ZF Tech Day. Mult-aşteptatul program de digitalizare a IMM-urilor cu 350 mil. euro din PNRR se îndreaptă spre un eşec: doar câteva sute de proiecte depuse din cele peste 5.000 aşteptate. Dorin Andreica, Soft Net Consulting: A fost o delăsare la nivelul autorităţii de management

♦ Dorin Andreica, managing director al integratorului IT Soft Net Consulting, spune că situaţia a fost generată în principal de comunicarea incoerentă a ministerului, amânările din program, dar şi de lipsa de pregătire a companiilor.

Mult-aşteptatul program de digitalizare a între­prinderilor mici şi mijlocii cu fonduri de 350 de milioane de euro din Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), despre care s-a vorbit intens de la începutul acestui an şi de la care se aştepta un impuls al proiectelor de tehnologizare a IMM-urilor, se îndreaptă spre un eşec în condiţiile în care cu câteva săptămâni înainte de expirarea termenului au fost depuse mai puţin de 1.000 de proiecte din cele peste 5.500 aşteptate.

Dorin Andreica, managing director al integratorului de soluţii de IT Soft Net Consulting din Timişoara, care are prezenţă naţională şi care s-a implicat în promovarea programului şi sprijinirea companiilor să aplice pentru a accesa aceste fonduri, spune că numărul mic de proiecte depuse a fost generat de un cumul de factori. „La momentul acestei discuţii aveam 608 proiecte depuse dintr-un estimat de 5.300 care sunt obiectivul apelului şi mai avem doar două săptămâni pentru depunerea de dosare în acest proiect. În acest apel de de proiecte eu văd trei pioni importanţi, şi anume autoritatea de management - ministerul (MIPE), care de fapt coordonează acest proiect, sunt beneficiarii direcţi, IMM-urile care pot să tragă bani pentru digitalizare, respectiv beneficiarii indirecţi, companiile de consultanţă în scrierea de proiecte şi companiile de digitalizare specializate în livrare de soluţii digitale. Din perspectiva autorităţii de management, practic a fost o, să îi spunem aşa, delăsare continuă. Practic, comunicarea a fost proastă“, a declarat în cadrul emisiunii ZF Tech Day Dorin Andreica.

O altă problemă a fost legată de obligaţiile introduse pentru IMM-uri de a atinge nişte indicatori care să contribuie la îmbunătăţirea poziţiei României în indicele economiei şi societăţii digitale (DESI) realizat de Comisia Europeană pentru  progresul statelor membre în adopţia tehnologiei. Practic, statul şi-a dorit ca IMM-urile să implementeze noi tehnologii care să le ajute să fie mai competitive, nu doar să cumpere nişte echipamente şi licenţe software, doar că execuţia acestei idei nu a fost bună.

„Sunt nişte indicatori, criterii de intensificare digitală, care din modul în care au fost exprimaţi în documentaţie au generat o situaţie neclară. Sunt doi indicatori care se referă la cloud şi care nici în momentul de faţă nu pot fi delimitaţi în mod foarte clar. Sunt doi indicatori care se referă la promovare în social media, care practic se anulează unul pe celălalt şi în contextul ăsta, din şase indicatori pe care ar trebui să-i atingi, practic sunt lăsate destul de puţine opţiuni“, a explicat Andreica.

Un alt lucru care a dus la scăderea interesului pentru program este faptul că implementarea va începe probabil doar anul viitor. „Decalarea de termene iar este o problemă, pentru că s-a tot vorbit despre digitalizare şi apelul acesta prin PNRR, iniţial a fost termenul de 1 ianuarie, s-a decalat ulterior, s-a început în mod real pe 15 februarie, cu un termen de 30 iunie, evaluarea până în august şi semnare în noiembrie, ceea ce înseamnă că în realitate, abia de anul viitor se vor putea implementa aceste proiecte.“

Dar dincolo de erorile autorităţilor, nici companiile locale nu s-au interesat foarte mult de acest apel de proiecte, în sensul că nu au făcut paşii necesari pentru a se pregăti pentru asemenea implementări de tehnologie. „Încă de anul trecut spuneam că practic piaţa nu este pregătită şi că

IMM-urile nu se pregătesc pentru acest apel de proiecte, fără să ştiu la momentul respectiv că vor veni aceşti indicatori DESI. Deci, practic, IMM-urile nu s-au pregătit să-şi depună proiecte, nu şi-au definit soluţii, nu şi-au definit necesarul de tehnologie, nu şi-au definit o strategie de digitalizare, iar acum, când ei de fapt trebuie să susţină atingerea a şase indicatori de intensificare digitală, se află în imposibilitatea de a face acest lucru.“

Climatul economic instabil, cu o inflaţie ridicată şi discuţii numeroase despre o posibilă recesiune, i-a determinat de asemenea pe antreprenori să ezite să aplice la program, în contextul în care acesta impune şi un ritm de creştere susţinut al businessului pentru următorii ani, consideră Dorin Andreica. „Şi mai există o problematică vizavi de o componentă a indicatorilor care contribuie la punctajul companiilor, şi anume partea de productivitate la care trebuie să te angajezi prin proiect.“

„Este o cerinţă destul de restrictivă pusă de autoritatea de management pe de o parte, iar pe de altă parte, cumva instabilitatea economică îi duce cumva pe proprietarii de business-uri să nu îşi asume creşteri de 20% pe 3 ani de zile. Faptul că există o monitorizare activă de 3 ani de zile pe indicatorii DESI, pe productivitate creează o stare de nesiguranţă, pentru că autoritatea de management va putea oricând să vină şi să solicite (returnarea) parţială din sumele finanţate.“

Care este în concluzie principala cauză a numărului mic de proiecte depuse? „Eu cred că ar fi trebuit să se comunice mai corect şi mai coerent, pentru că în ultima intervenţie de clarificare a ministerului pe acest program s-a spus că de fapt programul a fost gândit fără ca proiectele să fie scrise de companii specializate în consultanţă pe scriere de proiecte, că ei au gândit proiectul sau apelul ca proiectele să le depună beneficiarii sau firmele de IT în numele beneficiarilor, lucru care de fapt s-a regăsit şi în procedură pentru că nu sunt prevăzute cheltuieli eligibile pentru scrierea de proiecte. Lucrul acesta s-a spus doar în ultima etapă, când de fapt nimeni nu ştia ce mai poate să facă într-un termen atât de scurt. Deci practic noi suntem în situaţia în care ne gândeam că firmele de consultanţă în depunere de proiecte vor scrie aceste proiecte dar în realitate aceste cheltuieli nu sunt eligibile şi practic aş spune că în forma aceasta ministerul şi-a faultat singur apelul de apelul de proiecte. Firmele de consultanţă în digitalizare nu au fost pregătite pentru treaba asta, nici măcar nu şi-au pus problema că ele ar trebui să scrie proiectele astea. Şi atunci suntem în această situaţie cu 608 proiecte depuse la ora discuţiei noastre“, a spus Dorin Andreica.