Lupta pentru mediu: Cum a ajuns Bucureştiul oraşul cu cel mai aglomerat trafic şi ce soluţii există?

„Traficul esta baza poluării, el duce valorile până la limită, dar şi în­căl­zirea locuinţelor - individual sau prin termoficare - şi arderile de cau­ciucuri şi deşeuri şi lucrările in­dus­tri­ale poluează, şi mai vine şi vre­mea. Cele mai mari valori de de­păşire a calităţii aerului nu sunt nea­părat în centrul Capitalei, ci în zo­nele tranzitate, la Piaţa Sudului, Bă­neasa, Ştefan cel Mare şi Mihai Bravu“, a spus recent Oana Ne­neciu, directorul executiv al Eco­polis, o organizaţie neguver­na­mentală de mediu.

Organizaţia a hotărât în 2018, îm­preună cu mai mulţi parteneri, să pună pe picioare o platformă de monitorizare a calităţii aeru­lui. Ei au dezvoltat platforma Aer­live şi au montat în Bucu­reşti, la început, în decembrie 2019, 10 senzori de monitorizare a calităţii aerului, iar acum au aproa­pe 40.

„România se află pe primul loc în UE la rata mortalităţi din cauza bolilor asociate cu poluarea. Anual, 27.000 de români mor din cauza bolilor respiratorii sau cardiace asociate cu poluarea, conform celor mai recente statistici europene.“

Infrastructura ar putea fi un punct de plecare pentru redu­ce­rea poluării din Bucureşti, con-sideră Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, întrucât unul dintre principalii factori de poluare este transportul. Astfel, acesta susţine că oamenii care folosesc maşina pentru a se deplasa ar trebui să folosească mai des bicicleta, transportul în comun sau să meargă pe jos, însă infrastructura din Bucureşti nu este suficient de dezvoltată pentru ca ei să renun-ţe la maşina personală.

O altă problemă este faptul că de multe ori în fiecare maşină se află un singur pasager, fapt ce duce la un număr atât de mare de autovehicule pe şosele.

Datele oficiale arată că circa 50% din deplasările zilnice se fac cu maşina personală - ceea ce generează poluarea cu noxe şi praf fin, denumit şi PM 2,5 - , doar 1% dintre acestea sunt făcute cu bicicleta şi aproximativ 15-20%, prin mersul pe jos. Totuşi, în Bucureşti sunt doar 10-20 km de piste de biciclete, dar 1.800 km de străzi. În timp, ce alte oraşe din lume pariază pe mersul pe două roţi şi dezvoltă piste şi sisteme facile, în România cei mai mulţi biciclişti spun că a alege acest mijloc de transport e mult mai periculos.

Totodată, este nevoie de eficientizarea transportului public, prin benzi unice pentru autobuze sau prin electrificarea transportului, adaugă reprezentantul Greenpeace, o organizaţie internaţională independentă, prezentă în peste 55 de ţări din întreaga lume, care acţionează pentru a schimba atitudini şi comportamente şi pentru a proteja şi conserva mediul înconjurător.

Un raport recent al Greenpeace arată că România se situează pe locul 15 în topul celor mai poluate ţări din Europa, fiind în linie cu ţările din est. Datele folosite în acest raport, susţine Alin Tănase, vin atât din reţele oficiale, cât şi din reţele independente, care au apărut pentru că autorităţile nu monitorizează corespunzător PM 2,5 şi care aduc o serie de date valoroase. Astfel, piaţa locală ar putea sta chiar mai rău în clasament.