Supliment ZF Polonia

Pentru Polonia, pandemia este mai degrabă o oportunitate de dezvoltare decât o criză

11.11.2020, 00:07
Pentru Polonia, pandemia este mai degrabă o oportunitate de dezvoltare decât o criză

Criză? Ce criză? a exclamat Nicolae când l-am întrebat cum se simt vre­murile actuale în porto­felul po­­lo­nezului. „Au fost ceva dispo­ni­­bi­lizări la companii, dar altfel nu se simte prea rău. Aici statul nu te lasă la greu.“

Nicolae a plecat din România în urmă cu patru ani şi jumătate pentru a se stabili şi munci în Polonia. Aici a lucrat ca arhe­olog, iar acolo ocupă un post în departa­men­tul fi­nanciar al unei corporaţii fran­ceze. A trecut între timp şi pe la o cor­po­raţie americană. Nu i-a fost uşor, dar nici greu.

„Ca străin fără experienţă ai opţiuni de mun­că în special în joburi unde sunt nece­sare cunoştinţe de limbi străine pentru că la po­lonezi acest talent nu prea este punctul lor forte“, explică Nicolae.

Pentru el, mu­tarea în Polonia nu a fost o întâmplare, ci o alegere. Fiind istoric, so­cio­logia, antropologia şi cultura regiunii nu-i sunt străine. Dacă ar fi vrut cu mult mai mulţi bani, ar fi ales o ţară din Oc­cident. Cu Polonia, unde l-a impresionat în special încrederea oamenilor în instituţiile statului, ar fi făcut un pas mare în direcţia dorită în viaţă evitând în acelaşi timp un şoc cultural.

„Deşi Polonia e diferită, sunt şi multe punc­te comune, iar cei de vârsta mea au tre­cut un pic prin socialism şi prin tranziţie. Şi mai sunt multe puncte comune“. Nicolae se apro­pie de 40 de ani şi are doi copii, po­lon­ezi. Ce a remarcat acolo în ultima vreme este că polonezii din diaspora încep să revină acasă.

Guvernul le promite de mult timp po­lo­nezilor care muncesc în străinătate con­diţii mai bune decât erau atunci când au plecat. Întoarcerea lor ar contribui la rezolvarea unor probleme de viaţă şi de moarte pentru economiile est-europene: penuria de forţă de muncă şi declinul de­mo­grafic.

Pandemia n-a împiedicat planurile gu­vernului. Creşterea salariului minim, majo­rarea salariilor medicilor, o reformă fiscală pentru atragerea investiţiilor străine şi aju­tarea companiilor locale să se extindă în străină­tate, un proiect pentru „nucleariza­rea“ economiei în detrimentul cărbunelui po­­­luant, de care este dependentă. Pentru Polonia, pandemia pare mai mult o opor­tunitate decât o criză.

Guvernul polonez a aprobat în sep­tem­brie o majorare cu aproape 8% a sala­riului minim lunar pe economie în 2021. Astfel, salariul minim lunar va fi crescut de pe 1 ia­nu­a­rie 2021 de la nivelul actual de 2.600 de zloţi (585 euro) la 2.800 de zloţi (630 de euro). Salariul minim pe oră va urca la

18,30 de zloţi (4,12 euro) de la 17 zloţi (3,83 euro).  Premierul Mateusz Morawiecki a spus anul trecut că o viitoare serie de ma­jo­rări ale salariilor minime va reprezenta o in­ves­­tiţie în viitorul naţiunii şi un efort pentru creş­­te­rea prosperităţii. Ministrul muncii Marlena Malag a ex­pli­cat că „intervenţia sta­tu­lui ca parte a Scu­tu­lui Anticriză a fost efi­cientă“, argu­men­tând că ajutorul, care a de­păşit 130 de miliarde de zloţi (29,5 miliarde euro), a contribuit la salvarea a 5 milioane de locuri de muncă. În plus, salariul brut mediu în sectorul corpo­rate şi rata de angajare de acolo au urcat chiar şi în pandemie.

Conform biroului de statistică polonez, salariul la care s-a referit Malag a crescut cu aproape 4% în iulie în ritm anualizat, la echivalentul a 1.223 euro, şi cu 2% în ritm lunar. În aceeaşi lună, vânzările de retail, un indicator al poftei populaţiei de a cheltui, s-au apropiat de nivelul de dinainte de criză.

Guvernul are planuri mari şi cu o reformă fiscală. Astfel, executivul de la Varşovia pregăteşte mai mult de 20 de schimbări de taxe şi de norme şi sim­plifi­cări pentru a facilita intrarea capitalului în Polonia şi pentru a sprijini dezvoltarea şi extin­derea în străinătate a companiilor polo­neze, după cum scrie cotidianul Dziennik Gazeta Prawna.

Noua strategie se va baza pe patru piloni. Primul este un program special des­tinat polonezilor cu active sau venituri as­cun­se în străinătate. Astfel, guvernul ga­ran­tează că Fiscul nu va lansa anchete con­tra lor dacă aceştia investesc banii repa­triaţi în termen de un an. Al doilea pilon are ca ţintă investitorii strategici şi va oferi „paşapoarte VIP“ sub forma unor proce­duri simplificate şi stimulente fiscale pen­tru companiile mari care se angajează să investească cel puţin un miliard de zloţi (225 milioane euro) în Polonia sau să creeze 1.000 de locuri de muncă. Ceilalţi doi piloni implică aşa-numitul CIT esto­nian, adică exceptări de la plata taxelor pe profit pentru companiile care-şi reinves­tesc profitul şi stimulente fiscale pentru afa­cerile care in­vestesc în roboţi. Schimba­rea va viza întreprin­derile mici şi mijlocii.

Varşovia are in­tenţii de reformă şi în în­vechitul sec­tor energetic, acum puternic de­­pendent de căr­bune, un com­bus­tibil foarte poluant. Polonia are unele dintre cele mai poluate oraşe din Europa. Guver­nul intenţionează să investească 150 de mi­liarde de zloţi (34 de miliarde de euro) în construirea a şase reactoare nucleare în următorii 20 de ani. În prezent, Polonia este printre puţinele ţări europene foste co­muniste care nu au nicio centrală nucle­ară. Deşi au existat planuri pentru con­stru­irea uneia la Zarnowiec, lucrările, înce­pute în anii 1980, au fost abandonate în 1990.

Ambiţiile nucleare au fost anunţate de mi­nistrul mediului Michał Kurtyka. Prin această schimbare, Polonia vrea să-şi re­ducă dependenţa de cărbune, care în pre­zent reprezintă 75% din generarea de ener­gie, şi să ajungă ca până în 2040 să-şi pro­ducă jumătate din electricitate din surse cu emisii zero de carbon. Reactoarele au ca scop să asigure baza de producţie de ener­gie şi să acopere cele 9 sau 10 zile pe an când energia eoliană sau solară nu este sufi­cientă pentru a acoperi cererea.

Lucrările la primul reactor vor începe în 2026, iar unitatea ar urma să intre în ser­vi­ciu în 2033. Potrivit planului, reactoarele vor ajunge să genereze circa 9 GW până în 2040. Kurtyka a spus că tânăra industrie nu­cleară poloneză va crea circa 60.000 de lo­curi de muncă. Prima centrală nucleară va fi con­struită în regiunea Pomerania. Lucra­rea va fi executată de o subsidiară a colo­­sului energetic de stat Polska Grupa Energetyczna.

În ceea ce priveşe comportamentul eco­no­miei în actuala criză, guvernul este op­ti­mist. Într-un interviu pen­tru Bloomberg, pre­mie­rul Mateusz Morawiecki a spus că Polonia va avea cea mai „super­ficială“ rece­siune din Uniunea Europeană. El a spus şi că zlotul, care s-a depreciat la mi­nimul ultimilor 11 ani în primele săptămâni ale pan­demiei, se întăreşte şi va continua, pro­babil, pe această traiectorie.

Depreci­erea monedei faţă de euro este o problemă în special pentru statele est-eu­ropene membre ale UE. Polonia este singura economie din Uniunea Europeană care în criza financiară globală a reuşit să evite recesiunea.

 

 

 

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.