Analiză. Harta mallurilor şi a parcurilor de retail din România. Ce oraşe au atras proiecte imobiliare comerciale în ultimii circa 25 de ani?

♦ Puţin peste 40 de oraşe din România au cel puţin un mall - un centru comercial modern de dimensiuni mari - sau un parc de retail ♦ În total, sunt 135 de astfel de centre, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox ♦ De departe, cele mai multe sunt în Bucureşti, mai bine de o cincime din total ♦ Raportul dintre malluri şi parcuri de retail este unul echilibrat pe plan local.

Harta mallurilor, a centrelor comerciale moderne, dezvoltate în capitalism, şi a parcurilor de retail, concept mai nou pe plan local, a început să se contureze în România la finalul anilor ’90, când au apărut primele unităţi de acest fel. Apoi, numărul lor a crescut încet, dar sigur, pentru ca începând cu 2007-2008 să existe o adevărată evoluţie şi revoluţie, încurajate în mod evident de apetitul românilor pentru cumpărăturile la mall.

Conform celor mai recente date, 99% din shoppingul local se face în astfel de centre moderne. O explicaţie poate fi şi faptul că România nu are comerţ stradal în adevăratul sens al cuvântului, nu are artere comerciale de tipul Oxford Street (Londra), 5th Avenue (New York) sau Champs Elysee (Paris). În zona stradală din România, spaţiile comerciale sunt ocupate, cu precădere, de săli de joc şi cazinouri, de farmacii şi supermarketuri. Lipsa locurilor de parcare, dar şi faptul că nu există cu adevărat o zonă dedicată acestui tip de comerţ sunt principalele probleme.

În ceea ce priveşte apariţia acestor zone comerciale moderne, mari – indiferent de forma şi numele lor –, aceasta este justificată în esenţă de dorinţa oamenilor de a avea sub acelaşi acoperiş cât mai multe tipuri de bunuri şi servicii. Plus parcarea asigurată.

Astfel, atenţia investito­rilor s-a îndreptat cu precă­dere către malluri şi centre comerciale, mai ales între 2007 şi 2019. Mult mai târziu, acum circa 4-5 ani, au început să apară şi parcurile de retail, care astăzi par a atrage mai mult atenţia dezvoltatorilor de pe plan local. Ele au devenit foarte populare în pandemie, datorită formei. Mai exact, mallurile se întind pe mai multe etaje, pe când parcurile de retail sunt organizate pe un singur nivel, existând intrări separate pentru fiecare magazin în parte.

Totodată, diferenţa dintre un centru comercial de tip mall şi un parc de retail este, de regulă, şi una de suprafaţă, primele proiecte fiind mai întinse. Un mall, spre exemplu, poate găzdui câteva zeci sau chiar sute de magazine de modă, cosmetice, alimente sau servicii.

Deşi numărul parcurilor de retail a crescut puternic în ultimii ani, odată ce noi investitori au decis să parieze pe acest tip de proiecte, în continuare mallurile sunt cea mai populară destinaţie pentru cumpărături.

Ba mai mult, sunt programate noi inaugurări chiar şi în acest an, în Craiova şi Alba Iulia. Sigur, ritmul inaugurărilor centrelor comer­ciale mari e mai lent decât anterior, dar asta şi pentru că există un grad de acoperire a pieţei deja.

Puţin peste 40 de oraşe din România au cel puţin un mall sau un parc de retail.

În total, sunt 135 de astfel de proiecte, potrivit unei analize a companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox. De departe, cele mai multe sunt în Bucureşti, mai bine de o cincime din total, dar şi alte oraşe dezvoltate economic precum Constanţa, Iaşi, Oradea sau Timişoara au atras la rândul lor investiţii de gen.

Este interesant de remarcat totodată că raportul dintre malluri şi parcuri de retail este unul echilibrat pe plan local. Acestea din urmă reuşesc, spre deosebire de primele, să acopere şi urbe mai mici, precum Bârlad sau Zalău. Tocmai de aici vine potenţialul de dezvoltare al segmentului, dat fiind că încă sunt localităţi care nu au niciun proiect imobiliar comercial modern.

În centrele urbane importante, mari, există ambele tipuri de investiţii.

Numărul centre comerciale, precum şi suprafaţa lor sunt justificate de puterea economică a unei zone - în primul rând – şi de potenţialul ei turistic - în al doilea rând şi într-o mai mică manieră. Tocmai de aceea, Bucureştiul are peste 20% dintre proiectele imobiliare comerciale de la nivel naţional, deşi, oficial, are doar 10% din populaţia ţării. Puterea de cumpărare a locuitorilor Capitalei depăşeşte însă cu mult nivelul din orice altă zonă.

Pe piaţa locală de profil mai există şi galerii comerciale, acestea fiind de regulă adiacente unor hipermarketuri. Mai exact, în acelaşi imobil cu magazinul alimentar pe suprafaţă mare mai există o serie de mici spaţii de retail. Ele nu au fost incluse pe harta ZF. Există totuşi şi unele hipermarketuri în jurul cărora s-au construit Ñboxuriî multiple, conturându-se astfel parcuri de retail precum cel de la Auchan şi Parktiker la Baia Mare. Acestea sunt marcate pe hartă pentru că ele au devenit parcuri de retail.