Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania: Alex Smarana, Hostel Cornel şi Mononom: Cu siguranţă, efectele anului acesta se vor vedea abia începând din 2024. Mulţi oameni, mai ales de afară, abia au aflat de Timişoara

♦ În fiecare marţi de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Antreprenorul Alex Smarana, de profesie inginer, a intrat în ospitalitate acum 13 ani, alături de nişte prieteni, deschizând un prim hostel în Timişoara – Hostel Costel. Apoi, partenerii s-au retras treptat din business, însă el a dezvoltat portofoliul cu încă un hostel – Cornel – şi apoi şi cu un bar – Mononom. Odată cu pandemia, a închis primul spaţiu de cazare pentru a se adapta cererii scăzute. Ce se întâmplă însă în 2023, în anul în care Timişoara este Capitală Europeană a Culturii?

„Acum 13 ani am deschis Hostel Costel în Timişoara, iar deja de şase ani avem Hostel Cornel, cel de-al doilea proiect de acest fel din portofoliul nostru. Am intrat în domeniul acesta pentru că am văzut o oportunitate“, spune antreprenorul. El este din Sibiu, iar acolo erau, încă din 2008-2009, 14 hosteluri. S-au deschis imediat după programul de Capitală Culturală. În acelaşi moment, în Timişoara nu exista niciunul.

„Mă tot uitam pe hartă, iar în Belgrad erau undeva la 80 de hoste­luri, în Budapesta cam 100, iar în Sibiu 14. Timişoara era cumva singurul oraş măricel care nu avea un hostel“, afirmă proprietarul Hostel Cornel şi al barului Mononom. El a fost prezent în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Buinessul a mers încă de la început mult mai greu decât se aştepta Alex Smaranda. „Am fost trei asociaţi la început. Repede ne-am dat seama că Timişoara nu e turistică. E un oraş frumos, un oraş studenţesc, un oraş mare, cu mult turism de business, dar foarte puţin turism de leisure. A fost un duş rece pentru noi. Noi am deschis cumva într-o joacă. Am închiriat o casă mai mare, o vilă în care am şi locuit. Eram destul de tineri atunci.“

Au avut 30 de locuri la început, împărţite între trei dormitoare şi o cameră privată. Casa avea şi un demisol cu şase camere unde stăteau fondatorii. A fost mai degrabă un fel de comunitate, îşi aminteşte Alex Smaranda. „După un timp, asociaţii mei s-au retras pe rând şi atunci a trebuit să iau o decizie – vând, renunţ la business şi devin angajat sau invers. Eu sunt inginer de meserie. Şi mi-am luat un an în care să decid.“

Şi în anul acesta a deschis al doilea hostel. Era 2016, fusese anunţat faptul că Timişoara va deveni Capitală Culturală, iar operatorul low-cost Ryanair deschisese foarte multe rute din şi către oraş.

„A fost chiar un an bun, care a arătat cam ce poate să însemne turismul în Timişoara. Din păcate, acel an s-a dus şi după aia, după puţină vreme, a venit şi pandemia. De aceea, am închis hotel Costel în 2021. Totuşi, mi s-a oferit ocazia să preiau barul de la parterul Hostel Cornel şi mi s-a părut că astfel pot avea un businss mai unitar şi totodată mai diversificat. Am închis circuitul în aceeaşi clădire.“

Datorită Mononom, acum antreprenorul spune că poate să ofere oaspeţilor şi mic-dejun, dar şi un loc de socializare pe parcursul zilei şi chiar seara, când organizează petreceri sau vernisaje. „Totuşi, în ultima perioadă, din păcate, localul a fost închis pentru că nu găsim personal specializat, în special la bucătărie.“

La capacitate maximă, Hostel Cornel poate găzdui 54 de oaspeţi. Sunt 12 camere duble cu baie proprie, ca în regim de hotel, şi patru dormitoare.

„Chiar şi în 2023, destul de rar suntem la capatitate maximă. Camerele duble merg foarte bine anul acesta, există cerere mare. În 90% din timp ele sunt ocupate, dar dormitoarele mai puţin. Mi se pare că backpackerii nu mai vin la fel de mult ca înainte de pandemie. Poate are legătură şi cu războiul, dar cu siguranţă şi cu infrastructura.“

Totodată, spune antreprenorul, nu sunt destul de multe zboruri, nici măcar comparativ cu ce se întâmplă în Cluj. El face referire la WizzAir, mai ales că Ryainair nu mai zboară deloc din Timişoara.

„Infrastructura este o problemă. Chiar dacă se află în proximitatea Belgradului şi a Budapestei, e foarte greu să ajungi în cele două oraşe din Timişoara fără maşină personală. Şi asta e un mare minus. Când am deschis noi primul hostel, erau două trenuri zilnice spre Belgrad şi înapoi.“

Infrastructura deficitară, atât de transport, cât şi de evenimente, şi-a pus amprenta asupra dezvoltării turismului, din păcate, spune el. Dar asta e o chestie care nu s-ar fi putut rezolva un într-un an sau doi. Ar fi fost nevoie de investiţii cu mult timp înainte de 2023, de anul în care oraşul a devenit Capitală Europeană a Culturii.

„Sper ca de acum încolo să se investească în direcţia aceasta. Totuşi, dacă ne uităm la oraş, cu siguranţă e vizibilă o schimbare în bine. Dar poate că ar trebui ceva mai multă promovare. Cred că promovarea evenimentelor din Timişoara s-a făcut un pic prea mult pe plan local. Am ieşit prea puţin în afară, chiar şi în vecinătate, în încercarea de a aduce mai mulţi turişti străini.“

Cu siguranţă însă, toate efectele anului acesta se vor vedea abia anul viitor. Alex Smaranda e convins că mulţi oameni, mai ales de afară, abia acuma află de Timişoara. Efectul ăsta el l-a văzut şi la Sibiu, 2007 a fost un an bun, dar 2008 a fost anul cu cei mai mulţi vizitatori.

„Sunt multe lucru care se schimbă în ospitalitate, iar ce mi-au arătat ultimii ani e că trebuie să fiu pregătit pentru orice situaţie. Aşa că iarna asta o voi folosi ca să-mi reîncarc bateriile şi să pun, să zic aşa, ţara la cale.“

În contextul actual, ţinând cont de ce se întâmplă în ospitalitate, el crede că apart-hotelurile sunt un pariu bun. Airbnb a schimbat piaţa ospitalităţii şi în sens bun, dar şi rău. Dacă vorbim de schimbări în rău, e greu de urmărit tot circuitul banilor, câţi sunt fiscalizaţi şi câţi nu, explică antreprenorul.

„Şi atunci, există clar o concurenţă mai puţin loială pentru hoteluri, hosteluri şi pensiuni care au o grămadă de taxe. Astfel, preţurile noastre nu pot fi uneori la fel de competitive precum cele ale apartamentelor. Dar nu sunt împotriva lor, e nevoie şi de ele. Iar fără apartamente, Timişoara nu ar fi făcut faţă cererii, cel puţin în 2023.“

Odată cu programul de Capitală Europeană a Culturii, e posibil să se fi şi schimbat profilul vizitatorilor din Timişoara. „De aceea, începem să ne pregătim pentru anul viitor, vrem să schimbăm puţin strategia.“

Astăzi, circa 60% dintre oaspeţii Hostel Cornel sunt străini. Românii în continuare se mai feresc de hostel, spune fondatorul afacerii. În 2019, înainte de pandemie, cam 80% erau străini. Cei mai mulţi vin din Germania, Italia, Franţa.

„Înainte aveam şi mulţi englezi printre oaspeţi, acum nu prea mai sunt. Când a lansat Ryanair curse, veneau mulţi englezi şi mulţi olandezi. În anul în care a operat Ryanair din Timişoara am observat că erau multe persoane care veneau în citybreak-uri şi asta pentru că găseau bilete la preţuri bune. Veneau mulţi oameni din vest. WizzAir mi se pare mai degrabă o companie aeriană care nu-şi face reclamă în Vest, pentru că are destulă reclamă în Est. E o companie pentru românii care pleacă şi se întorc, dar nu pentru turişti în sine. Cei care chiar caută oferte şi bilete şi sunt curioşi să vină în România sunt excepţiile.“

De joi până duminică, hostelul e plin, dar apoi gradul de ocupare scade. Alex Smaranda spune că, în general, lumea care vine la hostel nu vine doar pentru preţul redus, ci şi pentru socializare.

„În continuare cred că 2019 a fost un pic mai bun decât anul acesta. Aveam foarte multe grupuri care veneau primăvara şi toamna, atât studenţi şi elevi din afară, cât şi trupe care aveau concerte în Timişoara şi în proxmitate. Plus că vara era plin de turişti străini, de backpackeri. Şi acuma s-a întâmplat aşa, dar parcă nu la acelaşi nivel. Sunt oaspeţi care vin pentru concerte, dar în 2023 sunt şi unii care vin pentru evenimente“, conchide el.