maria Ursu, cofondatoarea Teatrului Basca: Am crescut foarte mult prin programul de Capitală Europeană a Culturii. Şi nu numai în 2023, ci în toţi anii de pregătire

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Ana Maria Ursu, cofondatoarea  Teatrului Basca, un teatru indepedent din Timişoara, spune că simte impactul pe care programul de Capitală Europeană a Culturii îl are în activitatea sa. Ea vede mai mult interes din partea publicului, vede că sala e mai plină decât de obicei, că are mai multe colaborări din străinătate.

„Cred că s-a dezvoltat publicul, e mult mai obişnuit cu evenimentele culturale, e mult mai organizat. Noi am crescut foarte mult prin programul de Capitală Europeană a Culturii. Şi nu numai în 2023, ci toţi aceşti ani de pregătire. Au fost oameni care au crezut în noi, chiar şi când ne-a fost mai greu sau chiar când noi nu mai credeam.“

„Nu e atât de uşor să să fii independent şi să te ocupi de toate aspectele administrative, financiare, de colaborare“, spune Ana Maria Ursu.

Ea a fost prezentă în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Antreprenoarea adaugă că a pornit la drum în domeniul cultural de la ideea de a face teatru, de a-şi face meseria, de a face ceea ce o pasionează.

„Am pornit împreună cu alţi doi colegi şi, între timp, teatrul nostru s-a dezvoltat şi am reuşit să avem proiecte din ce în ce mai mari, am reuşit să avem colaboratori.“

A pornit la drum în 2017, într-o hală rău afectată din cadrul fostei fabrici de pălării Paltin, de aici şi numele, Teatrul Basca. „Încetul cu încetul am crescut, şi ne-am mutat acum în Piaţa Traian, dar ne numim tot la fel, Teatrul Basca.“

La început nu a avut neapărat un plan pe termen lung, nici nu ştia că o să dezvolte un teatru în forma actuală. Erau doar trei prieteni care voiau să facă ceva împreună şi care voiau să-şi definească valorile pe care vor să le promoveze prin cultură şi prin artă.

„Mă bucur că am înţeles ce trebuie să fac eu ca manager de teatru ca să pot să obţin finanţări şi să pot să am colaboratori de peste tot. Noi nu avem o trupă permanentă. Pentru fiecare proiect colaborăm cu actorii de aici, din Timişoara. Şi s-a creat o reţea. Trupa noastră, chiar dacă e una bazată pe colaborare, s-a mărit de la an la an foarte mult.

La un moment dat, ni s-a cerut o listă cu toţi oameni cu care am colaborat de-a lungul anilor şi am ajuns aproape la 200.“

Teatrul Basca are 40 de locuri, iar dacă stau înghesuiţi intră 50 de oaspeţi. Sunt spectacole unde biletele se vând destul de repede. Sunt altele în cazul cărora fondatorii se chinuie un pic mai mult pe partea de promovare, mai ales atunci când sunt şi alte evenimente destul de mari în oraş.

„De multe ori ne-am suprapus anul acesta, dar nu am adus niciodată lipsă de public. În 2023, sunt mai mulţi străini care vin la piesele noastre faţă de anii anteriori. De aceea, a trebuit să facem supra-titrare la absolut toate spectacolele noastre. În rest, avem publicul nostru fidel, care ne aduce la rândul lui şi alt public nou. Avem şi spectacole pentru copii.“

În general, publicul Teatrului Basca s-a obişnuit să fie surprins, pentru că producţiile nu sunt ceva clasic, nu sunt ceva obişnuit. Sunt performance-uri, sunt spectacole care combină mai multe arte, spune Ana Maria Ursu.

„Anul acesta am avut spectacolul Cargo Berlin, care s-a desfăşurat într-un TIR în mişcare, şi a avut un foarte mare succes pentru că a fost ceva inedit, ceva nou.“ Biletele s-au vândut încă din primele zile în care au fost puse la vânzare. S-au vândut pentru toate spectacolele programate.

„Deci cred că publicul - timişorean, dar nu numai - este dornic de ceva cu care nu a fost obişnuit până acum. Cargo Berlin este o producţie realizată alături de Rimini Protokoll din Germania. S-a desfăşurat într-un TIR, iar timp de o oră şi jumătate spectatorii au fost purtaţi în afara Timişoarei şi au descoperit poveştile ascunse ale şoferilor de TIR.“

În domeniu, tot timpul trebuie să ai idei în buzunar. Ana Maria Ursu a avut idei care pe care le-a ţinut în buzunar şi patru ani până când s-au concretizat.

„Cred că noi avem o oarecare nişă artistică şi deja ne este clar în ce direcţie merge acest teatru şi ce valori vrem să promovăm. Aşa că dacă ne ţinem de parcursul pe care l-am dezvoltat până acum, vom avea şi continuitate.“

Provocarea cea mai mare este cea financiară. Trebuie tot timpul să depui proiecte, nu ai nicio stabilitate.

„Noi nu ştim din ianuarie încolo dacă vom mai avea proiecte sau spectacole noi. Provocarea este să scrii proiecte şi să ţi le accepte, să primeşti finanţări pentru ceea ce doreşti să faci. Deja am o echipă stabilă în ceea ce priveşte partea de implementare şi mă simt responsabilă să pot să obţin de fiecare dată proiecte ca să îmi ţin oamenii aproape.“

Fondatoarea Teatrului Basca adaugă însă că atunci când se sperie, lucrează şi mai mult. În pandemie, de exemplu, teatrul a avut cele mai multe proiecte. Iar când nu a putut avea public fizic în sală, a oferit spectacole în regim live streaming.

„Anul acesta este cel care ne-a oferit cea mai multă stabilitate, pentru că am putut să depunem un proiect pe tot anul, am putut să ne organizăm activităţile încă din ianuarie şi până în decembrie, ceea ce nu se întâmplă de obicei, nu s-a întâmplat până acum. Datorită Programului de Capitală Culturală am crescut, ne-am dezvoltat un un festival internaţional de teatru care ţine trei luni. Suntem acum în plină desfăşurare, ţine din septembrie până în noiembrie.“

Teatrul Basca a dezvoltat multe proiecte atât sociale, cât şi inovative. A folosit tehnologia VR, a făcut două producţii, face turnee ca să ajungă şi la oamenii care nu prea au acces la cultură.

„Avem colaborări cu alte instituţii sau alte organizaţii din Timişoara, am crescut într-un mod organic, încet, în ritmul nostru. Acum cred că am devenit destul de cunoscuţi. În prezent avem două proiecte mari; e vorba de acest festival Invizibil - e un festival internaţional, am avut şi deschiderea în septembrie - şi de stagiunea noastră în care jucăm spectacolele produse de noi în ultimii ani.“

În septembrie 2023, Teatrul Basca a avut circa 20 de spectacole. Ce urmează anul următor?

„Din câte am înţeles, vor mai fi câteva open-call-uri şi pentru 2024, şi atunci ne vom putea din nou programa şi planifica activitatea pentru ceea ce se va întâmpla la anul. Dacă nu vor fi, atunci vom reveni la finanţările anuale care există deja în România.“

Ana Maria Ursu spune că a călătorit în alte ţări şi a văzut modele sustenabile pentru antreprenorii culturali. De exemplu, primăria susţine câte un spaţiu independent prin plătirea chiriei şi a două salarii, cu condiţia ca acea organizaţie să dezvolte proiecte pentru cartier. „Mi se pare un lucru bun, care mai te mai linişteşte un pic din punct de vedere financiar şi administrativ. Cred că mai întâi trebuie să lucrăm un pic la mentalitate, să nu mai credem că nu se poate trăi din cultură. E important să găsim metode prin care ne putem folosi de cultură pentru a dezvolta acest antreprenoriat cultural.“

Trebuie să nu mai vedem cultura ca fiind un domeniu sărac sau neimportant pentru societate, adaugă ea.

La început, îşi aminteşte, a fost greu şi să aducă oameni în sală, dar şi să-i convingă pe artişti că un astfel de proiect poate funcţiona.

„Noi am venit cu nişte propuneri care îmbinau părţile sociale cu cele artistice, iar artiştii la început nu ştiau exact cât de serioşi suntem în demersul nostru. Publicul s-a dezvoltat cumva organic, oamenilor le-au plăcut tematicile pe care noi le dezbăteam. Dar am mers întotdeauna şi în comunităţi. Eu cred mult şi în dezvoltarea publicului prin pedagogie şi prin colaborarea cu alte grupuri.“

Când au pornit noi la drum, în Timişoara exista deja un teatru independent. Ei au venit cu o altă tematică, o altă abordare. Acum, mai sunt iniţiative, doar că nu au sediu, dar sunt grupuri care s-au dezvoltat şi cu care Teatrul Basca a colaborat.

„Cred că şi ei vor creşte foarte mult în anii următori. Practic, Porgramul de Capitală Culturală a obligat oraşul Timişoara să crească mult mai repede pe planul cultural. Apropo de Programul Timişoara Capitală Europeană a Culturii, o teamă a celor care suntem din domeniul cultural în Timişoara este să nu se termine totul brusc. Ba mai mult, să nu dispară orice susţinere pentru domeniu cultural.“

Totuşi, ca oraş, Timişoara s-a dezvoltat foarte mult prin prisma programului de Capitală Culturală, şi nu numai în domeniul cultural, ci şi în tot ce ţine de clădiri, infrastructură, turism şi alte domenii. Şi aceste beneficii vor rămâne pe termen lung, conchide Ana Maria Ursu.