ZF Tech Day. Florin Popa, director B2B, Orange România: Am închis anul 2023 cu un rezultat pozitiv. Zona de telecomunicaţii a crescut, continuând trendul din anul anterior, iar zona de IT&C a avut o creştere de 9%, peste media pieţei

♦ „În zona de IT&C am înregistrat creşteri spectaculoase în ceea ce priveşte securitatea cibernetică – 50%, în ceea ce priveşte zona de cloud – 15%, dar şi revânzarea de echipamente a avut o creştere accelerată“ ♦ „În zona de telecomunicaţii, aş zice că piaţa a evoluat aşa cum a evoluat în ultimii ani, supusă presiunii concurenţiale acerbe“ ♦ „În zona soluţiilor de tip IT&C, piaţa a continuat să crească şi chiar dacă a crescut într-un ritm mai puţin accelerat decât în 2022, creşterea a fost susţinută atât de proiectele din zona sectorului public, dar şi de trendul în creştere de achiziţionare de soluţii IT&C din zona de companii mari.“

Orange România, liderul pieţei locale de telecom, a continuat să înregistreze creşteri şi în 2023 pe cele două segmente de business – zona de telecomunicaţii şi cea a serviciilor de tip IT&C. Astfel, dacă zona de telecomunicaţii a avut o creştere uşoară, continuând trendul din anul anterior, zona de servicii IT&C a crescut cu circa 9% înregistrând o cerere mai mare în special în zona de securitatea cibernetică – 50%, în ceea ce priveşte zona de cloud – 15%, dar şi revânzarea de echipamente, a spus Florin Popa, business to business director în cadrul Orange România.

„Ne-am bucurat să închidem anul 2023 cu un rezultat pozitiv. Activitatea noastră e compusă din zona de telecomunicaţii, zona clasică de servicii de conectivitate - date, voce mobilă sau fixă, ş.a.m.d. - care s-a bucurat de o uşoară creştere şi a continuat trendul din anul anterior. Dar motorul nostru de creştere a rămas zona serviciilor de tip IT&C, iar aici vedem în continuare creşteri spectaculoase pentru securitatea cibernetică, ca şi pentru ceea ce e denumit UCC (unified communications & collaboration) - unde vedem creşteri de peste 50%. În acelaşi timp, zona de cloud a continuat să crească cu două cifre, aproximativ 14-15%, apoi putem vorbi de revânzarea de echipamente, care a fost o zonă cu o creştere accelerată. Trăgând linie, să spunem că pentru toată această componentă de IT&C vedem o creştere de aproximativ 9%“, a spus Florin Popa în cadrul emisiunii ZF Tech Day.

El a adăugat că avansul înregistrat pe zona de IT&C a fost la jumătate faţă de cel raportat în 2022, însă este peste media pieţei.

„Considerăm că este un pic peste media pieţei şi cumva n-aş zice că este o încetinire neapărat, ci că este mai degrabă o reflectare a mediului mai complicat din punct de vedere economic de anul trecut, în care multe companii au avut de a face în special cu inflaţia, au fost în continuare întârzieri pe lanţul logistic de aprovizionare, criza componentelor în continuare a afectat livrările de echipamente, iar toate astea şi-au pus amprenta“, a explicat Florin Popa.

De asemenea, pe zona de IT&C toată piaţa a continuat să înregistreze creşteri având în vedere apetitul ridicat al instituţiilor publice pentru implementarea diverselor tehnologii, cât şi a companiilor mari – care şi-au continuat planurile de digitalizare.

„În zona soluţiilor de tip IT&C piaţa în sine a continuat să crească. Cred că a crescut într-un ritm mai puţin accelerat decât în 2022, iar creşterea a fost în principal susţinută atât de proiectele din zona sectorului public, cât şi de companiile mari. În acest segment de companii mari şi foarte mari suntem într-o zonă de normalitate şi într-un ciclu de achiziţie, fie de înlocuire a unor tehnologii vechi, dar şi de continuare a unor proiecte deja aflate în desfăşurare. Cred că majoritatea companiilor mari şi foarte mari din România sunt într-o fază foarte avansată de digitalizare a businessurilor lor, comparabilă cu Europa de Vest. Europa Centrală şi de Est a ars nişte etape şi vedem reprezentanţe locale a unor multinaţionale care din punct de vedere îmbrăţişare a unor tehnologii digitale avansate sunt peste filialele lor din Europa de Vest sau peste sediile-mamă“, a mai spus Florin Popa.

Totuşi, deşi zona companiilor mari stă „bine“ în ceea ce priveşte digitalizarea activităţilor şi îşi continuă planurile în această privinţă, companiile de dimensiuni mici şi medii (IMM-urile) nu se află pe o poziţie la fel de bună.

„Pentru zona de IMM-uri situaţia e destul de diferită. În continuare credem că există un decalaj al accesării soluţiilor de tip digital din diverse motive - existenţa unor bugete alocate, înţelegerea nevoilor de accesare a unor astfel de soluţii, existenţa unui know-how intern sau unor resurse umane care să poată să definească clar aceste nevoi şi să achiziţioneze acest tip de soluţii. Pe de altă parte, aş spune că cel puţin în privinţa soluţiilor de securitate cibernetică şi a soluţiilor de comunicare la distanţă şi colaborare, şi IMM-urile au crescut foarte mult gradul de utilizare pentru astfel de soluţii, mai ales în urma presiunii pe care au resimţit-o în perioada pandemiei.“

Despre securitatea cibernetică, Florin Popa a spus că este un domeniu în care „oricât de multe s-ar face, nu e suficient“. Însă, pe parcursul anului 2023 a crescut gradul de conştientizare cu privire la riscurile din mediul online atât din zona sectorului public, cât şi al mediului privat.

„Creşterea pe care cred că am menţionat-o în debutul discuţiei noastre, de peste 50% a veniturilor pe care noi le-am realizat în 2023 din vânzarea de astfel de soluţii de securitate cibernetică, probabil că reflectă doar o mică parte din realitatea acestei pieţe. Zonele din care au venit aceste evoluţii sunt atât din mediu privat, cât şi din mediu public. Adică atât instituţiile publice şi chiar şi locale - vedem foarte multe instituţii publice locale care fac achiziţii de soluţii de securitate cibernetică, cât şi companiile private sunt mult mai conştiente, mult mai educate în această privinţă. Incidentele de securitate, dacă e să spunem <tot rău e spre bine>, n-au făcut decât să sporească gradul de conştientizare a riscurilor la care suntem supuşi. Pe de altă parte, aceste incidente publice, fie vorba între noi, nu au avut un impact real foarte mare în privinţa afectării, să spunem, datelor critice, ale celor care au fost atacaţi“, a mai explicat Florin Popa în cadrul emisiunii.

El a adăugat că una dintre problemele cu care se confruntă securitatea cibernetică este numărul mic de experţi în domeniu.

„Dacă ne uităm la piaţă în sine, ea e în continuare într-un dezechilibru major în ceea ce priveşte numărul de experţi care încearcă să faţă faţă unui număr tot mai mare de atacatori. De fapt, dacă ne uităm pe rapoartele publice, la nivel global se estimează că există o diferenţă între numărul de experţi care efectiv sunt în piaţă şi cei care ar trebui să fie pentru a face faţă numărului mare de atacuri, de vreo 4 milioane de persoane. În Europa, un raport de la finalul anului trecut spunea că ne-ar mai trebui încă 350.000 de experţi înalt calificaţi pentru a face faţă numărului mai mare de atacuri. Raportul pe care l-am publicat noi pentru 2023, raportul anual Business Internet Security, arată o creştere de 18% a numărului de atacuri în 2023 faţă de 2022. Dincolo de creşterea aceasta în volum, vorbim şi de o creştere a nivelului de sofisticare a tipurilor de atac. Deci cumva creşterea aş zice că nu e doar de 18%, ci e semnificativ mai mare, pentru că odată cu creştere a nivelului de sofisticare, vorbim şi de o creştere a potenţialului impact. Vedem că verticalele cel mai des atacate sunt atât din sectorul public, în zona datelor critice, spre exemplu, instituţiile medicale au fost o ţintă preferată în sectorul public, instituţii publice locale, la fel, au fost o ţintă, în sectorul privat, verticala financiară adică băncile şi asiguratorii - pentru că şi ei deţin date critice şi sunt o ţintă predilectă pentru atacatori -, companiile de retail şi domeniul de transport.“

De altfel, educarea populaţiei – atât a cetăţenilor în general, cât şi a angajaţilor din cadrul diverselor companii private şi instituţii ale statului – este una dintre soluţii, a mai spus Florin Popa.

„Peste 90% dintre atacuri au succes pentru că cineva nu respectă regulile jocului, care sunt - nu accesez linkuri necunoscute, nu descarc fişiere despre care nu ştiu cu exactitate ce conţin. Deci aceste reguli trebuie cu siguranţă respectate de noi toţi. Dacă le-am respecta, 90% din atacuri n-ar avea succes.“

În continuare, Orange România are în plan să investească în patru zone – creşterea numărului de experţi în securitate cibernetică, creşterea gradului de educare digitală a utilizatorilor finali, achiziţionarea de soluţii de protecţie şi creşterea gradului de conformare a companiilor cu privire la aderarea la directivele şi la legislaţia impusă de Uniunea Europeană.

„Din punctul nostru de vedere, sunt patru arii mari în care trebuie să acţionăm - creşterea numărului de experţi, creşterea gradului de educare a utilizatorilor finali, achiziţionarea de soluţii de protecţie şi creşterea pentru companii în special a gradului de conformare, de aderare la directivele şi la legislaţia impusă de Uniunea Europeană, care în fiecare an e adaptată realităţii pieţii şi riscurilor. Comisia Europeană evaluează în fiecare an riscurile şi vine cu reguli noi legislative. Şi deşi uneori chestiunea asta e percepută într-o cheie negativă, coercitivă, realitatea este că dacă aderăm şi respectăm aceste norme şi directive suntem mai protejaţi, atât noi ca cetăţeni, cât şi companiile. În toate aceste patru zone încercăm să accelerăm şi noi implicarea noastră, să investim. Când vorbim de experţi şi de zona aceasta de educaţie, ne-am implicat şi ne-am bucurat că s-au lansat Olimpiadele Naţionale pentru Securitate Cibernetică. În continuare susţinem lotul naţional de securitate cibernetică, susţine platforma CyberEdu şi o să continuăm să ne implicăm în toate iniţiativele care pot să aducă pe piaţă atât noi experţi educaţi ieşiţi de pe băncile şcolii, cât şi mai mult training pentru toată lumea şi pentru publicul larg“, a mai spus Florin Popa.