Caută doar în titlu
Suplimente

Dumitru Chisăliţă, În 10 ani consumul de gaz în România va creşte cu 50%. Fără exploatarea gazelor din Marea Neagră, România va deveni net dependentă de gazele din import

"Gazele naturale vor continua să joace un rol important în viitor. Această tendinţă va fi mult mai dezvoltată la nivelul României, conform studiilor Asociaţiei Energia Inteligentă, această putând ajunge până la un nivel cu 50% mai ridicat decât în 2020 (în situaţia în care politicile energetice promovate în prezent se vor aplica trecerea pe gaze a majorităţii centralelor pe cărbune şi racordarea a 1,8 milioane de consumatori casnici”, spune, într-un interviu acordat ZF, Dumitru Chisăliţă, analist din energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

El este de părere că dacă cererea de gaze naturale în România creşte cu 50%, este obligatoriu ca proiectele de exploatare de gaze naturale din Marea Neagră să intre în linie dreaptă, altfel România va deveni dependentă net de importuri de gaze din Rusia.

„În lipsa exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, această situaţie va aduce România în stadiul de dependentă netă de gazele din import. Exploatarea importantelor resurse din Marea Neagră nu se va realiza  mai repede de anul 2025, dar ar putea acoperi cererea care se prefigurează în anul 2030 în România.”

România este al doilea producător de gaze din Uniunea Europeană, după ieşirea Marii Britanii din blocul comunitar. România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi şi cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale sunt situate în Transilvania, cu o pondere de aproximativ 75%.  În Marea Neagră estimările merg până la o rezervă de 200 de mld. de metri cubi.

Transgaz estimează că în România consumul de gaze, care în prezent este de 11-12 miliarde metri cubi anual, ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi: 4,4 miliarde metri cubi din conectarea populaţiei la gaze şi restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice.

Comisia Europeană, prin acordul Green Deal, vrea ca, până în 2050, Europa să devină un continent neutru din punctul de vedere al emisiilor de dioxid de carbon. Dacă ţări precum Franţa vor miza pe energia nucleară ca energie de tranziţie, România trebuie să mizeze pe gaz. „Toţi operatorii trebuie să se adapteze noilor tendinţe determinate de conceptul de Green Deal. Consider că diversificarea activităţilor va deveni obligatorie, în special în dezvoltarea unor capacităţi performante de extragere a gazelor naturale şi a tratării acestora, în abordarea exploatării resurselor neconvenţionale şi în capacitate de producţie a energiei electrice din gaze şi a obţinerii de hidrogen albastru”, mai spune Dumitru Chisăliţă.

Cu toate acestea, investiţiile în capacităţi de producţie de energie pe bază de gaz sunt mai greu finanţabile mai multe bănci mari au anunţat deja ca îşi retrag sprijinul pentru proiectele pe gaz.  Christian Kettel-Thomsen, vicepreşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI), a spus în cadrul evenimentului ZF Power Summit 21, că BEI a decis să nu ia gazul în calculul schemei financiare care se axează pe energie regenerabilă, dar a menţionat că BEI va canaliza resurse şi în această zonă.

„Cred că nu este vorba de proiectele pe gaz la modul general, ci de acele proiecte care nu îndeplinesc obiectivele UE privind clima şi energia pentru 2030 şi pentru a atinge obiectivele Acordului verde european. Actuală pandemie de COVID-19 a întărit nevoia de a redirecţiona fluxurile de capital către proiecte durabile pentru a face economiile, întreprinderile etc. mai rezistente la şocurile climatice şi de mediu. Pentru a realiza acest lucru, a fost introdus conceptul de taxonomie (clasificare activităţilor economice din punct de vedere ecologic - n. red.)”, mai spune Dumitru Chisăliţă.

Gazul are o pondere în mixul energetic din România în acest moment de circa 20%, o creştere faţă de acum 15 ani, când avea 17%, însă în condiţiile în care partea de cărbune a scăzut considerabil (-17 puncte procentuale din 2006), iar ponderea energiei regenerabile a ajuns la 17% în producţia netă din 2020. Cea mai mare termocentrală pe gaze este cea a OMV Petrom de la Brazi, cu o capacitate instalată de 860 MW, pusă în funcţiune în 2012. Centrala pe gaze de la Iernut, care ar face din Romgaz unul dintre cei mai mari producători de energie la nivel local, nu este foarte clar când va fi pusă în funcţiune. Termocentrala, care va avea o putere instalată de peste 400 MW, este cea mai mare investiţie a statului român în energie de la finalizarea unităţii 2 de la Cernavodă.

Ministrul energiei Virgil Popescu a vorbit la ZF Power Summit de necesitatea trecerii la un mix de gaz, cărbune şi energie verde la Complexul Energetic Hunedoara, producător de energie pe cărbune şi a menţionat că un plan similar ar trebui implementat şi la Complexul Energetic Oltenia, al doilea cel mai mare producător de energie din ţară.

În acest context, în care există necesitatea unor noi capacităţi de producţie de energie electrică pe gaz şi consumul populaţiei va creşte odată cu racordarea la reţeaua de gaze, rezervele din Marea Neagră sunt vitale pentru securitatea energetică a României, este de părere Dumitru Chisăliţă.

„Exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie să contribuie la asigurarea securităţii energetice a României, având în vedere creşterea necesarului de import din ultimii
2 ani, tendinţă care se va menţine şi în viitor. Regândirea politicii din domeniul gazelor naturale, care în prezent este dusă exclusiv în zona arderii gazelor - zona energetică, poate aduce gazul din Marea Neagră, mai ales după anul 2040, în situaţia a fi folosit în procese de chimizare cu plasarea României într-o poziţie unică în UE.”

El este de părere că populaţia trebuie să se aştepte la o factură importantă de energie în 2050:

„Avertizarea, pe care trebuie să o conştientizăm, este dată de cerinţa că România trebuie, conform acordurilor asumate, că până în anul 2050 se treacă la utilizarea energiei care să asigure zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Aceasta presupune investiţii masive în substituirea unora din formele actuale de energie cu alte forme de energie (regenerabile, hidrogen) şi reconvertirea reţelelor şi echipamentelor, inclusiv din interiorul gospodăriilor”, spune Dumitru Chisăliţă, care estimează că aceste costuri investiţionale, împreună cu transportul gazului exploatat off-shore, care este mai scump, vor creşte facturile populaţiei cu 44% faţă de nivelul prezent.

„Această situaţie, în lipsa unor măsuri drastice de antisărăcie, probabil că ar duce la situaţia în care jumătate din populaţia României să fie în sărăcie energetică după anul 2050. Această evaluare ţine cont şi de faptul că: demografia României este în regres, îmbătrânirea populaţiei se va accentua după anul 2030, se întrevede o insuficienţă a fondurilor din Fondul de Pensie pentru pensionari etc.”

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.