Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023. Oana Simionescu, Faber: Din 2020 încoace, trecem de pragul de 100.000 de vizitatori la Faber. Anul acesta, numărul de oaspeţi a crescut consistent

♦ În fiecare marţi, de la ora 16:00, antreprenorii şi executivii din oraşul de pe Bega vin să povestească în emisiunea Timişoara Capitală Europeană a Culturii în 2023 despre cum a crescut şi cum s-a dezvoltat urbea în ultima perioadă.

Oana Simionescu, cofon­dator şi director al Faber, spune că programul Timişoara Capitală Europeană a Culturii din acest an a reprezentat un imbold pentru lansarea centrului cultural inde­pendent, deschis în mijlocul pandemiei, în 2020.

„Faber este un loc care, pe de o parte, deschide posibilităţi pentru operatorii culturali din Timişoara şi nu numai. Pe de altă parte, avem propriul nostru program atât în zona muzicală, cât şi în zona designului.“

Proiectul a luat naştere în mintea fondatorilor cu mult înaintea pandemiei, mai exact în 2017, antreprenorii fiind încu­rajaţi de faptul că Timişoara a câş­tigat titlul de Capitală Culturală.

„E un proiect demarat de un grup mai mare de oameni, eu sunt doar unul dintre ei. Suntem aproa­pe 20 în total, iar împreună am decis că este nevoie să facem ceva prin forţe proprii, astfel încât să ne putem susţine atât propriile acti­vităţi mai bine, pentru că toţi venim din zona asta a activităţilor cultu­rale sau civice, cât şi să întâmpinăm nevoia de a crea un spaţiu care să ofere sprijin operatorilor culturali în perioada ce avea să urmeze“, a spus Oana Simionescu în cadrul emi­siunii Timişoara Capitală Euro­peană a Culturii în 2023, un pro­iect ZF susţinut de Banca Transilvania, care este partenerul principal al programului Timişoara Capitală Europeană a Culturii 2023.

Ea reprezintă grupul FOR şi e arhitect. La drum, a pornit împreună cu Cristina Mureşan, care vine din zona antreprenorială, din zona tech, cu Adrian Erimescu, şi el vine din zona tech, dar şi cu antreprenorii de la Ambasada PLAI.

„Împreună ne-am unit forţele pentru a reinventa acest loc de pe Bega. Faber este şi o clădire, este şi o o bucată de infrastructură culturală. Am cumpărat această clădire la începutul lui 2018, e vorba de un fost spaţiu industrial, aici înainte funcţionau o fabrică şi un depozit de săpun.“

Au reabilitat clădirea şi au reuşit să deschidă porţile Faber la mijlocul lui 2020, iar de atunci au găzduit sute de evenimente culturale, civice, dar şi evenimente din zona de business.

„Faber era o idee care trebuia oricum (independent de programul Capitală Europeană a Culturii „ n.red.) să se întâmple. Cel mai probabil s-ar fi întâmplat în alt format, pentru că într-adevăr titlul de Capitală Culturală ne-a dat un imbold de curaj şi încredere că împreună putem face lucruri mai bune, mai consistente, mai solide.“

Oana spune că Faber este un proiect pe care fondatorii l-au făcut 100% din propriile resurse şi eforturi, ceea ce l-a făcut un proiect dificil, pentru că investiţia s-a ridicat la 1,6 milioane de euro. „Să vii cu banii ăştia de acasă, din pură convingere că fiecare trebuie să facă ce poate mai bine pentru locul în care a ales să-şi trăiască viaţa, nu e uşor. Suntem aceiaşi oameni de la început. Colaborările în grupuri mari, cu oameni care au minţi foarte diferite, sunt extrem de grele. Şi nouă, în continuare, ne este dificil să cădem de acord pe anumite subiecte, dar suntem toţi aici.“

Pentru a pune pe picioare Faber, fondatorii lucrat circa trei ani şi nu puţin, ci cu foarte multă dedicare. La fel se întâmplă şi cu proiectele culturale, pentru a deschide publicului o expoziţie sau pentru a putea prezenta o cercetare sunt de multe ori luni bune de muncă. „Pentru proiectul Bright Cityscapes a fost un an de zile de pregătire până când să putem să deschidem expoziţia.“

Partea invizibilă a pregătirii unui eveniment pentru public, de multe ori, este poate zona care duce la neînţelegere. De ce e nevoie de un anumit buget pentru a crea un spectacol, o expoziţie sau un eveniment? Pentru a ajunge în faţa publicului şi pentru a putea aprinde cu succes lumina este nevoie de foarte multă muncă, foarte mulţi oameni, foarte multă diplomaţie.

Cel mai relevant proiect pe care îl are acum pe rol Faber este programul Bright Cityscapes, care este parte din programul oficial al Capitalei Culturale şi pe care îl organizează în parteneriat cu Universitatea Politehnică.

„Este un program pe care l-am gândit de la început ca pe unul de termen lung şi este un program pe care ne vom strădui să-l ducem mai departe şi după 2023. Şi când spun că l-am gândit de la început pe termen lung mă refer la faptul că acest program a început cu o cercetare foarte solidă despre structura economică a Timişoarei, este o cercetare făcută de colegi cercetători de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj, coordonată de Norbert Petrovici.“ Este o cercetare care acoperă atât informaţii cuantificabile, bazate pe o serie foarte mare de date şi care se uită la această structură economică, cât şi o serie de informaţie de ordin calitativ.

„Am făcut cu echipa de antropologi de la UBB o serie întreagă de interviuri cu companii din industria timişoreană, cu scopul de a înţelege mult mai bine contextul în care noi operatorii de fapt ne desfăşurăm activitatea.“

Acest studiu a fost fundaţia şi punctul de start al programului Bright Cityscapes, care mai departe a fost explorat în cadru universitar - printr-un program pedagogic desfăşurat în parteneriat cu Facultatea de Arhitectură din Timişoara, Design Academy din Eindhoven şi Facultatea de Arhitectură din cadrul TU Delft.

„Am deschis şi o expoziţie despre acest proces în 22 septembrie, în spaţiul Arca din campusul UPT. Totodată, am invitat, cu ajutorul curatoarei programului Martina Muzi, 12 designeri - atât români cât şi internaţionali, de peste tot de prin Europa, dar nu numai -  pentru a desface această cercetare şi a o explora. Iar proiectele pe care le putem vedea acum în expoziţia Turn Signals - Design is not a dashbord, care este proaspăt deschisă aici la noi la Faber, reprezintă o serie de vizualizări ale poveştilor din cadrul cercetării sau o serie de explorări ale unor tematici identificate în cadrul cercetării, cum este de exemplu industria automotive, care este explorată în cadrul mai multor lucrări sau cum ar fi problema resurselor ori a deşeurilor.“

Expoziţia, dincolo de faptul că oferă o perspectivă foarte completă şi complexă asupra ceea ce este Timişoara, deschide şi o serie de posibilităţi în a înţelege într-un mod mult mai deschis designul, creativitatea şi rolul lor, spune Oana Simionescu.

Ea adaugă că Timişoara în 2023 arată surprinzător de bine, începând cu spiritul pe care-l simţi atunci când eşti în oraş. Se simte curiozitatea oamenilor chiar şi mergând pe stradă, e foarte multă lume la evenimente, s-au activat foarte mulţi operatori culturali, atât din Timişoara, cât şi din restul ţării, şi se se observă activitatea lor aici.

„Şi, cel mai important, se simte acest spirit al colaborării, foarte mulţi operatori colaborează mult mai mult decât o făceau înainte şi cred că acest titlu de Capitală ne-a dat foarte multora dintre noi şansa de a ne profesionaliza, de a depăşi nişte limite pe care într-un context de funcţionare normală probabil că nu am fi putut să le depăşim. Am reuşit să atingem nişte obiective care altfel ar fi părut imposibile.“

Ecoul acestui acestui program, ea se aşteaptă să fie resimţit peste ani tocmai datorită acestei profesionalizări.

„Mă aştept să ne găsim un pic mai uşor calea în următorii ani, chiar dacă cu siguranţă va fi mult mai dificil financiar pentru că fondurile care sunt acum la dispoziţia sectorului cultural nu le vom mai avea. Dar faptul că s-au închegat nişte colaborări, faptul că am reuşit să devenim mulţi dintre noi mai profesionişti, mă face să cred că vom reuşi totuşi să identificăm căi de a duce mai departe proiecte reuşite care s-au întâmplat în 2023.“

Antreprenoarea declară că există posibilitatea ca sectorul cultural să îşi pună umărul la dezvoltarea Timipoarei. Practic, Faber există tocmai datorită acestei convingeri, că rolul său şi al celor care au profesii creative este unul important, de la partea planificare a oraşului până la modul în care el poate să fie citit, trăit, înţeles, savurat. „Cred că rolul industriilor creative este unul foarte solid. Din păcate, încă nu suntem suficient de bine integraţi. Cred în aceste punţi, aceste colaborări cât se poate de directe cu mediu academic şi cu industria.“

Prin prisma formărilor profesionale, fiecare are un mod foarte specific de a înţelege lumea, ceea ce este absolut firesc. Dar, în acelaşi timp, foarte important este ca acest fel de înţelegere a lumii să fie lărgit prin prisma colaborărilor.

„La Faber, încercăm să ne deschidem perspectiva prin tot felul de colaborări. Este foarte dificil să faci asta, e nevoie de foarte multă răbdare şi toleranţă pentru a accepta perspectiva altor oameni.“

În ceea ce priveşte publicul centrului cultural independent, fondatoarea proiectului spune că cel mai frumos la Faber este că are o audienţă extrem de largă şi diversă, nu poate fi definit foarte clar un grup ţintă. „Diversitatea de evenimente este imensă şi atunci au ajuns să ne treacă pragul oameni din domenii extrem de diferite, de peste tot din lume. Nu aş putea spune că avem un public foarte clar definit.“

Există o masă de oameni care vin zilnic, pentru că lucrează în cadru Faber „ există şi un spaţiu de coworking, ceea ce menţine locul viu. Există şi activitatea de la bistro, unde sunt o serie de oameni care, din nou, vin aici în fiecare zi.

„Dar pe lângă acest acest puls continuu, datorită faptului că am găzduit evenimente extraordinar de diverse, ne-au trecut pragul oameni din toate categoriile de public posibile.“

În total, din 2020 încoace, Faber a fost vizitat de peste 100.000 de oameni, iar în acest an, numărul a crescut consistent.

„Există o mult mai mare efervescenţă, pe de o parte datorită programului Capitalei, care a adus multă lume în Timişoara şi a scos şi timişoreni din casă, ceea ce este extraordinar, iar pe de altă parte datorită nouă. Anul acesta am reuşit - datorită parteneriatului pe care îl avem cu vecinii noştri de la Azur - să reabilităm o fostă hală industrială de aici din curte şi să o transformăm într-un spaţiu expoziţional.“

Dincolo de spaţiile pe care Faber le oferea în mod obişnuit publicului, antreprenorii au deschis şi trei săli pentru expoziţii, care au fost pline anul acesta. Prin activitatea desfăşurată aici, există un surplus de public care a venit la Faber.

„Acesta este un proiect pe termen mediu, parteneriatul nostru cu Azur pentru această hală este pe cinci ani. Avem deja cereri şi pentru 2025 şi 2026, pare să fie deocamdată un proiect relevant şi de interes pentru operatorii culturali şi pentru comunitatea locală.“

 

Ce urmează?

„Ne vom strădui să continuăm pe de o parte pe linia muzicală, să generăm conţinut valoros cu ajutorul lui Florin Unguraş care este curatorul nostru, iar pe de alta vom duce mai departe tematica asta destul de largă şi generoasă a designului. Vom continua să lucrăm şi în următorii doi ani cu Martina Muzi. Evenimentele pe care le organizăm noi, în relaţie cu ceea ce găzduim, sunt probabil circa 20% din total“, conchide Oana Simionescu.