Flexibilitate, sustenabilitate şi proximitate, conceptele-cheie care modelează şi vor modela felul în care locuinţa va fi aleasă

Piaţa imobiliară a depăşit perioada pandemică şi a evoluat. Dezvoltatorii s-au concentrat tot mai mult pe proiecte care schimbă oraşul unde construiesc, venind nu doar cu o componentă de rezidenţial, ci şi cu una comercială şi chiar de office.

Numărul fostelor platforme industriale din marile oraşe continuă să scadă. Dezvoltarea unor noi proiecte mixte pe terenul acestora a redevenit profitabilă, iar companiile din domeniu deja lucrează la noi planuri.

De partea cealaltă, multe municipalităţi din România au demarat investiţii în infrastructura de transport în comun şi au identificat soluţii verzi, pentru a reduce poluarea din oraşe.

Dincolo de noile dezvoltări mixte, cu multiple componente, investitorii au mizat şi pe implementarea unor noi sisteme de încălzire şi răcire a locuinţelor, pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului.

Pe măsură ce piaţa evoluează, şi în România a apărut modelul de investiţie în rezidenţial proiectat de la bun început pentru a fi închiriate apartamentele din acestea.

Segmentul chiriilor creşte, având potenţialul de a ajunge la un sfert din întreaga piaţă rezidenţială în următorii ani. O tendinţă pe care dezvoltatorii şi consultanţii o scot acum în evidenţă este cea de închiriere a portofoliilor de locuinţe direct de la dezvoltatori. Şi dacă până acum doar o pondere mică a locatarilor alegeau statutul de chiriaş, trendul pare să ducă spre o creştere a numărului acestora.

Deblocarea Planului Urbanistic General, problema majoră care a frânat dezvoltarea imobiliară din Bucureşti în ultimii doi ani, este în continuare un deziderat al companiilor. Dezvoltatorii spun că sunt conştienţi de nevoia de a se implica în creşterea oraşului, dar că nu o pot face unilateral.