Analiză. Statistic, consumul încă e pe plus. În teren, situaţia e alta, iar retailerii anunţă în cor schimbarea comportamentului românilor

♦ Preţul a redevenit argumentul numărul unu în procesul de shopping ♦ Oamenii cumpără mai rar, gramaje mai mici, caută oferte sau fac downtrading, adică se orientează către branduri mai ieftine.

Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consum, a crescut în februarie 2023 cu 2,8% faţă de aceeaşi lună a anului trecut.

Mai mult, vânzările de alimente au postat un avans de 7,3%, în timp ce la bunuri alimentare plusul e de 1,7%. La carburanţi, Institutul Naţional de Statistică anunţă un declin de 2,9%. Datele sunt deflatate şi în serie brută.

Astfel, în bună parte, statistic, consumul încă e pe plus. În teren, situaţia e alta, iar retailerii anunţă în cor schimbarea comportamentului românilor pe fondul scumpirilor tuturor bunurilor şi serviciilor. Preţul a redevenit argumentul numărul unu în procesul de shopping. Oamenii cumpără mai rar, gramaje mai mici sau fac downtrading, adică se orientează către branduri mai ieftine.

„În general, putem observa o abordare mai prudentă a clienţilor, cu mai multe opţiuni din portofoliul nostru de mărci private, ceea ce ne încurajează să continuăm să dezvoltăm acest pilon cheie în strategia noastră. În acest context inflaţionist, clienţii încearcă să obţină cel mai bun raport calitate-preţ în funcţie de resursele lor şi să îşi echilibreze bugetul“, spune Julien Munch, CEO al Carrefour România.

Gabriela Simion, directorul comercial al Serpico Trading, companie specializată în importul şi distribuţia produselor alimentare, confirmă la rândul său că există o scădere a coşului de cumpărături, iar într-o perioadă cu inflaţie record, oamenii sunt mult mai atenţi la oferte.

„Se observă o scădere a coşului de cumpărături. Pe acelaşi segment de preţ, am observat totodată şi o preferinţă mai mare a oamenilor pentru oferte.“

Un studiu realizat de compania de consultanţă EY în decembrie 2022 şi citat de reprezentanţii Metro România a relevat că dintre aspectele care au produs şi care produc efecte asupra procesului de cumpărare pe primul loc s-a aflat creşterea preţurilor†(22%), urmată de†creşterea preţurilor la energie electrică şi gaz†(19%) şi†stagnarea salariilor şi creşterea inflaţiei†(18%).

Astfel, românii au cheltuit mai puţin pe produse alimentare în 2022, reducându-şi economiile şi investiţiile. Dar, chiar şi în situaţii de criză, produsele alimentare sunt ultimele la care oamenii renunţă. Asta înseamnă că oamenii au cumpărat mai puţin, mai rar sau au căutat alternative mai ieftine.

„Produsele mai accesibile din punct de vedere al preţurilor ori cele aflate la ofertă sunt preponderent achiziţionate de către consumatorii finali. Totodată, comerţul de proximitate a început să câştige tot mai mult teren, în contextul macroeconomic marcat de creşterea preţurilor combustibililor (costul transportului), iar proximitatea este declarată câştigătoare în cazul oraşelor mari şi aglomerate“, adaugă oficialii comerciantului Metro România.

Feliciu Paraschiv, proprietar al lanţului de magazine Paco Supermarkets şi vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România spune că anul 2023 trebuie privit din două perspective - cea a valorii şi cea a volumelor coşului de cumpărături. Valoarea coşului de cumpărături creşte, însă volumele scad, semn că doar scumpirile ţin vânzările pe plus.

De altfel, apar şi la nivel de sectoare primele date privind scăderile şi asta încă din 2022. Vânzările de bere s-au redus anul trecut cu 5% în volum, la 15,8 milioane hl. Este vorba de vânzările din retail şi HoReCa, dar acest din urmă canal este minoritar (10%).

"După patru ani în care piaţa berii a rămas stabilă, asistăm la o scădere a volumului anual de bere consumat în România“, a precizat Julia Leferman, director general al Asociaţia Berarii României.

Industria berii este una importantă, care „atârnă“ greu în vânzările de bunuri de larg consum, aşa că evoluţia în volume e evocatoare pentru ce se întâmplă cu consumul în general. Rămâne de văzut cât mai cresc preţurile şi cât mai durează până când consumul se prăbuşeşte după modelul din 2009. Atunci, chiar şi statistic declinul a fost de circa 10%.