Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania. Mihai Lambrino, Vinto: Pentru Sibiu, programul de Capitală Europeană a Culturii a avut un ecou frumos şi cred că va exista unul şi în cazul Timişoarei

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Mihai Lambrino, fondatorului gastro-winebar-ului Vinto din Timişoara, spune că sunt aproape şase ani de când activează în industria HoReCa din oraş şi afirmă se vede dezvoltarea urbei în această perioadă.

„Nu ştiu dacă e neapărat aportul fap­tului că Timişoara este Capitală Culturală în 2023, însă oraşul este într-o evoluţie şi asta o văd de la an la an prin restaurantul meu. Sunt circa 150 de oa­meni care ne trec pragul într-o zi normală.“

Pentru Sibiu, pro­gramul de Capitală Europeană a Cul­turii a avut un ecou frumos, iar Mihai Lambrino crede că va exista unul şi în cazul Timişoarei.

„Sper că oamenii vor fi in­teresaţi de Timişoara şi în ur­mă­torii ani. Oraşul se schim­bă. Plus că accesul e mult mai uşor, suntem legaţi de Buda­pesta cu autostra­dă, de Viena la fel. Şi aeroportul din Timi­şoara e într-o con­tinuă dez­vol­tare şi asta e foarte impor­tant“, a spus antreprenorul în cadrul emisiunii Timişoara Capitală Euro­peană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţi­nut de Banca Transilvania, care este parte­ne­rul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Din punct de vedere arhitectural, este superbă Timişoara, sunt foarte mul­te clădiri renovate, iar concursul autorităţilor a fost bine făcut. Zona pietonală este foarte mare în oraş. Tot Timişoara e oraşul parcu­rilor, aşa că e plăcut să te plimbi prin natură.

„Plus că sunt multe eve­nimente, exis­tă o industrie gas­tro­no­mică pregătită, oame­nii pot să mănânce bine. Şi sunt şi destinaţii în jurul Timi­şoarei ce pot fi vizi­ta­te. Cel puţin un city-break e o opţiune!“

Despre piaţa restau­rantelor din Timişoa­ra, Mihai Lambrino afirmă că este loc în con­tinuare de dezvol­tare. El crede că diversita­tea localu­rilor că ar putea fi mai mare.

„Ar trebui să fie mai mulţi antreprenori care să îndrăznească să acce­seze tipuri de restaurante ca­re nu prea sunt în Timi­şoara. Acum sunt multe con­cepte care se repetă, sunt restau­ran­te oferă cam aceleaşi pro­duse şi servicii.“

Este şi confortabil să faci un restaurant italie­nesc pen­tru că în oraş comunitatea italiană este mare şi există cerere. Totuşi, restaurante cu specfic italienesc există, şi nu doar unul, aşa că ar fi loc de ceva mai îndrăzneţ. Chiar şi aşa, lucruri se întâmplă în oraşul de pe Bega, au apărut iniţiative în zona de bucătărie japoneză, spre exemplu.

„Este loc de mai multe tipuri de restaurante, de baruri, poate cocktail-baruri. Eu îmi doresc o cafenea de spe­cialitate, e un segment care a început să crească şi în Timişoara. Dar şi la cafea, depinde cum faci lucrurile, depinde dacă mai oferi şi altceva. Noi cum suntem şi cu zona de vin şi avem şi o bucătărie funcţională, mă gândesc să combin mai multe elemente, spre exemplu partea de dulciuri să fie executată în restaurant şi servită în cafenea.“

Antreprenorul a deschis şi un magazin, despre care spune că speră că este doar primul dintr-o serie. Acesta nu e în aceeaşi zonă cu Vinto, ci este într-o altă parte a oraşului, amplasat într-un mini-mall.“Cu cafeneaua aş rămâne în zona centrală, în zona unde este şi restaurantul. Noi cu Vinto am încercat să ne adresăm tuturor, este un loc care e adaptabil unei familii cu copii, dar şi zonei de business.“ De curând a fost deschisă la Vinto o sală nouă, unde se pot organiza întâlniri personale sau de business. „În trecut am avut companii care au dorit să-şi lanseze produsele la noi sau să aibă nişte întâlniri de business urmate de o masă bună, dar era dificil din perspectiva spaţiului. Acum, de când avem sala aceasta, putem face asta. Astăzi am ajuns undeva puţin peste 60 de locuri în interior.“

În general, un business, dar şi un oraş, trebuie să se bazeze atât pe turişti, cât şi pe localnici, crede fondatorul Vinto. „La început, veneau foarte mulţi turişti, foarte mulţi oameni de business. Eram noi pe piaţă şi vizitatorii căutau locuri de genul Vinto. Totuşi, noi suntem deschişi pentru toţi, localnici şi străini.“

Mihai Lambrino crede foarte mult în puterea pe care o are HoReCa în dezvoltarea unui oraş.

„Am avut norocul de a umbla în tot felul de locuri şi am văzut foarte multe cutume de service, am învăţat, aşa că acum tot timpul am idei să mai schimb ceva, să mai cresc businessul.“ Plus că nu e genul de antreprenor care aşteaptă să pice turişti, ci încearcă să facă şi el ceva, încearcă să se poziţioneze, să se ducă strategic în anumite puncte unde omul ar putea intra în contact cu el şi cu Vinto. „În general, turişti sunt curioşi să exploreze, să afle cât mai multe. Iar apropo de programul de Capitală Europeană a Culturii, un turist chiar dacă vine pentru a vizita, el tot trage să şi mănânce undeva şi rămâne cu amintirea experienţei.“

Post pandemie, zumzetul de seară din Timişoara nu mai e atât de vibrant cum era, chiar şi în 2023, un an marcat de programul de Capitală Europeană a Culturii, spune Mihai Lambrino. Înainte era zumzet permanent, în fiecare zi aproape. Acum lucrurile oscilează. Sunt zile în care dacă există evenimente, atunci sunt şi oameni. Dacă nu, sunt anumite ore când e o linişte nouă.

„O fi încă un efect post-pandemie. La noi, din fericire, este activitate în restaurant atât la prânz cât şi la cină. Plus că, noi întotdeauna am avut străini printre oaspeţi, chiar şi înainte de 2023.“ Timişoara e şi un oraş de business, sunt foarte multe companii, sunt foarte mulţi oameni de afaceri care vin – deşi poate nu atât de mulţi cum erau anterior pentru că acum există acest curent cu work from home şi cu întâlniri pe Zoom. „Astfel, mi-e greu să spun dacă în 2023 sunt mai mulţi străini decât anterior sau dacă ei vin în interes de business ori de leisure. Totuşi, la Timişoara acum avem expoziţia Brâncuşi, este o mare ocazie pentru români şi pentru străini, este ceva unic şi cumva la îndemână. Este în ţara noastră, merită o vizită Timişoara pentru ea. Dacă ar fi să ne facem un ţel din a vedea operele lui Brâncuşi - toate cele expuse în această expoziţie – ne-ar trebui o investiţie mult mai mare de timp şi bani pentru că ele sunt aduse din toată lumea. Iar turistul curios de opera minunată a lui Brâncuşi, chiar şi involuntar devine turist gastronom. Iar noi cei din HoReCa trebuie să fim bine puşi la punct să-l primim“, conchide el.