Anul trecut, vânzările au fost susţinute în principal de persoanele juridice, cu o pondere de 71%. Pe de altă parte, este de remarcat faptul că, pe ansamblul anului, vânzările către persoanele fizice au crescut în anul 2016 cu 31,6% faţă de anul anterior, cu toate că vânzările către acest segment de clienţi, realizate prin Programul Rabla, au fost cu doar 3% mai mari decât în anul 2015.
Pe de altă parte, şi în acest an s-a manifestat un factor de distorsiune a pieţei auto. Este, în mod evident, vorba de afluxul de autovehicule rulate, marea lor majoritate nefiscalizate, ceea ce produce un impact negativ asupra vânzărilor de autovehicule noi, dar şi asupra bugetului de stat, care pierde anual sute de milioane de euro, susţin reprezentanţii APIA.
În acest context, anul 2016 înregistrează un nou record al înmatriculărilor de autoturisme rulate provenite din import, respectiv circa 300.000 unităţi, ceea ce reprezintă o creştere de 20% comparativ cu 2015. Astfel, numărul autoturismelor rulate importate în România în anul 2016 este de 3,2 ori mai mare decât cel al autoturismelor noi (din producţia internă şi import).
„Dacă la situaţia de mai sus adăugăm eliminarea timbrului de mediu (fără ca acesta să fie înlocuit de măsuri echivalente), putem considera că avem, la începutul anului 2017, o conjunctură nefavorabilă pentru piaţa auto, ceea ce poate face ca acest an să fie unul de scădere, poate chiar consistentă, a vânzărilor de autoturisme.“
În funcţie de tipul de combustibil, se observă o reducere a ponderii autoturismelor diesel, care reprezintă 49,3% din piaţă, faţă de anul 2015 când ponderea acestora era de 53,5%.
În funcţie de ţara de provenienţă a autoturismelor, situaţia se prezintă astfel: 28,6% sunt de provenienţă autohtonă, 22,1% sunt fabricate în Germania, 10,9% sunt din Cehia; 8,9% din Spania şi 6,6% din Franţa. În acest context, vânzările de autoturisme din producţia autohtonă au crescut în anul 2016 cu 4,5% comparativ cu anul 2015, în timp ce vânzările de autoturisme din import au înregistrat o creştere consistentă, de 22,8%.
La trei luni de la eliminarea timbrului de mediu în acest an înmatriculările de maşini second-hand din import au urcat în aprilie cu 63% faţă de perioada similară din 2016, la aproape 40.000 de unităţi, potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Spre comparaţie, în februarie şi martie creşterile au fost de 201%, respectiv 104% în condiţiile în care la 1 februarie a fost eliminat timbrul de mediu.
Per total, în primele patru luni ale anului s-au importat aproape 170.000 de maşini vechi, aproape dublu comparativ cu intervalul ianuarie-aprilie din 2016. Cele mai mari creşteri s-au înregistrat în rândul mărcilor din segmentul premium, importurile dublându-se în cazul brandurilor Audi, BMW şi Mercedes-Benz.
De partea cealaltă, înmatriculările de maşini noi au crescut cu 8% luna trecută, la 6.640 de unităţi, ritmul accelerând comparativ cu cel din martie, când avansul a fost de numai 5%, însă la aproape 7.000 de autoturisme. În total, în primele patru luni creşterea pe segmentul autoturismelor noi înmatriculările au urcat cu 22%, la 29.000 de unităţi.
Spre comparaţie, într-o lună întreagă s-au înmatriculat tot atâtea maşini noi cât în numai cinci zile în cazul celor second-hand. Raportul dintre nou şi vechi în primele patru luni este de o maşină nouă la şase vechi, faţă de una nouă la 3,7 vechi în 2016 în acelaşi interval.
Vârsta medie a parcului auto local este de 13,7 ani, iar maşinile importate au o vârstă medie de 10,7 ani, aceasta urmând să crească după eliminarea timbrului de mediu, spune Ernest Popovici, preşedintele APIA până în luna aprilie a acestui an .
„Fără timbru de mediu automobilele importate vor fi şi mai vechi. În plus, automobilele second-hand importate au avantaje competitive ilegale, precum kilometrajul modificat la multe dintre ele, dar şi faptul că cei care se ocupă cu vânzarea acestora nu plătesc taxe şi impozite“, a subliniat Ernest Popovici.
Brent Valmar, director general şi vicepreşedinte al APIA, spune că eliminarea timbrului de mediu trebuie înlocuită cu măsuri care să asigure „un mediu curat“.
Declaraţiile vin în contextul în care Bucureştiul a înregistrat mai multe depăşiri pentru indicatorul PM10 - praf. În plus, Capitala ar putea fi amendată de Comisia Europeană în condiţiile în care autorităţile nu se preocupă de sănătatea locuitorilor, neavând piste pentru biciclete sau benzi unice pentru transportul în comun la nivelul întregii reţele de drumuri.
„Autorităţile şi legiuitorul trebuie să se asigure că trăim într-un mediu curat, iar acest lucru este posibil dacă vor fi încurajate maşinile cu tehnologii noi şi combustibili alternativi.
În plus, în marile aglomerări urbane trebuie să se realizeze urgent investiţii în infrastructură pentru a scoate traficul din oraşe, iar în interiorul acestora să fie promovat transportul în comun şi mersul cu bicicleta şi chiar să se interzică accesul automobilelor vechi şi poluante“, a subliniat Brent Valmar.
Anul acesta guvernul propune un bonus de 10.000 de euro pentru achiziţia de maşini electrice, sumă care ar duce preţul de pornire al acestora sub pragul de 15.000 de euro. În plus, tot guvernul are în plan implementarea unei reţele de staţii de încărcare la nivel naţional, însă aceasta rămâne în stadiul de concept. Pe de altă parte, dealerii auto şi marile reţele de magazine precum Lidl şi Kaufland au investit deja în astfel de sisteme şi au instalat prize de încărcare, astfel încat acum România poate fi traversată de la vest la est cu un automobil electric.
Brent Valmar, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), spune că în ultimii ani programul Rabla a reprezentat o soluţie învechită de stimulare a vânzărilor, care după 12 ani a ajuns doar să înlocuiască vânzări care oricum s-ar fi realizat şi fără prima de casare.
„Am avut de-a lungul timpului o opinie clară cu privire la Rabla. La început a fost benefic pentru reînnoirea parcului, însă demararea târzie a acestuia a făcut ca într-un final să reprezinte doar o substituţie a vânzărilor de maşini noi. Noi, ca asociaţie suntem relaxaţi cu privire la momentul în care programul nu va fi reluat. Spre exemplu, anul trecut persoanele fizice au cumpărat şi fără Rabla, datorită acţiunilor dealerilor“, a subliniat vicepreşedintele APIA.
Piaţa auto a înregistrat în 2016 al treilea an consecutiv de creştere, cu un plus de 17,8%, vânzările totale de autovehicule depăşind 142.000 de unităţi, volum fiind foarte aproape de cel înregistrat în primul an al crizei pe piaţa auto (148.000 de unităţi), potrivit unei analize realizate de APIA. Dintre acestea, prin programul de casare s-au vândut aproape 26.000 de autoturisme. Pe de altă parte, programul Rabla susţinea cu precădere vânzările Dacia, brand care în ultimii doi ani a reprezentat aproape jumătate din vânzări. Mai mult, în cadrul conferinţei anuale a asociaţiei, nici în panel şi nici în sală nici Dacia şi nici Ford nu au trimis niciun reprezentant, fiind pentru prima dată când cei doi producători nu au fost prezenţi. Dacia şi Ford au asamblat anul trecut aproape 359.000 de maşini, în scădere cu 7,3% faţă de 2015, brandul românesc pierzând 5,5%, în timp ce declinul americanilor s-a accentuat spre 20%.
Vânzările au fost susţinute în principal de persoanele juridice, cu o pondere de 71%. Pe de altă parte, pe ansamblul anului, vânzările către persoanele fizice au crescut în anul 2016 cu 31,6% faţă de anul anterior, cu toate că vânzările către acest segment de clienţi realizate prin Programul Rabla au fost cu doar 3% mai mari decât în anul 2015. De asemenea, anul 2016 înregistrează un nou record al înmatriculărilor de autoturisme rulate provenite din import, respectiv circa 300.000 unităţi, ceea ce reprezintă o creştere de 20% comparativ cu 2015. Astfel, numărul autoturismelor rulate importate în România în anul 2016 este de 3,2 ori mai mare decât cel al autoturismelor noi (din producţia internă şi import).
