Potrivit informaţiilor preluate de Kazinform, agenţia de ştiri a Kazahstanului, producţia iniţială ar putea fi de 370.000 de barili pe zi. Spre comparaţie, producţia de hidrocarbrui a grupului Petrom în primele nouă luni ale anului a fost de 183.000 de barili pe zi, compania acoperind aproape toată producţia de petrol a României şi jumătate din producţia naţională de gaze naturale.
Potrivit informaţiilor publicate de KazMunaiGaz, Kashagan compania naţională de petrol şi gaze a Kazahstanului, are rezerve geologice de petrol de 4.850 de milioane de tone din care sunt recuperabile 1.475,5 de milioane de tone. Spre comparaţie, potrivit strategiei energetice a României, rezervele naţionale de petrol sunt de circa 56 de milioane de tone, consumul local fiind de circa 9-10 milioane de tone. Producţia internă a României a fost anul trecut de 4 milioane de tone de petrol.
În acest proiect gigantic sunt implicate KazMunaiGaz, italienii de la ENI, ExxonMobil, Shell, fiecare cu câte 16,8% din compania de proiect, ConocoPhilips cu 8,49% şi Inpex (Japonia) cu 7,56%.
Potrivit informaţiilor publicate de Reuters la finele lunii trecute, americanii de la ConocoPhilips intenţionează să-şi vândă participaţia din acest proiect către compania indiană ONGC Videsh pentru o sumă de circa 5 miliarde de dolari. Înainte însă de a putea face acest lucru, urmează o perioadă de două luni în care partenerii proiectului Kashagan pot spune primii dacă sunt interesaţi sau nu de preluarea acestei participaţii. Până în acest moment, numai ENI a spus clar că nu este interesată de preluarea acestei participaţii. Ieşirea ConocoPhilips din acest proiect are loc pe fondul scăderii accentuate a profiturilor companiei, lucru care a impus o politică de ieşire din mai multe proiecte de investiţii. Potrivit Central Asia Energy Newswire, americanii ar încerca să vândă cât mai repede active în valoare de 20 de miliarde de dolari.
Şi KazMunaiGaz se gândeşte la preluarea participaţiei americanilor în contextul în care strategia companiei este aceea de a ajunge în primele 30 de corporaţii petroliere la nivel mondial. Mai mult, în februarie 2012 preşedintele Kazahstanului Nursultan Nazarbayev a decis să deblocheze 4 miliarde de dolari din Fondul Naţional pentru a susţine planurile comerciale ale KazMunaiGaz. În prezent, Fondul Naţional are la dispoziţie circa 47 de miliarde de dolari, bani colectaţi cu precădere din veniturile obţinute din petrol şi gaze. Şi ExxonMobil şi Shell au spus la rândul lor că vor să-şi mărească participaţiile în Kashagan şi că vor o extindere a acordului de împărţire a producţiei pentru încă 20 de ani. Potrivit unor surse din consorţiu, cele două companii chiar se gândesc la o retragere din proiect în cazul în care solicitările lor nu vor fi îndeplinite de guvernul kazah. Problema este că specialiştii cred că KMG nu poate veni cu un preţ competitiv din cauza multiplelor proiecte în care este implicat, în timp ce partenerii vestici ai proiectului nu ar fi deloc mulţumiţi ca statul kazah să ajungă la 25% din proiect, preferând intrarea unui alt partener care să deţină un pachet mai mic. La orizont au apărut şi investitorii chinezi a căror experienţă şi resurse financiare ar fi mult superioare celor deţinute de către indieni.
Jocurile acestea extrem de intense se învârt în jurul unui zăcământ mamut, care dincolo de rezervele impresionante de petrol ar putea ascunde şi un trilion de metri cubi de gaze naturale. La finalul lunii august, CNN Money a catalogat Kashagan ca fiind cel mai costisitor proiect energetic din lume, valoarea lui ridicându-se la 116 miliarde de dolari.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
