Caută doar în titlu
Suplimente

Construcţiile au sfidat pandemia. Evoluţie de excepţie în 2020

Top 1.000 Cele mai mari companii din România 2021

Sectorul construcţiilor este unul din puţinele care au înregistrat creşteri pe parcursul anului 2020. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, anul trecut volumul total al lucrărilor de construcţii a urcat cu 16% faţă de 2019, în condiţiile în care la nivel european rezultatele indică o scădere a activităţii în anul declanşării pandemiei de COVID-19, atât cumulat, cât şi în majoritatea statelor membre. Pe de altă parte, piaţa imobiliară, în special cea comercială, se repoziţionează pentru a răspunde cerinţelor nou apărute din partea clienţilor.  

În 2020, cel mai mult a crescut activitatea în construcţii inginereşti (cu 18,5% faţă de 2019), probabil şi pe fondul avansului similar înregistrat de investiţiile publice. Pe locul următor se află clădirile rezidenţiale, cu o creştere anuală de 17,8%, evoluţie care se înscrie în trendul ultimilor ani. În cazul clădirilor nerezidenţiale, creşterea de aproape 11% de la un an la altul se explică prin evoluţia favorabilă din zona de depozite şi hale industriale.

În Europa, datele Eurostat indică scăderi ale activităţii de construcţii în toate cele patru trimestre din 2020 comparativ cu 2019, atât în UE 27, cât mai ales în zona euro.

Sectorul construcţiilor din România a început să crească susţinut din 2019, după introducerea facilităţilor fiscale pentru angajaţii din domeniu, valabile pentru o perioadă de zece ani. În acel an, activitatea în construcţii a urcat cu 27,6%, în special pe seama evoluţiei din sectorul nerezidenţial, cu un avans de 50% comparativ cu 2018.

 

Perspective pozitive pentru anii următori

Perspectivele în domeniu rămân pozitive, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimând creşteri între 6% şi 9% în următorii patru ani, peste dinamica PIB-ului. Această evoluţie este posibilă datorită menţinerii costurilor de finanţare la un nivel redus, potenţialului de dezvoltare a infrastructurii şi implementării programelor cu Uniunea Europeană, în condiţiile în care exerciţiul financiar următor vine cu un buget suplimentar consistent pentru redresarea economiilor ca urmare a pandemiei de COVID-19, din care România are o alocare de peste 30 de miliarde de euro.

În privinţa pieţei imobiliare, restricţiile impuse de autorităţi, schimbările din piaţa muncii, dar şi incertitudinea generală din economie au pus o serie de planuri în aşteptare şi au dus la regândirea strategiilor de investiţii.

În zona rezidenţială, piaţa a fost influenţată mai degrabă pozitiv. Posibilitatea muncii la distanţă a direcţionat resursele financiare ale persoanelor din clasa de mijloc şi cea superioară fie către locuinţe mai mari (inclusiv mai departe de aglomerările urbane), fie către unităţi rezidenţiale destinate închirierii. Cumpărătorii s-au concentrat pe raportul calitate-preţ şi pe soluţiile oferite de dezvoltatori care îmbunătăţesc calitatea vieţii în respectivele proiecte.

Piaţa imobiliară comercială a înregistrat evoluţii mixte. Dacă în zona de spaţii comerciale şi de birouri au existat provocări cauzate de măsurile impuse pentru limitarea răspândirii virusului, piaţa s-a echilibrat în oarecare măsură datorită creşterii activităţii pe zona de spaţii industriale şi logistice (pe fondul dezvoltării comerţului on-line) şi continuării expansiunii lanţurilor de supermarketuri. Jucătorii din imobiliare sunt încrezători că, în urma campaniei de vaccinare, tot mai mulţi angajaţi vor reveni, fizic, la birou, iar restricţiile vor fi ridicate complet pentru industrii precum HoReCa, divertisment, competiţii sportive etc. Însă companiile din domeniu trebuie să fie pregătite să răspundă nevoilor chiriaşilor şi utilizatorilor finali, care sunt acum tot mai interesaţi de scurtarea perioadelor contractuale şi de flexibilitatea proprietarilor în privinţa ajustării spaţiilor.

Având în vedere persistenţa incertitudinilor economice, perioada următoare nu va fi marcată de tranzacţii surpriză în domeniul imobiliar, similar aceleiaşi perioade a anului 2020. Cu toate acestea, investitorii continuă să se implice în proiecte imobiliare în baza unor structuri de tranzacţie diferite (joint ventures pentru proiecte în curs de dezvoltare, sale and lease back pentru activităţile din afara dezvoltărilor imobiliare, diverse forme de angajamente financiare pentru proiecte viitoare). Diferenţa faţă de anii anteriori este aceea că planurile de afaceri sunt gândite acum pe termen mediu şi lung şi sunt adaptate noilor coordonate şi riscuri inerente, cum ar fi scăderea chiriilor, reaşezarea costurilor de construcţie, scăderea apetitului băncilor finanţatoare, cerinţele stricte în materie de sănătate şi securitate.

Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale Deloitte România
Irina Dimitriu, Partener Reff & Asociaţii I Deloitte Legal

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.