ZF Tech Day. Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est, PAC: Taxarea IT-ştilor vine într-un moment în care industria de tehnologie e în scădere. Impactul imediat va fi puternic pentru firmele independente de IT ale antreprenorilor români

„Există riscul inclusiv de a vedea foarte multe companii mici, medii independente care să nu poată să-şi susţină activitatea în următoarele 12-18 luni, pentru că multe contracte nu se pot negocia sau renegocia şi re-resemna din pix, aşa cum poate face o ordonanţă de urgenţă emisă de guvern.”

Intenţia Guvernului de a elimina parţial, din septembrie, scutirea de impozitul pe venit de care beneficiau programatorii vine într-un moment în care industria de IT este la nivel global şi local în scădere, iar impactul acestei măsuri va fi resimţit imediat în primul rând de companiile independente de IT, deţinute de antreprenori locali, a declarat Eugen Schwab, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al companiei de consultanţă şi analiză Pierre Audoin Consultants (PAC), în cadrul emisiunii ZF Tech Day.

„Perturbările aduse companiilor sunt diferite de la o companie la alta şi le-aş împărţi în trei. În primul rând, companiile pur româneşti, locale şi independente. Acolo, impactul, dacă să spunem, ar fi suportat acest impozit de către companii pentru a păstra netul angajaţilor, ar putea avea un impact de până la o treime din marja de profit a acestor companii, care, din păcate, au deja o capitalizare precară şi multe dintre ele, cele mai multe mizează în contractele, în serviciile pe care le prestează şi unele, chiar şi în preţurile produselor software pe care le propun pe piaţă, mizează pe un cost mai scăzut faţă de alte companii concurente sau alte produse concurente. Deci ar fi un impact dacă ele şi-ar asuma acest impozit pentru protejarea veniturilor angajaţilor lor. Ar avea un impact major, un impact de undeva la o treime, 25, 30, 35% din marja de profit”, a spus Eugen Schwab. La momentul discuţiei varianta vehiculată era introducerea unui prag de taxare pentru veniturile de peste 15.000 de lei. Cea mai recentă versiune a pachetului de măsuri fiscale are un impact şi mai mare: pragul a fost redus la 10.000 de lei, ceea ce înseamnă, potrivit unei estimări a asociaţiei ANIS, că 80% din cei 104.000 de IT-işti care beneficiază de scutirea de impozit vor fi afectaţi.

Taxarea veniturilor pentru programatori ar putea chiar să pună în pericol existenţa unor firme care sunt slab capitalizate, consideră Eugen Schwab. „Depinde de structura fiecăruia şi acolo acolo vedem impactul cel mai mare şi există inclusiv riscul, ca unele companii cu business mai fragil sau care merg pe tarife mai scăzute şi pe profitabilitate deja nu foarte ridicată şi cu o capitalizare mai scăzută, există riscul inclusiv de a vedea foarte multe companii mici, medii, care să nu poată să-şi susţină activitatea în următoarele 12-18 luni, pentru că multe contracte nu se pot negocia sau renegocia şi re-resemna din pix, aşa cum poate face o ordonanţă de urgenţă emisă de Guvern.

Pentru corporaţiile din IT ar exista de asemenea un impact în profitabilitate, dar impactul în operaţiuni nu ar fi imediat. „Al doilea caz este cel al companiilor internaţionale prezente în România, dar cu clienţi şi cu business pe piaţa liberă globală, adică cele care furnizează servicii direct sau indirect companiilor din Europa de Vest, din Statele Unite. Acolo, impactul la nivelul profitabilităţii declarate în România ar fi tot aşa. Dacă îşi asumă această diferenţă ar fi ar fi unul vizibil, dar nu neapărat foarte mare, numai că ar scădea, mai ales în contextul care l-am prezentat la început, interesul de a dezvolta noi capabilităţi mai accelerat şi de a transfera noi proiecte, noi competenţe în România, însă activitatea de bază nu cred că ar fi fundamental afectată, având în vedere că preţul final de la clientul grupului din zona de vest este unul care ar putea la limită să acopere un astfel de extra-cost.”

Pentru cea de-a treia categorie, de firme care oferă servicii de IT companiilor mamă de pe alte pieţe, problemele pe care le introduce taxarea pentru alte firme ar putea oferi acces la noi resurse umane din industrie.

„A treia categorie sunt centrele captive de suport IT, de R&D ale unor grupuri care nu sunt companii IT, dar care au astfel de companii IT captive în România, care dezvoltă şi oferă servicii strict în interiorul grupului, deci nu pentru clienţi finali. Şi acolo competitivitatea resurselor locale este măsurată faţă de costul resurselor interne din grup sau faţă de preţul cu care ar putea să cumpere competenţe similare de pe piaţă şi acolo cred că chiar ar fi un un avantaj pentru astfel de companii, pentru că ar putea să beneficieze de acces la noi resurse de pe piaţă, în detrimentul primei categorii de companii, şi anume companiile româneşti independente. Cam aşa văd eu impactul, deci în orice caz nu este un impact pozitiv din niciun punct de vedere şi ar afecta foarte mult companiile care fac eforturi să dezvolte produse, servicii pentru pentru piaţa locală sau pentru export.”

 

Ce a mai declarat Eugen Schwab în cadrul emisiunii:

► Dar este primul an după o lungă perioadă în care se vede, se resimte o încetinire, o frânare a tot ceea ce înseamnă industrie IT, de servicii informatice, de software la nivel global şi implicit şi în România. Este o încetinire care se vede mai multe feluri. În primul rând, este o amânare şi o mult mai mare, să spunem, teamă de investiţii IT cu un impact necunoscut în totalitate. Adică acele investiţii IT care au rolul de a testa servicii digitale, unelte digitale în business şi în servicii publice, în sectorul public, mă refer aici la la nivel global. Deci este o  amânare şi o teamă de a începe astfel de investiţii, să spunem, neesenţiale pe termen foarte scurt activităţii.

► Companiile IT au multe din ele dificultăţi în a se reorganiza, în a se reconfigura pentru a oferi serviciile care sunt cele mai căutate acum şi în viitorul apropiat. Şi acolo vedem schimbări, fie schimbări de genul ponderilor între diversele segmente de business, între diversele surse de venit, dar şi schimbări care înseamnă scindări de companii, spinoff-uri. Totul în într-o direcţie de eficientizare, pe un fond al creşterii costurilor cu resursa umană, o creştere valabilă peste tot în lume. Deci ne aflăm într-un moment de încetinire. E posibil chiar ca trimestrul acesta, trimestrul trei calendaristic să aducă şi primele semne de scădere, chiar în volum, pe anumite segmente, în anumite zone de servicii informatice, începând chiar din Statele Unite, dar şi în Europa. Iar trimestrul patru, sfârşitul lui sfârşitul acestui an calendaristic ar putea fie să aducă un început de revenire, fie să însemne primul primul trimestru cu o componentă de scădere semnificativă. Cum spuneam, după mulţi ani, o scădere de la an la an. Deci, în acest context, România nu face excepţie. Din păcate, singura zonă în care ar putea să fie şi ar avea toate uneltele, toate motivele şi posibilităţile să fie împotriva curentului ar fi în sectorul public, în administraţia publică, unde s-ar putea cumva profita de această pierdere de viteză, de acest gol de aer în piaţă. Nu, nu vedem o mobilizare cu adevărat în zona asta. Deci România, prin aceeaşi atitudine de amânare şi de reţinere în proiectele de digitalizare, în implementările de soluţii informatice şi dezvoltare de noi sisteme, în sectorul comercial se află cumva pe acelaşi trend.

► Noi în continuare pentru 2023 global privind piaţa de software şi de servicii in formatice din România în totalitate a anului, deci cu un trimestru întâi şi un trimestru doi încă pozitive şi o a doua jumătate a anului de la care ne aşteptăm să fie să fie mai slabă, î ncă vedem o creştere pentru piaţa de software şi de servicii informatice în România, dar o creştere, credem noi, sub rata de creştere a costurilor şi a preţurilor în cazul serviciilor informatice şi chiar în cazul unor produse software. Deci, în final, volumetric, credem că va fi o scădere.

► Deci, dacă mă uit la industria de software şi de servicii informatice aşa cum o vedem noi în România vedem o creştere undeva la 6% astăzi pentru anul 2023. Pentru ceea ce înseamnă export, vedem o creştere mult mai mică decât în anii anteriori estimată acum undeva la 10-12%, maxim 15% pentru export. Şi această cifră ar putea fi chiar şi mai mică în cazul în care decizii ale companiilor-mamă, care sunt prevăzute a fi luate în acest trimestru, deci până în septembrie, vor duce la o încetinire a dezvoltării capacităţilor din România.

► 200.000 mi se pare a fi o cifră exagerată privind numărul de oameni strict din zona de software şi servicii informatice. Este o cifră apropiată de realitate dacă luăm serviciile profesionale cu o doză de tehnologie încorporată. Dar dacă luăm în considerare strict dezvoltarea de software, cercetarea & dezvoltarea, serviciile informaticce legate de infrastructură, legate de aplicaţii, cred că o cifră mai mai realistă şi la care am ajuns noi ar fi undeva la 160.000 de oameni, undeva între 160.000 - 170.000 de de mii, dar e o cifră foarte greu de de cuantificat, având în vedere modul în care sunt contractele pe care le folosesc diverşi oameni care lucrează în în industrie. Având în vedere mai ales că în ultima vreme avem şi foarte mulţi specialişti care dezvoltă software şi oferă servicii informatice la distanţă, remote, pentru pieţe externe, într-un mod, să spunem, neinstituţionalizat.

► În primul rând, este important de văzut restul legislaţiei fiscale, cum dacă va evolua şi cum va evolua şi în ce măsură, sub ce formă vor fi legiferate sau tolerate celelalte forme de colaborare de lucru, de freelancing, fie că vorbim de PFA, fie că vorbim despre micro. Pentru că dacă în zona asta de freelancing, sub o formă sau alta, va continua să fie tolerat un regim ca şi până acum, atunci probabil că va exista o migrare către astfel de forme de colaborare în detrimentul contractelor individuale de muncă.

Şi deja pot să-ţi spun că în analizele şi consolidarea datelor pentru anul trecut am constatat la foarte multe companii, cel puţin zeci de companii dintre cele mai mari 400, 500 pe care le-am văzut, care au avut creştere, creştere de business, creştere de venituri şi o scădere a numărului de angajaţi, ceea ce se cheamă angajaţi în raportările oficiale, contracte individuale de muncă. Deci ăsta ar fi un prim, un prim impact, să spunem, la nivel de organizare