Supliment ZF Smart City. Carlos Moreno, Universitatea Panthéon Sorbonne din Paris: Bucureştiul are nevoie rapid de o strategie de dezvoltare

♦ Profesorul Carlos Moreno, autorul cărţii „Drept de cetate, de la oraşul-lume la oraşul sfertului de oră“, care colaborează inclusiv cu primăria Parisului pentru dezvoltare, consideră inadmisibil ca după 30 de ani de capitalism Bucureştiul încă să aibă clădiri abandonate şi multe clădiri cu bulină roşie.

Bucureştiul are nevoie rapid de o strategie de dezvoltare, astfel încât fiecare zonă să aibă puncte de interes şi servicii, este de părere Carlos Moreno, profesor asociat la l’IAE de Paris-Université Panthéon Sorbonne, cofondator şi director ştiinţific al catedrei ETI Antreprenoriat, Teritoriu, Inovaţie. După 30 de ani de capitalism, Bucureştiul a ajuns să aibă noi zone rezidenţiale fără parcuri, şcoli şi chiar trotuare, cu drumuri înguste şi zone fără utilităţi bine dimensionate, unde prea mulţi oameni fac naveta una-două ore pe zi de acasă la locul de muncă. Locuitorii capitalei sunt obligaţi să piardă ore în şir în trafic sau în transportul în comun subdimensionat în condiţiile în care autorităţile au lăsat ca în anumite zone să se construiască prea multe birouri, iar în altele deloc, iar mai nou au permis ca cele mai multe noi şcoli private să fie concentrate în zona de nord a Capitalei, timp în care autorităţile nu au construit şcoli în zone unde au emis autorizaţii de construire de proiecte rezidenţiale.

„Am avut un dialog cu autorităţi din Bucureşti, iar mesajul a fost acela că oraşul are nevoie de un masterplan care să îl transforme şi unde să fie prezentate strategiile de dezvoltare. Pentru a schimba fundamental oraşul trebuie schimbat rolul maşinilor individuale, trebuie dezvoltată infrastructura de mobilitate, inclusiv cu ajutorul benzilor pentru biciclete.“

„Le-am transmis autorităţilor că trebuie să ofere servicii de proximitate pentru a reduce navetele lungi, pentru a nu mai merge cu copiii la şcoală în partea cealaltă a oraşului“, a spus Carlos Moreno într-un interviu acordat ZF.

Mai mult, el explică faptul că sunt şi clădiri vechi deţinute de stat, acolo nu este o discuţie comercială, legată de profitabilitate, motiv pentru care se pot realiza propuneri de a dezvolta noi utilizări, noi servicii publice.

„În Paris am realizat un concurs, Reinventarea Parisului, prin care s-au readus la viaţă clădiri nefolosite. Aici a avut un rol important ideea oraşului de 15 minute deoarece s-au introdus noi funcţiuni. Bucureştiul are nevoie de un astfel de concurs între urbanişti şi arhitecţi tineri care să vină cu propuneri - Reinventarea Bucureştiului, un plan de a transforma clădiri şi zone nefolosite“, a conchis profesorul Carlos Moreno. Un exemplu în acest sens este Palatul Banloc Goodrich de pe Calea Victoriei nr. 218 cu cinci  etaje plus două retrase, abandonat de zeci de ani şi plimbat pe hârtie între diverse instituţii ale statului, deşi este la kilometrul zero al Bucureştiului, pe cea mai populară arteră, unde imobilele se vând şi cu 5.000 - 6.000 de euro metrul pătrat util.

„Aici este nevoie de un plan coordonat între Primăria Generală şi primăriile de sector. Primarii de sector şi primarul general nu se coordonează între ei în acest moment. Clădirile vechi reprezintă o problemă şi reprezintă un topic strategic. În acest caz fiecare clădire trebuie analizată în parte. Este uimitor să ai clădiri abandonate de 30 de ani. Poate unele sunt într-o stare ireversibilă şi trebuie luată în calcul demolarea. Nu trebuie neapărat ca în locul respectiv să fie construită o altă clădire, ci poate fi realizat un spaţiu verde. Alte clădiri pot fi refolosite, în funcţie de detaliile tehnice. Pot fi transformate clădiri publice în spaţii multifuncţionale. Nu toate clădirile vechi pot fi salvate. Am văzut multe imobile cu bulină roşie, care sunt cu risc. Nu este posibil să păstrezi clădiri într-o asemenea condiţie“, a spus profesorul.