În urmă cu un an vorbeam despre rapiditatea cu care se schimbă lucrurile în domeniul medical şi despre eforturile pe care trebuie să le depună părţile implicate pentru a ţine pasul cu transformările inevitabile impuse de provocările demografice, de cele din piaţa muncii şi, mai ales, de dezvoltarea tehnologiilor digitale. Apariţia pandemiei de COVID-19 a făcut însă ca evoluţiile anterioare să pară încremenite în timp. Sistemele medicale din întreaga lume, puse în faţa unei situaţii fără precedent, au fost nevoite să se reinventeze peste noapte pentru a limita răspândirea virusului.
Impactul pandemiei asupra serviciilor de sănătate la nivel global este, încă, incomensurabil. Entităţile din domeniu au avut foarte puţin timp să se pregătească – să îşi reorganizeze serviciile, să instruiască personalul, să dezvolte modalităţi eficiente pentru motivarea angajaţilor şi îngrijirea pacienţilor în siguranţă. Şi toate acestea în absenţa tratamentelor potrivite şi în condiţiile unui risc ridicat de infectare. Răspunsul la această provocare a venit cu un program de transformare fără precedent, implementat în câteva săptămâni, proces care, în vremuri obişnuite, ar fi durat câţiva ani.
Secrete comerciale, puse la bătaie pentru combaterea virusului
Colaborarea generată de pandemie la nivel naţional şi internaţional a depăşit orice aşteptări şi precedente. Parteneriatul public-privat dintre reglementatori, furnizori de servicii medicale, industria ştiinţelor medicale (life sciences) şi companiile din tehnologie a reunit toate părţile implicate pentru a combate pandemia, a îmbunătăţi sănătatea populaţiei şi a ajuta economiile să supravieţuiască şi să revină pe creştere.
Industria farmaceutică, mediul academic, entităţile din domeniul biotehnologiei, clinicile şi spitalele s-au angajat în eforturi comune de cercetare, finanţate de guverne, organizaţii nonprofit sau mediul privat, pentru a intensifica studiile clinice, testarea de noi echipamente şi dezvoltarea de teste şi sisteme de urmărire şi evaluare a rezultatelor. Procesul a presupus inclusiv dezvăluirea unor secrete comerciale şi împărtăşirea unor drepturi de proprietate intelectuală, aspecte de neconceput în urmă cu un an.
Transformarea digitală din anii trecuţi, baza de pornire pentru sprintul din 2020
Pandemia a accelerat şi adoptarea tehnologiilor digitale sau robotizarea proceselor, necesare în eficientizarea furnizării de servicii medicale. În ultimul an, au fost accesate tot mai mult soluţiile de îngrijire oferite prin intermediul tehnologiei, cum ar fi serviciile medicale la distanţă (telehealth), monitorizarea pacienţilor în afara clinicilor convenţionale sau sistemele de tipul eTriaj. Au apărut, de asemenea, noi abordări în furnizarea de servicii medicale, de la puncte de testare drive-through la centre temporare de vaccinare de tipul pop-up walk-in.
La începutul anului trecut, companiile din sănătate se aflau deja pe calea transformării digitale, dar declanşarea pandemiei a evidenţiat potenţialul real în această direcţie. Populaţia utilizează tot mai mult tehnologia pentru a-şi monitoriza sănătatea şi a-şi îmbunătăţi nivelul de conştientizare cu privire la un stil de viaţă sănătos. Conform studiului Deloitte „The future unmasked. Predicting the future of healthcare and life sciences in 2025”, în prima jumătate din 2020, la nivel global, au fost descărcate 1,25 miliarde de aplicaţii de sănătate şi exerciţii fizice, cu 34% mai mult faţă de aceeaşi perioadă din 2019.
În plus, perspectivele pentru serviciile de medicină la distanţă s-au îmbunătăţit. Dacă, anterior pandemiei, în acest domeniu se estima un avans anual de 15% până în 2025, acum se aşteaptă o creştere de 20% anual. Şi diagnosticarea virtuală ar urma să crească cu peste 15% anual până în 2030, conform studiului citat. Dar aceste evoluţii au evidenţiat şi importanţa îmbunătăţirii alfabetizării digitale, atât pentru pacienţi, cât şi pentru personalul medical, astfel încât serviciile oferite în mediul virtual să fie cât mai eficiente.
În concluzie, anul 2020 a demonstrat, în special în domeniul medical, că viitorul este tot mai dificil de estimat. Dar putem spune, cu un grad rezonabil de certitudine, că transformările care au avut loc în timpul pandemiei sunt ireversibile şi, cel mai probabil, lecţiile învăţate în această perioadă (flexibilizarea procedurilor, deschiderea la colaborare inclusiv cu competitorii, adoptarea soluţiilor neconvenţionale etc.) vor deveni reguli de bună practică, astfel încât schimbările necesare să poată fi implementate mult mai rapid când apar noi situaţii neprevăzute, dar şi în activitatea de zi cu zi, în perioade de normalitate.
Vlad Boeriu este Partener Coordonator Servicii Fiscale şi Juridice, Deloitte România
