Trei dintre cele douăsprezece judeţe din regiunile istorice Transilvania şi Banat – Timiş, Cluj şi Braşov - au înregistrat anul trecut valori ale PIB per capita de peste 9.000 de euro, cu 25 - 30% peste media înregistrată la nivel naţional.
Judeţul Timiş, cel mai mare judeţ al României din punctul de vedere al suprafeţei, a devenit în ultimii ani kilometrul zero al industriei de componente auto din România, atrăgând giganţi precum Continental, Delphi Packard sau TRW Automotive, ceea ce a făcut ca în acest judeţ situaţia economică să fie mult mai bună decât în alte zone. Accesul facil din Timiş către autostrăzile din Ungaria care „deschid“ poarta exportului către celeltate state europene a făcut din vestul ţării o zonă de poziţionare strategică a industriei de componente auto, electronice sau chiar electrocasnice, care a ales localităţi precum Timişoara, Sânnicolau Mare sau Ghiroda pentru deschiderea de unităţi de producţie.
În 2014, Timişul a avut un PIB per capita de peste 9.700 de euro, cu 30% peste media înregistrată la nivel naţional şi cel mai mare din regiunea Transilvaniei şi a Banatului, potrivit datelor de la Comisia Naţională de Prognoză. Totodată, în judeţul despre care angajatorii spun că „numai cine nu vrea nu munceşte“, salariile medii au depăşit pragul de 1.800 de lei net, fiind cu aproape 9% peste media înregistrată la nivel naţional.
Clujul, al doilea mare judeţ al regiunii din punctul de vedere al dezvoltării economice, a avut anul trecut un PIB per capita de aproape 9.500 de euro, cu 26% peste media naţională, şi un salariu mediu net de 1.777 de lei, cu 7% mai mare decât salariul mediu pe economie. În aceeaşi linie a judeţelor cu o performanţă economică foarte bună din zona Transilvaniei şi a Banatului se înscrie şi Braşovul, judeţ în care PIB per capita a fost mai mare de 9.300 de euro anul trecut (Ă24% faţă de media naţională), însă salariile angajaţilor au fost totuşi cu 6% sub media naţională.
Pe de altă parte, lipsa investiţiilor – generată în mare parte de infrastructura deficitară- din judeţe precum Harghita, Covasna sau Bistriţa-Năsăud - a făcut ca acestea să tragă în jos media indicatorilor economici ai Transilvaniei şi Banatului în raport cu media naţională. Dacă Timişul are noroc de apropierea de graniţa cu Ungaria şi de acces facil la autostrăzile ungurilor care deschid drumul spre exporturile către vestul Europei, nu acelaşi lucru se poate spune despre Harghita, unde PIB-ul per capita a fost de 4.900 de euro anul trecut, adică la jumătate faţă de cel înregistrat în Timiş.