ZF TechDay

ZF Tech Day. Vladimir Aninoiu, director tehnologie, Deloitte România: Multe companii cred că s-au transformat digital pentru că au un ERP şi plătesc facturile electronic, este o iluzie destul de puternică

26.01.2022, 00:07 Autor: Adrian Seceleanu

„Oricât de mare e organizaţia, oricâte resurse ai - şi materiale şi umane - oricât de adânci sunt buzunarele şi pline de bani, nicio companie nu poate să execute mai mult de 3-4, maxim 5 iniţiative digitale într-un an“.

Multe companii din România au rămas blocate în stadii incipiente din procesul de transformare digitală şi, pentru că aupucat să deruleze câteva iniţiative digitale - precum implementarea unui sistem de gestiune a resurselor (ERP) sau de plată electronică a facturilor - trăiesc cu „puternica iluzie” că s-au transformat digital când în realitate mai paşi de făcut în această direcţie.

„Faza de execuţie, de iniţiative digitale, este importantă, dar în care noi vedem în România că multă lume rămâne blocată pentru că în mod real modelul de business şi modelul organizaţional nu au fost schimbate. Deci lumea rămâne blocată acolo, oamenii au impresia că au devenit digitali pentru că şi-au implementat un ERP, de exemplu, pentru că plătesc electronic facturile şi rămân în bucla asta blocaţi cu o iluzie destul de puternică privind faptul că s-au transformat”, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Vladimir Aninoiu, director tehnologie în cadrul companiei de audit şi consultanţă Deloitte România şi unul dintre cele mai cunoscute nume din piaţa locală de tehnologie, care a condus în trecut afacerile din România şi din regiune ale unor companii precum IBM şi Asseco.

Aceste „iluzii” privind transformarea digitală apar şi pentru că acest concept nu este bine înţeles, a adăugat reprezentantul Deloitte.

„Transformarea digitală a devenit un buzzword, o chestie la modă dar care este în continuare destul de greşit înţeleasă. Viziunea Deloitte este că transformarea digitală nu este calată pe tehnologie - când vorbim de transformare digitală vorbim despre a-ţi pregăti businessul, a-ţi blinda afacerile astfel încât să fii competitiv şi mâine şi să mai şi exişti mâine. Şi aici vorbim de transformarea modelului de afaceri şi de transformarea organizaţională - iar tehnologia este o unealtă care ajută chestiunea aceasta. Ar fi minunat să avem un produs, o tehnologie pe care să o scoţi din buzunar, să i-o dai clientului şi să-i spui dacă implementezi chestia te-ai transformat digital şi toată viaţa ta e frumoasă de acum încolo, dar nu există aşa ceva. Conversaţia este mult mai complicată”, a punctat Aninoiu.

El a explicat în cadrul emisiunii că procesul de transformare digitală nu este de regulă abordat sistematic pe piaţa locală, acesta fiind şi motivul pentru care unele iniţiative de acest tip se blochează.

„Pentru a începe o transformare digitală în primul rând trebuie să înţelegi unde te afli, deci trebuie făcută o radiografie a capabilităţilor digitale existente, după care la nivel de organizaţie îţi defineşti unde vrei să ajungi, care sunt capabilităţile digitale pe care vrei să le îmbunătăţeşti sau să le dezvolţi dacă nu le ai. De ce faci lucrul acesta? Pentru a fi competitiv şi a te distinge în piaţă, deci îţi dezvolţi nişte capabilităţi care să te ajute în business. După ce ai făcut aceste două lucruri trebuie să înţelegi care este decalajul, care este distanţa dintre cele două, dintre starea de fapt şi unde îţi doreşti să ajungi şi trebuie să prioritizezi unele dintre ele pentru că vei avea o listă foarte lungă. Din experienţa proprie dar şi la nivel global vorbind cu diverşi colegi din Deloitte, oricât de mare e organizaţia, oricâte resurse ai şi materiale şi umane, oricât de adânci sunt buzunarele şi pline de bani, nicio companie nu poate să execute mai mult de 3-4, maxim 5 iniţiative digitale într-un an“.

Că după aceea reiei ciclul şi în fiecare an începi să îţi îmbunătăţeşti procesele şi capabilităţile digitale - este adevărat - dar într-o cuantă de timp definită nu poţi să rulezi 70.000 de proiecte în paralel.”

Când demarează asemenea proiecte, companiile ar trebui să aibă şi nişte modele de referinţă, a punctat Aninoiu. „Bineînţeles că trebuie să ai şi nişte modele de referinţă - când evaluezi capabilităţile digitale şi gradul tău de maturitate digital te uiţi la nişte modele de referinţă, pe care le iei în considerare când vrei să îţi dezvolţi capabilităţi. Deloitte are mai multe modele de referinţă - unul mai rapid care se numeşte Digital DNA - care are 23 de capabilităţi digitale care sunt măsurate - dar avem de exemplu pentru sectorul financiar-bancar un model care are peste 140 de capabilităţi digitale care sunt luate în considerare. Iar în piaţa locală noi considerăm că există o curbă de maturitate digitală în care prima fază o organizaţie, o întreprindere experimentează ce înseamnă digital, deci începe să aibă tangenţă cu diverse tehnologii. După aceea mergem în faza de execuţie, de iniţiative digitale, în care noi vedem în România că multă lume rămâne blocată.Următorul nivel pe curbă este cel de devenire, când într-adevăr realizezi că tehnologia este o unealtă care te poate ajuta să îţi transformi modelul de business, să devii mai competitiv prin utilizarea tehnologiei. Ultimul stadiu este când eşti într-adevăr transformat digital dar atunci deja ai cu totul alt model de business, organizaţia are deja în ADN întipărită tehnologia, adică înţelege că tehnologia este o unealtă foarte importantă pentru competitivitate şi atunci poţi să spui că ai ajuns într-adevăr la nivelul la care trebuie.”

Care e situaţia per ansamblu în România, din punct de vedere al transformării digitale? „În România cred că marea parte a organizaţiilor şi firmelor sunt undeva comasate între partea de explorare şi de execuţie, dar avem şi campioni digitali. Asta o spun pentru că în 2020 am făcut la nivel global un studiu de maturitate digitală în sectorul bancar. Uitându-ne la vreo zece bănci din România cu foarte mare atenţie acolo am văzut că avem bănci care se clasează în zona de campioni, deci sunt transformate digital. Avem tot spectrul de la campioni digitali până la bănci care explorează ceea ce înseamnă transformarea digitală. Şi evident nu e un secret pentru nimeni că industria financiar bancară şi cea de telecomunicaţii cumva sunt vârfurile de lance în adopţia de tehnologie şi la nivel global şi în România.”

 

Ce mai spus Vladimir Aninoiu în cadrul emisiunii:

► În 2021 oarecum business-ul, afacerile şi-au revenit şi lumea a început să se reconcentreze pe temele principale pentru a-şi mări competitivitatea, veniturile, marjele de profit, reducere de costuri şi aşa mai departe. Proiectele pe care le-am executat noi cred că au fost destul de interesante. Am avut proiecte de evaluare a gradului de maturitate digitală a unor organizaţii, am lucrat cu diverşi clienţi pentru definirea de strategii IT care evident că pleacă de la strategia de business şi IT-ul este aliniat acelor strategii de business. Am avut proiecte de automatizare - în special a proceselor din back-office dar  back-office financiar în zona de achiziţii.

► Alte proiecte foarte importante sau foarte relevante au fost cele de digitalizare a punctelor de interacţiune a clienţilor cu organizaţiile. Deci evident că pandemia a dus la dorinţa multor clienţi de a reduce interacţiunea fizică cu clienţii lor şi atunci au încercat să ofere acele călătorii digitale pe diverse canale digitale pentru clienţi astfel încât interacţiunea fizică din filiale, agenţii, puncte de lucru să fie cât mai redusă astfel încât toată lumea să simtă bine şi în siguranţă din punct de vedere sanitar.

► Revenind la automatizare şi în primul rând optimizarea unor procese de back-office şi automatizarea proceselor, au fost în zona financiară şi de procurement. Ca să dau câteva exemple: am avut proiecte de tip contracts2bill - practic contractarea automatizată, circularea contractului pentru a fi semnat, revăzut şi semnat de cei care sunt îndreptăţiţi să o facă în cadrul organizaţiei, până la partea de facturare care să curgă tot aşa automat deci să nu mai fie o procesare manuală a acestor contracte până la nivelul de plată.  La fel am avut proiecte de procure2pay achiziţii şi din moment ce se întâmplă achiziţia ar trebui să îţi plăteşti furnizorii, şi iarăşi tot lanţul să fie automatizat. Evident că am avut şi proiecte de implementare de soluţii şi servicii de securitate cibernetică pentru că am constatat că atacurile cibernetice au căpătat o importanţă deosebită şi au ajuns la o scară nemaiîntâlnită înainte de pandemie.

► Am mai avut proiecte legate de elaborarea unor business-case-uri pentru a migra atât infrastructura cât şi aplicaţii din sisteme găzduite de companii în cloud. Deci cloud-ul credem că începe să prindă tracţiune şi în România. Acestea au fost tipurile de proiecte pe care le am executat în 2021. Cred că 2020 a fost foarte foarte calat pe crearea infrastructurii pentru lucrul de la distanţă pe când 2021 a marcat o revenire la un business cât de cât normal.

► Noi am crescut foarte bine, am avut proiecte în care creşterea noastră a fost de peste sută la sută, dar asta nu înseamnă că reflectă ce se întâmplă în piaţă.

Emisiunea ZF TechDay este realizată de Ziarul Financiar cu susţinerea Orange Techday