Doar 3-5% din deşeurile menajere ale unui român sunt reciclate anual, în timp ce anul viitor acest procent ar trebui să ajungă la 50%, potrivit Comisiei Europene. România se află în prezent printre ţările cu cea mai mică rată de reciclare. Pe de altă parte, tocmai acest procent infim arată potenţialul pe care această piaţă îl are, iar companii şi asociaţii precum Sigurec, Recolamp sau EcoSmart se implică în reciclare, curăţare a mediului înconjurător şi desigur obţinerea de profit ca urmare a campaniilor.
Dacă în urmă cu 20-30 de ani plasticul nu era atât de des întâlnit, iar deşeurile electronice nu atât de multe, astăzi situaţia este cu totul alta - pornind de la becurile economice care conţin circa 2 mg de mercur la pungile de plastic utilizate până de curând în marile lanţuri de magazine sau sticlă PET.
În România taxa de depozitare a fost suspendată până la 1 ianuarie 2019, iar taxa la groapă, în valoare de 80 de lei/tonă, a fost introdusă de la 1 ianuarie 2017 şi era colectată de Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM). Această taxă a fost introdusă pentru a reduce cantităţile deşeurilor depozitate şi pentru a încuraja colectarea selectivă şi reciclarea, capitol la care România se află pe ultimul loc din Uniunea Europeană.
Guvernul, prin Ministerul Mediului, a luat decizia de suspendare a taxei de depozitare a deşeurilor până la 1 ianuarie 2019, după ce s-a constatat că în doar un an, cantitatea de deşeuri depozitate ilegal s-a dublat. Problema rămâne la producătorii de ambalaje şi la OTR-uri (organizaţiile de transfer de responsabilitate), din cauza faptului că nu şi-au îndeplinit ţintele de reciclare şi au depozitat restul deşeurilor la gropile de gunoi.
Specialiştii din domeniu spun că România nu este pregătită pentru o astfel de taxă pentru că nu are un sistem de colectare selectivă a deşeurilor, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
Potrivit datelor Comisiei Europene, 14 din cele 27 de state membre UE din 2020 (27 în cazul în care Marea Britanie părăseşte UE) nu vor ajunge la targetul de 50% reciclare în 2020, inclusiv România alături de Bulgaria, Polonia, Portugalia, Ungaria sau Spania. Problema ridicată de Comisie este că nici în 2025 nu vor ajunge la acest procent. Acest lucru în condiţiile în care procentul ar trebui să crească la 55% în 2025, 60% în 2030 şi 65% în 2035.
Pe de altă parte, dincolo de firmele specializate în preluarea şi prelucrarea deşeurilor, Ministerul Mediului are în derulare programe precum Rabla, atât pentru maşini, cât şi pentru electrocasnice prin care sunt eliminate şi reciclate autovehicule şi produse electrocasnice. Dar ce se va întâmpla dacă în continuare va fi mai ieftin să depozitezi deşeurile în loc să le reciclezi?
