Caută doar în titlu
Supliment ZF Polonia

Ambasadorul Poloniei la Bucureşti, domnul Maciej Lang: Comparativ cu 2018, în anul 2019 investiţiile directe poloneze în străinătate au crescut cu peste 50%. Acest fenomen constituie un indicator important al schimbărilor care au loc în economia poloneză şi al nivelului său de globalizare

11.11.2020, 00:07

Maciej Lang, ambasadorul Poloniei la Bucureşti: Sloganul cooperării V4 în timpul preşedinţiei noastre va fi „Înapoi pe drumul cel bun“ - («Back on track»).

Turcia, Kazahstan, Turkmenistan, Kîrgîzstan, Afganistan. Domnul Maciej Lang, proaspătul ambasador al Republicii Polone în România, are o îndelungată experienţă diplomatică în una dintre cele mai diverse, complicate şi conflictuale regiuni ale planetei, Asia Centrală. Poate de aceea în interviul acordat Ziarului Financiar domnia sa subliniază importanţa cooperării regionale în Europa Centrală şi de Est.

Polonia, cea mai mare eco­no­mie a regiunii şi în pre­zent de­ţi­nă­toa­rea preşeden­ţiei Gru­pu­lui de la Visegrad, are mai multe ini­ţiative în acest sens, una fiind Iniţia­tiva Celor Trei Mări. În proiectele aces­teia se observă o implicare tot mai mare a SUA, după cum spune domnul Maciej Lang, America fiind de altfel un partener strategic al Varşoviei nu doar în po­litica externă, ci şi în proiecte importante pen­tru viitorul economiei, cum ar fi redu­ce­rea dependenţei ener­ge­tice de Rusia şi dez­voltarea unei industrii nucleare. O altă iniţia­tivă polo­ne­ză este Parteneriatul Estic, prin care Uniunea Europeană a în­cercat să se apropie de unele dintre fostele re­publici sovietice, printre care Ucraina şi Re­publica Moldova. Parteneriatul s-a lovit de rezis­ten­ţa Rusiei. Astfel, Polonia are pe sce­na inter­na­ţională aliaţi mari şi oponenţi de temut. Pe scena economică, Polonia este un câşti­gă­tor. Companiile poloneze îşi con­tinuă ne­abătute expansiunea pe pieţele ex­terne, aju­tate acum, în vremuri de rece­siu­ne, de gu­vernul de la Varşovia cu pro­grame spe­cial concepute pentru ele. Iar recesiunea din Polonia pare a fi una dintre cele mai uşoare din UE. Despre aceste lu­cruri şi des­pre cum Polonia răspunde altor pro­vocări ale momentului vorbeşte în conti­nuare în in­terviul acordat ZF amba­sa­dorul Poloniei la Bucureşti, domnul Maciej Lang.

 

Cum se simte actuala criză în Polonia?

Criza actuală a lovit dur ţările din Euro­pa şi din întreaga lume, cu diferite grade de impact şi de multe ori cu efecte ire­versibile asupra tuturor domeniilor noas­tre de activitate. Cu toate acestea, da­tele macroeconomice indică faptul că econo­mia poloneză are baze solide şi a pre­zentat semne vizibile de redresare în ulti­mul trimestru. Rezultatele sunt mult mai bu­ne decât estimările pieţei. Pentru prima dată de la începerea pandemiei, au crescut anga­jările şi salariile din sectorul între­prin­derilor, precum şi producţia industrială. Polonia este, de asemenea, în fruntea UE în ceea ce priveşte nivelul scăzut al şomajul.

În prognoza de vară a impactului co­ro­na­virusului asupra economiilor euro­pene, Comisia Europeană a redus esti­marea pen­tru Polonia cu doar 0,3 puncte pro­centuale com­parativ cu prognozele de pri­măvară (până la -4,6%). Aceasta este cea mai mică scă­dere dintre toate ţările UE. Mă bucur că, în afară de Polonia, România se numă­ră printre ţările cu cea mai mică recesiune prog­nozată de Comisia Europeană anul acesta (-6%). Sper că bruscul val de creş­te­re a infecţiilor cu coronavirus, observat în pre­zent în toată Europa, nu va submina această recuperare promiţătoare şi că mă­su­rile urgente luate de guvernele noastre de prevenire a răspândirii virusului vor aduce rezultate vizibile pe termen scurt.

 

Cum protejează guvernul polonez businessul intern în vremuri de pandemie şi cum le ajută pe companiile poloneze cu afaceri în străinătate?

Strategia guvernamentală în era co­ro­na­virusului se bazează pe trei obiective prin­cipale: protejarea sănătăţii şi asistenţa me­dicală, protecţia economiei şi a locurilor de muncă şi protecţia persoanelor vârst­ni­ce. Guvernul polonez a fost unul dintre pri­mele care a dezvoltat o serie de soluţii le­gisla­tive co­erente pentru a atenua efectele so­ciale ne­gative ale crizei şi, mai presus de toa­te, pentru a proteja locurile de muncă şi pentru a asigura stabilitatea financiară şi să­nă­tatea ce­tăţenilor. Aceste soluţ­ii au fost pre­zentate într-un pa­chet nu­mit Scutul Anti-criză. Este un set de instru­men­te me­nite să amor­tizeze şi să re­ducă im­pac­tul ne­ga­tiv al co­rona­viru­su­lui asu­pra eco­no­mi­ei şi societăţii.

Aceste ac­ţiuni sunt conti­nua­te şi în timpul celui de-al doilea val al epi­de­mi­ei. Tocmai au fost ela­borate mai multe so­lu­ţii de asistenţă sub denu­mir­ea de Scutul Specia­li­zat. Aces­ta va înzestra an­tre­prenorii polo­nezi cu un scut legislativ care le va permite să com­bată efectele pan­de­miei în mod efi­cient. Vor exista beneficii supli­mentare de sus­pendare, scutire de la plata contri­bu­ţiilor de asigurări sociale, sub­venţii neram­bur­sabile în valoare de 5.000 de zloţi (1.000 euro) pentru microîn­tre­prinderi şi scutiri de taxe. Acestea sunt so­luţii noi pentru in­dus­tri­ile care au fost opri­te din cauza pan­de­mi­ei provocate de co­rona­virus şi se adresează sec­toarelor eco­no­mice precum gastro­no­mia, divertis­ment­ul, activitatea fizică şi comerţul cu amănuntul.

Este important să sprijinim antrepre­no­rii nu numai cu injecţii financiare, ci şi să le construim un sistem de protecţie legis­la­tivă. Un astfel de „scut legislativ“ va permi­te antreprenorilor polonezi să lupte mai efi­cient cu criza economică globală. Pro­gra­mul de sprijin pentru afaceri pre­gă­tit în prezent de guvern va ajuta peste 170.000 de companii care au aproape 400 000 de an­gajaţi. Valoarea sa este de 1,83 miliarde de zloţi (401,3 milioane euro). Se aplică atât între­prinderilor care îşi desfăşoară activita­tea în Polonia, cât şi celor care îşi dezvoltă activitatea în străinătate.

 

Cine mai investeşte acum în Polonia? Şi unde mai investesc companiile poloneze?

Polonia rămâne o piaţă foarte promi­ţă­toare pentru investitorii străini. Ţara noas­tră atrage în special companii din sectorul teh­nologiei informaţiei. Cele mai mari con­cerne globale sunt prezente în Polonia de mulţi ani, confirmând prin prezenţa lor im­por­tanţa Poloniei atât ca loc de vânzare, cât şi ca loc de producţie pentru produse şi ser­vi­cii IT. Investiţiile în acest sector sunt pre­zen­te în aproape toate regiunile şi oraşele mari din Polonia, cu toate că cele mai atră­gă­toare sunt oraşele cu o ofertă educa­ţio­nală bogată, cu un număr mare de angajaţi ti­neri, bine educaţi, foarte apre­ciaţi de an­ga­jatorii din industrie. Fiind cea mai mare economie din Europa Centrală şi de Est, Polonia devine un valo­ros centru al noilor tehnologii în regiune.

În acelaşi timp, companiile poloneze îşi spo­resc expansiunea externă de la an la an. De exemplu, comparativ cu 2018, în 2019 in­vestiţiile directe poloneze în străinătate au crescut cu peste 50%. Fără îndoială, acest fenomen constituie un indicator im­portant al schimbărilor care au loc în eco­no­mia poloneză şi al nivelului său de glo­balizare. Activitatea investiţională demon­strea­ză potenţialul întreprinderilor polo­ne­ze care devin participanţi activi la sistemul inter­naţional de tranzacţionare a capita­lu­lui de investiţii.

Produsele şi serviciile poloneze şi-au câştigat o bună reputaţie pe multe pieţe, în spe­cial pe pieţele din est şi din estul ex­trem. Polonia, ca membru al UE, este per­ce­pută ca un partener serios cu produse de înal­tă calitate. Cu mulţi ani de ex­pe­rienţă şi im­ple­mentând noi teh­nologii, com­paniile po­lo­neze concu­rează cu îndrăzneală cu com­pa­niile străine în lupta pen­tru noi pieţe.

Printre cele mai valo­roa­se investiţii se nu­mără, fără îndo­ia­lă, ac­tivi­tă­ţile con­cernelor miniere şi ener­ge­tice, care sunt pre­zente şi îşi con­ti­nuă expansiu­nea, în spe­cial în re­giu­nea noas­tră din Europa. Merită men­ţionat şi suc­ce­sul firmelor poloneze din domeniul vânzărilor elec­tro­nice de bun­uri şi servicii, care in­vestesc cu din ce în ce mai multă îndrăz­neală în străinătate şi îşi con­soli­dea­ză cu succes poziţia la scară globală. Expe­rien­ţele lor pot inspira noi antre­prenori care îşi încep afaceri pe internet.

Polonia este unul dintre liderii europeni la producţia şi exportul de jocuri video. Ce a contat la dezvoltarea acestui sector - norocul, un talent special al tinerilor polonezi, sprijinul sau o direcţie dată de guvern? Ce alte particularităţi mai are economia poloneză?

Mulţi factori contribuie la succesul industriei poloneze a jocurilor. Să ne amin­tim că economia poloneză şi-a început ex­pan­siunea pe pieţele externe fără capital acu­mu­lat. Lipsa acestuia a trebuit com­pen­sată de creativitate, inovaţie, căutarea de noi subiecte şi dezvoltarea de noi industrii.

Sectorul jocurilor video este astăzi unul dintre cele mai importante şi cu cea mai rapidă creştere dintre industriile poloneze. Producţia de jocuri pentru diferite dis­po­zi­tive în 2019 a depăşit 500 de milioane euro, iar 96% din această sumă a fost exportată. Există deja aproximativ 400 de companii care operează în industria jocurilor, cele mai importante, precum CD Project, se nu­mă­ră printre cele mai bine cotate companii de pe Bursa de la Varşovia.

Guvernul polonez vede potenţialul acestei industrii. Considerăm că acest sec­tor merită pur şi simplu să fie sprijinit. Este, de asemenea, un instrument de construire a imaginii noastre în străinătate. Printre diferitele forme de sprijin pentru acest sec­tor, pot menţiona programul „Dezvol­ta­rea sectoarelor creative“ lansat de Minis­te­rul Culturii şi al Patrimoniului Naţional. La rândul său, Centrul Naţional pentru Cer­cetare şi Dezvoltare anunţă în fiecare an competiţia GameInn în care lucrările de cercetare şi dezvoltare pot solicita finan­ţa­re. Agenţia Poloneză pentru Dezvol­ta­rea Antreprenoriatului este de asemenea ac­tivă, oferind sprijin financiar pentru pro­mo­varea mărcilor pe pieţele de export. Încercăm, totodată, să ajustăm sistemul de edu­caţie pentru programatori la nevoile sec­torului. Universităţile poloneze au des­chis deja peste 60 de programe de studii care formează specialişti pentru această in­dus­trie. Se discută chiar despre includerea jocu­rilor în sistemul educaţional polonez. Dacă jocurile sunt deja incluse în canonul cul­turii poloneze, atunci vă puteţi imagina că acestea vor intra şi în şcoli.

Industria jocurilor nu este singura ra­mu­ră a economiei poloneze aflată într-o dez­voltare dinamică. Pe pieţele externe se des­curcă tot mai bine, de exemplu, produ­că­torii de cosmetice, creşte rolul serviciilor pen­tru sectorul IT, de ani de zile suntem unul dintre cei mai importanţi producători de mobilă - şi nu numai ca sub-furnizori. Avem, de asemenea, mai multe mărci de îm­brăcăminte recunoscute. Aceste sectoa­re generează un excedent în comerţul exte­rior polonez - în 2019 s-a ridicat la aproape 2 miliarde euro. Acesta nu este, în mod evi­dent, un catalog complet al succeselor eco­no­miei poloneze, dar sunt exemple care dove­desc în mod clar succesul trans­for­mărilor economice poloneze.

 

Polonia a început să facă paşi impor­tanţi spre construirea unei industrii nu­cle­are. De ce atât de târziu? Cine-i vor fi parteneri?

Într-adevăr, discuţiile despre constru­i­rea unei centrale nucleare durează de mulţi ani. Perioada îndelungată a lucrărilor la programul nuclear polonez se datorează în mare măsură complexităţii proiectului. În afară de chestiunile finanţării sau ale ac­ce­sului la tehnologie, este necesar ca în acest proces să fie avute în vedere diferite as­pec­te sociale, să se ia în considerare obli­ga­ţiile în cadrul UE, obiectivele climatice şi multe alte aspecte.

Recent, însă, guvernul polonez şi-a in­ten­sificat activităţile în do­me­niul energiei nu­cleare. În oc­tom­brie, Consiliul de Miniş­tri a actualizat „Progra­mul po­lonez pentru ener­gie nu­cle­ară“. Docu­men­tul gu­ver­namental pre­ve­de con­strui­rea a 2 cen­trale nu­cleare cu

6 re­ac­toa­re şi cu o ca­pa­ci­tate to­ta­lă de 6-9 GW. Prima cen­trală ar tre­bui pu­să în func­ţiu­ne deja în anul 2033. Con­struc­ţia ce­lei de-a do­ua cen­trale va înce­pe în 2032, iar punerea în func­ţiu­ne a primei sale uni­tăţi este pla­ni­ficată pentru 2039.

În acelaşi timp, întă­rim co­ope­rarea în domeniul energiei nu­cleare cu Statele Unite. Cu ocazia Sum­mitului Celor Trei Mări de la Tallinn, am în­cheiat un acord bi­la­teral pri­vind coope­ra­rea în acest do­me­niu. Acesta este docu­men­tul în baza căruia ame­ricanii vor pre­zenta o ofertă de partici­pa­re a companiilor ame­ricane la Pro­gra­mul de Energie Nucle­ară din Polonia. Conform acordului, în ter­men de 18 luni, Polonia şi SUA vor pregăti îm­preună un raport pe ba­za căruia guver­nul polonez va deci­de cu pri­vire la alegerea fi­nală a unui par­te­ner. În această etapă, ale­gerea con­trac­tan­tului nu este încă sigură.

 

Cât de importantă şi cât de posibilă este co­operarea regională, economică şi politică, în Europa de Est în actualul context? Ce iniţiative are Polonia în acest sens şi ce a obţinut până acum?

Cooperarea regională este un element extrem de important al politicii externe po­lo­neze. O implementăm în diverse for­ma­te, uneori instituţionalizate, dar adesea informale.

Una dintre realizările noastre, la care am lucrat împreună cu partenerii noştri din Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, este Grupul de la Visegrad, un adevărat instru­ment de coordonare şi influenţare a agen­dei UE. În februarie anul viitor, V4 săr­bă­toreşte 30 de ani. Grupul de la Visegrad este astăzi un partener recu­nos­cut, de în­cre­dere şi important - atât în UE, cât şi pen­tru ţările din afara Europei. Atrac­tivi­ta­tea acestei forme de cooperare este evi­denţiată prin faptul că, în diferite oca­zii, ne extindem grupul tradiţional pen­tru a in­clude şi alţi parteneri, de exemplu Ro­mâ­nia, în cadrul aşa-numitei Formule V4 plus.

Din iulie, Polonia deţine preşedinţia V4. Conducerea noastră coincide cu criza glo­bală fără precedent cauzată de epi­de­mia COVID-19. Prin urmare, sloganul co­ope­ră­rii V4 în timpul preşedinţiei noastre va fi „Înapoi pe drumul cel bun“ („Back on track“). În forumul UE, vom de­pune efor­turi comune pentru adoptarea ce­lor mai eficiente mecanisme de depăşire a crizei.

O formulă specială şi de tot mai mare im­portanţă este Iniţiativa Celor Trei Mări. Caracterul său unic rezultă din faptul că aceasta combină cooperarea din cadrul Gru­pului de la Visegrad, al UE şi pe cea trans­atlantică. Ca şi pentru România, pen­tru Polonia, Iniţiativa Celor Trei Mări este un instrument ce contribuie la dezvoltarea unei coeziuni autentice în interiorul UE, aşa cum o va face construcţia căilor de co­mu­nicare nord-sud Rail2Sea sau Via Carpatia. Ţările din Europa Centrală şi de Est apar­ţinând regiunii Celor Trei Mări constituie 28% din teritoriul UE şi 22% din populaţia sa, dar generează doar 10% din PIB. Aceste date arată dimensiunea aşa-nu­mitelor dife­ren­ţe de dezvoltare între par­tea centrală şi de est a UE şi cea de vest. Putem vedea că în cele din urmă unele idei încep să se mate­ria­lizeze, există o şansă re­a­lă pentru impli­ca­rea entită­ţilor americane, după cum reiese din concluziile ultimului sum­mit de la Tallinn.

 

Câte ţări străine aţi vizitat? Care a fost cea mai dificilă misiune diplomatică?

Nu am numărat niciodată ţările pe care am avut ocazia să le vizitez, dar am avut plă­cerea de a lucra în multe locuri intere­san­te. Fiecare ţară are specificul său, este greu de spus care dintre misiunile mele a fost cea mai dificilă. O mare parte din ca­rie­ra mea de pâ­nă acum a fost legată de Asia Centrală, unde am putut observa dife­ri­te modele de con­stru­ire a statului şi de trans­formare eco­no­mică după destrămarea URSS. Mi-am în­ce­put activitatea diplo­ma­tică în Kazahstan, unde am petrecut în total apro­ximativ 7 ani. O altă experienţă impor­tan­tă pentru mine a fost misiunea în Turkme­nistan. Complet di­fe­rite au fost con­diţiile activităţii mele în Afga­nistan din cau­za conflictului armat în des­făşurare. O ex­perienţă care m-a inspirat a fost cea din Turcia. Mă bucur că pot folosi acum, în Ro­mâ­nia, experienţa acumulată în mi­siunile diplo­matice precedente şi în acti­vi­tatea mea de la conducerea Ministerului Aface­rilor Externe.

 

Ce aţi recomanda unui polonez care vrea să viziteze România?

Turiştii polonezi vizitează România în număr mare de mult timp, descoperindu-i far­mecele incredibile. De cîţiva ani, Polonia se află printre primele zece ţări de provenienţă ale turiştilor străini care sosesc în România. În opinia mea, cel mai mare atu al României este diversitatea sa in­epu­i­za­bilă - peisagistică, culturală şi istorică. Poţi găsi locuri care îi vor încânta chiar şi pe cei mai pretenţioşi: peisaje montane mi­nu­nate, vârfuri înalte şi defilee, bogăţia cultu­ra­lă enormă care este moştenirea coexis­ten­ţei de secole a mai multor naţiuni. Personal am fost încântat de acest aspect legat de România - diversitatea sa.

Nu găseşti aici nimic previzibil sau plictisitor. Când mă plimb prin Bucureşti, sunt fascinat de bijuteriile arhitecturale de pe străduţele înguste şi pierdute, de finisajele neobişnuite ale ferestrelor, de balustradele de la balcoane, de logii şi coloane. Toate acestea au propriul lor farmec, parcă preluat direct din secolele anterioare şi neatins de timp.

Apreciez foarte mult bogăţia extraordinară a patrimoniului istoric şi cultural al acestei ţări: de la fortăreţele dacice şi ruinele romane la oraşele fortificate medievale şi cetăţile Transilvaniei, la castele şi palate, case în stil Art Nouveau şi până la numeroase obiecte de artă şi arhitectură religioasă. Pe lângă zeci de locuri uimitoare şi demne de văzut, un aspect la fel de important pentru vizitatorii din România este faptul că oraşele româneşti sunt pline de viaţă, cu numeroase cafenele, restaurante şi terase. Oamenii sunt extrem de prietenoşi şi deschişi, iar serviciul este întotdeauna amabil. Este, fără îndoială, o ţară cu multe atuuri care trebuie cu siguranţă vizitată cel puţin o dată în viaţă!

 

Se spune că Parteneriatul Estic este mort. Este adevărat?

Parteneriatul Estic nu este mort, iar eve­nimentele recente din regiune arată cât de importantă este această iniţiativă pentru întreaga UE. Credem că Parteneriatul Estic ar trebui să rămână baza dialogului pur­tat de Uniune cu statele care intră în com­ponenţa acestuia. Polonia a încercat în­tot­deauna să stabilească obiective ambi­ţioase pentru Parteneriatul Estic. Încercăm în permanenţă să sprijinim punerea în apli­care a acordurilor de asociere ale UE, in­clu­siv a celor care fac parte integrantă din acor­durile DCFTA (Deep and Compre­hensive Free Trade Areas) cu Ucraina, Georgia şi Moldova. Dorim să revenim la ca­len­darul normal al summiturilor Parte­ne­riatului Estic care a fost perturbat de pan­demie. Sperăm că următorul summit cu drep­turi depline va avea loc în timpul pre­şedinţiei cehe a UE, adică în 2022.

Discutăm în permanenţă cu partenerii noştri europeni despre necesitatea de a strân­ge cooperarea în cadrul Parteneriatului Estic. Recent, miniştrii de externe ai Triun­ghiu­lui Weimar au vorbit cu o singură voce des­pre Parteneriatul Estic. În decla­ra­ţia co­mu­nă, aceştia au subliniat că trebuie să ne con­centrăm pe consolidarea rezi­lien­ţei sta­telor Parteneriatului Estic şi că acest lucru ar putea fi realizat prin imple­men­tarea refor­me­lor, a statului de drept, a gu­ver­nanţei efi­ciente, a combaterii corupţiei şi a sprijinirii so­cietăţii civile. Politica Parte­ne­riatului Estic ar trebui, de asemenea, să spri­jine dez­vol­tarea economică a ţărilor parte­nere, în spe­cial pentru a contra­ba­lansa efectele ne­gative ale pandemiei COVID-19.

Toate acestea nu înseamnă că nu avem nevoie de o dezbatere cu privire la viitorul Parteneriatului Estic.

În cei 11 ani de la debutul iniţiativei, s-au făcut multe, mai multe ţări au semnat acorduri de asociere şi acorduri privind zonele de liber schimb cu UE, facem progrese în liberalizarea vizelor. Trebuie să aprofundăm cooperarea în aceste domenii, să ne stabilim noi obiective ambiţioase, dar, bineînţeles, trebuie să ţinem cont şi de diferitele aspiraţii ale partenerilor noştri.

În presa americană am citit că Polonia se apropie tot mai mult de SUA, ceea ce este considerat un succes de politică externă pentru Donald Trump. Este reală această apropiere? Poate fi intepretată  şi ca un succes de politică externă al Poloniei?

Statele Unite sunt de ani de zile aliatul nostru cheie, iar relaţiile noastre se dezvoltă în mod foarte dinamic. Cooperăm în domeniul securităţii şi al apărării, atât într-un format bilateral, cât şi în cadrul NATO. Este fundamentul şi punctul de plecare pentru dezvoltarea în continuare a cooperării în sferele politice şi economice.

În ultimii ani am realizat multe în toate aceste domenii, iar declaraţiile politice încep să prindă forma unor proiecte reale. Aprofundăm cooperarea în domeniul apărării, diversificăm direcţiile de aprovizionare cu gaze importând gaze naturale lichefiate americane, există o perspectivă de cooperare mai strînsă în domeniul energiei nucleare, am intrat în programul Visa Waiver. De asemenea, salutăm anunţurile privind o implicare mai mare a SUA în proiectele din cadrul Iniţiativei Celor Trei Mări.

 

Se teme Polonia de Rusia? Cât de periculoasă este Rusia pentru liniştea şi bunăstarea polonezilor?

Acţiunile noastre şi poziţia noastră cu privire la cooperarea cu Rusia, pe care le prezentăm, de exemplu, în forumul UE sau NATO, sunt rezultatul unei analize la rece a comportamentului Moscovei şi nu al unei fricii iraţionale. Considerăm că Moscova, care duce o politică neoimperială, nu este un partener de nădejde. Nu este de încredere nici în ceea ce priveşte valorile europene fundamentale, nici în dimensiunea economică. Să ne amintim, de asemenea, că Rusia a folosit forţa militară împotriva vecinilor săi şi acesta este un fapt care nu poate fi trecut cu vederea şi de care trebuie să ţinem cont atunci când discutăm despre provocările la adresa securităţii regiunii noastre. Sperăm că aceste opinii vor fi din ce în ce mai împărtăşite de către partenerii noştri europeni.

 

Este sezonul merelor. Pe care le preferaţi, pe cele româneşti sau pe cele poloneze?

Toate! Trebuie să spun că sunt foarte mulţumit de schimburile comerciale extrem de intense dintre ţările noastre şi aş dori ca mandatul meu să contribuie la dezvoltarea şi extinderea către direcţii de cooperare noi şi importante pentru natura strategică a relaţiilor noastre. Vă aduc în atenţie faptul că, în 2019, schimburile comerciale dintre Polonia şi România au atins o valoare record de peste 7,5 miliarde de euro. Aceasta înseamnă o creştere de mai mult de trei ori faţă de 2007 şi ne rămane în continuare o marjă foarte largă de dezvoltare. Aceste contacte economice din ce în ce mai intense se traduc şi într-o cunoaştere reciprocă şi o apreciere între ţările noastre. La urma urmei, avem atât de multe în comun - provocări regionale comune, situaţia geopolitică, o istorie similară de la comunism la o economie de piaţă liberă. Românii ştiu din ce în ce mai multe despre Polonia, polonezii cunosc mai bine România. Din ce în ce mai mulţi români se stabilesc în Polonia. Există, de asemenea, un grup în creştere de angajaţi polonezi în România. Le doresc tuturor să profite la maximum de acest enorm potenţial de contacte reciproce la toate nivelurile, în beneficiul ambelor noastre ţări!

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.