Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023. Ovidiu Megan, Asociaţia Timişoara 2023: Pragul de 500.000 de oaspeţi este cu siguranţă realizabil. În primele şase luni au fost undeva la peste 200.000 de vizitatori

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat oraşul în ultima perioadă.

Ovidiu Megan, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara 2023 - Capitală Europeană a Culturii, spune că astăzi în oraşul de pe Bega există cu siguranţă o energie pozitivă, care vine după o perioadă dificilă, marcată de pandemie, dar şi de lunile şi anii intenşi de pregătire a acestui eveniment.

„E o energie care pe noi ne bucură şi care ne dă forţa de a continua cu evenimentele pe care le mai avem până la finele acestui an, un an de sărbătoare pentru Timişoara. Sunt totodată şi evenimente ce or să urmeze în 2024, pentru că un proiect de asemenea anvergură trebuie să rămână cu o moştenire şi noi ne concentrăm atenţia inclusiv pe acest proiect de moştenire“, a spus Megan.

El a fost prezent în cadrul emi­siunii Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023, un proiect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Iniţiativa pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii a început în 2010, când un grup de oameni entuziaşti din diverse domenii a demarat acest proiect oficial. Asociaţia debutat în 2011. Candidatura a fost jurizată în 2016 şi practic în acel an, Timişoara a fost selectată ca şi oraş-Capitală Europeană a Culturii pentru 2021. Dar având în vedere contextul pandemic, a fost amânat evenimentul pentru 2023.

„Fiind ataşat de acest proiect încă din perioada în care reprezentam Universitatea de Vest în acest grup de iniţiativă, am vizitat de-a lungul timpului foarte multe Capitale Europene ale Culturii şi am revenit în oraşele respective şi ulterior. Şi am observat cu surprindere ceea ce poate observa oricare român şi la Sibiu, care a fost în 2007 Capitală Europeană a Culturii, că anii de după program au fost mult mai fructuoşi din punct de vedere al vizitelor pe care oamenii sau turiştii le făceau.“

Anul Capitalei Culturale aduce nişte ecouri în toată ţara, în toată Europa, poate şi la nivel mondial. Şi aceste ecouri creează fluxurile de turişti ce pot fi văzute în anii următori anului Capitalei Europene a Culturii.

„Cu siguranţă că şi la Timişoara se va întâmpla acest lucru, mai ales că se creează şi premisele pentru aceste vizite, inclusiv aeroportul dezvoltă un nou terminal de zboruri externe.“

Paradoxal, oraşele care au avut mare succes ca urmare a programului de Capitală Europeană a Culturii nu au fost neapărat foarte mari. Spre exemplu, Wroclaw din Polonia a fost un succes, explică el.

„În anul următor programului, Wroclaw a devenit a doua destinaţie ca şi preferinţă (nu ca număr de vizitatori – n.red.), după Barcelona, în Europa. Au fost evenimente care chiar au generat un impact important asupra unor oraşe care au deţinut acest titlu. San Sebastian în Spania ar fi o altă astfel de capitală. Acestea sunt modele importante după care ne-am ghidat şi noi în ceea ce construim acum şi în anii care vor să vină, pentru că un proiect de acest gen nu se derulează doar în anul respectiv, ci are şi o etapă post-eveniment în care trebuie să consolidezi ce ai creat.“

Megan spune că a fost la Matera, în Italia, în 2019, anul când urbea a fost Capitala Europeană a Culturii şi a mers şi anul trecut, exact în aceeaşi perioadă. „Mi s-a părut că numărul turiştilor de pe străzi era cam de trei ori mai mare.“

Sigur, Matera are şi un patrimoniu deosebit pe care nu îl întâlneşti în alte oraşe, dar şi Timişoara are un patrimoniu cu peste 14.500 de clădiri istorice din diverse culturi sau dovadă a diverselor culturi.

„Multiculturalismul acesta este ceva atractiv şi oamenii chiar observă. Timişoara este un oraş multicultural, sunt mai mult de 20 de etnii care trăiesc într-o armonie perfectă, cum nu prea poţi să vezi în alte locuri, cu instituţii culturale în mai multe limbi, care nu se concurează, ci colaborează. Şi asta este foarte important.“

El crede că acesta a fost un argument foarte puternic atunci când Timişoara a fost alesă Capitala Europeană a Culturii în 2016. Cultura s-a dezvoltat în jurul acestor etnii, fiecare dintre ele oferind o aromă celui care vizitează oraşul, o aromă pe care o poate simţi de la mâncare până la muzică şi spectacole.

„E clar că i s-a potrivit acest titlu de Capitală Culturală. Şi cred că şi jurul care a analizat candidaturile pentru Capitala Europeană a Culturii nu a ales Timişoara pentru că are evenimentele cele mai grandioase, ci pentru că are potenţialul de dezvoltare cel mai mare în această perspectivă a valorilor europene şi expunerea, să spunem, la graniţa cu Serbia şi Austria. Accesul la autostradă permite ca acest multiculturalism să fie oferit unui număr foarte mare de cetăţeni europeni.“

Ovidiu Megan adaugă că amânarea evenimentului din 2021 în 2023 pe fond de pandemie a fost un lucru bun.

„Încă vedem şi acum reminiscenţe ale tendinţei oamenilor de a călători mai puţin sau de a călători mai în siguranţă cu autoturismul personal. Şi asta presupune parcurgerea de distanţe mai scurte. Totuşi, oamenii revin la încet-încet la obiceiurile de dinainte de pandemie şi cu siguranţă că 2023 este un an mai potrivit pentru implementarea acestui proiect.“

În Timişoara, anul acesta vizitatorii străini vin în principal din Germania, Austria, Ungaria, Italia şi Serbia.

„Pe cei din Serbia nu putem să-i numărăm foarte bine pentru că fiind distanţa foarte mică, ei vin dimineaţa cu autocarele, iar seara pleacă înapoi. Evită nişte costuri cu cazările, care în această perioadă sunt mai mari decât de obicei.“

În special din Ungaria, Serbia şi Austria, majoritatea turiştilor vin pe cale rutieră pentru că accesul este facil, prin autostradă, până la marginea oraşului. Acolo unde cresc distanţele, e nevoie de zbor. Şi zboruri sunt, pentru că sunt două aeroporturi mari de legătură, Munchen şi Bucureşti, explică executivul.

Majoritatea vizitatorilor vin de undeva de la sub 500 km distanţă.

„Avem şi turismul de business, dar şi turismul cultural şi în general în aceste cazuri vin oaspeţi din zone mai îndepărtate. Ce am mai observat noi este că anul acesta foarte multe corporaţii din oraş au organizat evenimentele anuale ale grupului la Timişoara, tocmai pentru a putea valorifica acest context de capitală culturală.“ Oamenii au venit, bineînţeles, pentru business, dar şi-au luat şi câteva zile pentru evenimentele din oraş.

Vizitatori foarte mulţi sunt şi din România.

„Au fost şi sunt în program evenimente care au stârnit să spunem mândria naţională a românilor şi dorinţa de a veni în Timişoara. Două expoziţii de artişti foarte mari care au avut şi au loc la Muzeul de Artă din Timişoara au atras foarte mulţi turişti români.“

Este vorba de expoziţia Victor Brauner, care a debutat odată cu deschiderea programului Capitalei Culturale, şi expoziţia Brâncuşi, care de la finalul lunii septembrie până la finalul lunii ianuarie 2024 va fi deschisă în Timişoara.

„Aceasta din urmă, în fiecare săptămână aduce în Timişoara foarte mulţi români. Dar oamenii nu vin doar din România, primim solicitări de la şcoli din Ungaria sau din Serbia, care vor să vină şi să viziteze expoziţia.“

Sunt peste 100 de opere aduse din marile muzee ale lumii, de la Paris la Londra, la Veneţia şi din colecţii private. E foarte greu să faci acest tur al lumii şi să vezi aceste opere.

„Este o expoziţie extraordinară care aduce foarte mult public la Timişoara. În primul weekend au fost 5.000 de oameni care au vizitat această expoziţie, oameni obişnuiţi, dar şi jurnalişti veniţi din toate colţurile lumii. Vedem în continuare interes din rezervările de bilete.“

S-au făcut rezervări pentru mai mult de 10.000 de bilete în primul weekend, practic în zilele de debut ale acestei expoziţii. Încă sunt solicitări mari pe sloturi deja vândute, spune Ovidiu Megan.

„Din păcate, n-avem cum să suplimentăm, există un flux şi o capacitate maximă permisă pentru securitatea acestor opere importante care se află la Timişoara, dar cu siguranţă că oamenii pot să-şi găsească un slot până pe 28 ianuarie, când această expoziţie îşi încheie itinerariul.“

Până în acest moment, peste 1.100 de evenimente culturale au avut loc în Timişoara în 2023 şi încă mai sunt alte aproape 300 până la finele anului.

„Este o efervescenţă foarte mare. E un exerciţiu extraordinar, spun eu, pentru comunitate, mai ales în perspectiva a ceea ce o să urmeze acestui an, când practic am consolidat nişte evenimente care trebuie să continue. S-a ridicat o ştachetă pe care trebuie să o păstrăm cel puţin la acelaşi nivel, pe toate domeniile culturale pe care le-am dezvoltat.“

Estimările sunt că vor fi undeva la 500.000 de vizitatori în Timişoara în 2023. Acest număr trebuie judecat realist, coordonat cu capacităţile de cazare.

„Nu stăm foarte bine la Timişoara la capacităţi de cazare, vorbim de hoteluri.“ Iar în 2023, în majoritatea timpului, acestea au fost pline. Acest lucru a permis dezvoltarea unor structuri alternative de tip airbnb.

„Sunt foarte multe apartamente care în acest an au fost cumva translatate în sistemul acesta de primire turistică. Din păcate, nu avem posibilitatea de a măsura acest număr de vizitatori. Vedem însă nişte indicatori pe care reţelele respective le furnizează cum că numărul cazărilor în acest sistem a crescut cu 175%.“ Deci sunt cam de trei ori mai mulţi oameni decât au fost anul trecut. Lumea stă în medie cam 4 zile în Timişoara.

„Timişoara nu a fost un oraş turistic, a fost un oraş de business. Se practică turismul de business pentru că sunt foarte multe companii multinaţionale, dar Timişoara nu are nici mare, nu are nici munte, nu are atracţii extraordinare. Are însă o istorie extraordinară cu foarte multe premiere.“

Este, spre exemplu, primul oraş cu străzi luminate electric din Europa şi al 2-lea din lume. Sunt şi alte premiere însă.

„Sunt poveşti care se vând bine, iar promovate, cu siguranţă vor aduce la rândul lor un număr şi mai mare de turişti.“

Pragul de 500.000 de oaspeţi este cu siguranţă realizabil, spune Ovidiu Megan. În primele şase luni au fost undeva la peste 200.000 de vizitatori, iar asta într-o perioadă în care vremea n-a fost cea mai primitoare. Plus că ecoul evenimentelor culturale nu ajunsese să fie atât de mare.

„Practic, în a doua parte a anului culegem mai mult roadele unei unei prime jumătăţi ale lui 2023 în care au fost într-adevăr nişte evenimente bune, nişte spectacole mari.“

Mai mult, după acest an al Capitalei Culturale, Timişoara va rămâne cu o infrastructură mult mai bună. Sunt multe clădiri care au intrat în circuitul acesta cultural, care au fost redescoperite şi utilizate pentru zona culturală, dar sunt şi multe stabilimente culturale care au fost renovate şi unele care au fost create noi.

„În al doilea rând, există câştigul acesta foarte mare al operatorilor culturali, care au învăţat să scrie proiecte, să atragă finanţări, să se conecteze la reţele internaţionale, să creeze evenimente, să ştie să le comunice, să ştie să iasă dincolo de graniţele României, să-şi prezinte produsele şi să crească în domeniul lor de activitate. Şi în al treilea rând, e vorba de oraş, pentru că la nivelul populaţiei s-a creat o anumită dinamică, un entuziasm şi un obicei de a ieşi la evenimente, care obicei sperăm să continue şi anul viitor la acelaşi nivel.“

Sigur nu vor mai fi atât de multe evenimente, nu vor mai fi atât de multe evenimente fără bilet, pentru că instituţiile nu vor mai beneficia de nişte investiţii publice venite de la Ministerul Culturii.

„Dar cultura, ca şi alte lucruri importante, trebuie plătită. Are o valoare pe care trebuie s-o apreciem şi să o plătim. Este unul din domeniile care are o valoare sau aduce o valoare adăugată destul de mare“, conchide Ovidiu Megan.