Oraşe smart prin proiecte inteligente

Proiectele imobiliare mixte au schimbat faţa marilor oraşe din România, venind cu conceptul ca la 5 sau cel mult 15 minute de mers pe jos de acasă oricine să găsească ce are nevoie, de la un magazin la o clădire de birouri, un restaurant sau o şcoală.

Multe dintre primării au investit în digitalizare, iar multe documente se pot obţine deja online, iar taxele şi impozitele pot fi achitate printr-o aplicaţie.

Peste 860 de proiecte şi iniţiative de tip smart city se află în lucru la nivelul întregii ţări, în contextul în care pandemia a adus digitalizarea în prim-plan, iar administraţiile locale au început să câştige fonduri şi să investească mai mult în astfel de proiecte, a explicat Eduard Dumitraşcu, preşedinte al Asociaţiei Române pentru Smart City.

Pentru conceptul de smart village, el a oferit ca exemplu comunităţi precum Ciugud din judeţul Alba, Sadu din Sibiu şi Luncaviţa din Tulcea.

Eduard Dumitraşcu a subliniat că în afară de câteva proiecte punctuale din Moldova şi din sudul ţării efervescenţa pe smart city începe în România abia după ce trecem munţii.

Mai mult, Bucureştiul nu are un proiect coerent de smart city, deşi Capitala are la un loc cele mai multe resurse şi cele mai multe nevoi pentru care puteau fi gândite astfel de soluţii.

Eduard Dumitraşcu a explicat faptul că în Bucureşti cele mai multe iniţiative de smart city, smart mobility au fost adoptate în sectorul 4 - cu două-trei mii de locuri de parcare date locuitorilor în ultimii ani, cu multă senzoristică, aplicaţii şi soluţii de smart governance, cu o primărie care este aproape 100% digitală. Deşi era printre cele mai sărace sectoare din Capitală, sectorul 4 are acum cele mai multe bulevarde modernizate şi este singurul unde au existat construcţii de noi bulevarde prin lărgirea străzilor.

Dar şi oraşele mici pot fi smart. Atragerea de fonduri europene reprezintă singura soluţie de dezvoltare în cazul localităţilor de mici dimensiuni. Oraşul Beclean din judeţul Bistriţa-Năsăud a atras fonduri europene de zeci de milioane de euro în ultimii ani pentru a dezvolta atât componenta de smart city, cât şi învăţământul local şi spitalul. Becleanul a reuşit să-şi crească populaţia de la circa 10.000 de locuitori în 2011 la peste 12.640 în 2021 prin îmbunătăţirea condiţiilor de trai, a sistemului sanitar şi a celui de învăţământ. Dezvoltarea are loc în condiţiile în care oraşele mici la nivel naţional au cunoscut în ultimii ani o puternică depopulare. În cadrul proiectului de smart city primăria a realizat tot prin intermediul acestor proiecte transportul public urban cu autobuze electrice, 15 kilometri de piste de biciclete, semaforizare inteligentă, bănci cu încărcare rapidă a telefoanelor mobile.

Următorul pas îl reprezintă digitalizarea – atât în Capitală, cât şi în centrele regionale şi ulterior în toate reşedinţele de judeţ.