Analiză. Care au fost subiectele anului 2022 în Pagina Verde. Magazinele zero-waste continuă expansiunea, traficul, construcţiile şi arderile de deşeuri sporesc poluarea, iar zgomotele oraşului afectează sănătatea

♦ Sustenabilitatea şi atenţia sporită la resurse sunt pe buzele tuturor, iar o mai mare atenţie acordată problemelor de care ne lovim zi de zi ar putea face diferenţa.

Praful şi cauzele sale, terenurile abandonate din „umbra“ marilor proiecte imobiliare, poluarea generată de facilităţile de tip drive-thru ale unor restaurante, poluarea fonică, supraîmpachetarea unor produse sunt unele dintre temele care au fost cap de afiş în 2022 în Pagina Verde din fiecare zi de miercuri din Ziarul Financiar.

Toate acestea sunt subiecte de care depinde bunul mers al societăţii şi calitatea vieţii, iar în condiţiile în care sustenabi­litatea şi atenţia sporită la resurse sunt pe buzele tuturor, o mai mare atenţie acordată problemelor de care ne lovim zi de zi ar putea face diferenţa.

„Bucureştiul are nevoie de o inter­venţie colaborativă de urgenţă pentru remedierea problemelor de mediu, la care să contribuie în mod coordonat auto­rităţile - indiferent de culoarea politică -, societatea civilă, companiile, cetăţenii. Simplificarea unor proceduri, planificarea strategică şi cooperarea interinstituţională ar contribui decisiv la rezolvarea acestor probleme“, se arată în Raportul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, realizat de profesorul universitar Cristian Iojă, de la Facultatea de geografie din Bucureşti, sub umbrela Platformă de mediu pentru Bucureşti.

 

1. Praful, eterna problemă

Multe şantiere, puţini copaci, trafic intens – este ecuaţia perfectă care are ca rezultat cantităţile enorme de praf pe care locuitorii Capitalei le inhalează zi de zi, praf vizibil pur şi simplu în aer, pe stradă, pe mobila de acasă. Viaţa urbană este, în sine, generatoare de noxe şi de poluare, însă combaterea lor cu măsuri care să atenueze aceste fenomene este obligatorie.

Perdeaua verde forestieră din jurul Bucureştiului ar fi o soluţie la această problemă, dar este un aspect despre care se vorbeşte de multă vreme, fără să se fi întâmplat ceva concret, spun specialiştii.

Primăria Bucureştiului spunea în 2021 că vrea să amenajeze 185 de hectare de spaţiu verde nou, prin realizarea unor parcuri noi, scuaruri, grădini publice, păduri urbane, refacerea aliniamentelor stradale pe arterele majore.

Până acum, totul este în continuare în stadiul de plan. Gestionarea greşită a deşeurilor şi transportul sunt alte cauze ale poluării la cote alarmante din oraşe. Lucrările de construcţii fac misiunea şi mai grea.

 

2. Magazinele zero-waste câştigă teren

Mai mulţi antreprenori de pe piaţa locală au dat în ultimii doi ani tonul într-un sector prea puţin dezvoltat în România, al magazinelor fără deşeuri, şi vor să ducă acest segment de piaţă mai aproape de nivelul din ţările occidentale. Naked Shop, AER, Terrawell, CUIB, Orghanic sunt câteva asemenea exemple de magazine zero-waste care deja şi-au deschis porţile, în vreme ce altele se află încă în pregătire, iar altele funcţionează doar în mediul online.

Locurile de acest tip s-au reunit într-o Alianţă a Magazinelor fără Risipă din România, care, printre altele, speră să convingă furnizorii să livreze mai des produse ambalate fără plastic şi la preţuri convenabile – fie ele alimente sau produse de curăţenie.

 

3. Terenurile nimănui

Terenuri pline de gropi, de bălării, neîngrijite, care se înnămolesc la prima ploaie, chiar şi în zone centrale ale ora­şului, adiacente unor clădiri impunătoare, moderne, de birouri sau de locuinţe. Este o imagine la ordinea zilei în Bucureştiul anului 2022, în care proiecte imobiliare impunătoare, investiţii de milioane de euro, convieţuiesc cu terenuri insalubre, în paragină, ştirbind astfel peisajul unei capitale europene civilizate.

Cui îi revine sarcina de a armoniza imaginea oraşului, îngrijind aceste zone din preajma construcţiilor? Primăria Municipiului Bucureşti spune că proprietarii şi administratorii terenurilor au obligaţii prevăzute în acte normative, care stipulează printre altele nevoia de a asigura „o permanentă stare de salubrizare şi igienizare pe terenurile pe care le deţin cu orice titlu. Aceste terenuri vor fi obligatoriu împrejmuite“ (HCGMB 120/2010 - privind aprobarea Normelor de Salubrizare şi Igienizare ale Municipiului Bucureşti). Şi totuşi, problemele persistă. În orice zonă a Capitalei, chiar şi în cele centrale, care ar trebui să fie repere pentru viaţa urbană, dar şi pentru turişti.

 

4. Principalele probleme

Bucureştiul are nevoie de reinventarea mobilităţii urbane, cu accent pe eficientizarea transportului în comun, pe extinderea pistelor de biciclete şi pe rezolvarea problemei parcărilor. Are nevoie de salubrizare şi curăţenie publică, de protejarea şi dezvoltarea naturii urbane, de reducerea poluării aerului, de pregătire şi acţiune pentru reducerea riscului fenomenelor meteo extreme, de îmbunătăţirea managementului deşeu­rilor, de reconfigurarea reţelei de monito­ri­zare a calităţii apei, de management unitar.

Sunt doar câteva dintre recomandările din Raportul de cercetare privind starea mediului din Bucureşti, primul document care identifică în mod clar, organizat, problemele de mediu ale capitalei României şi soluţiile posibile.

 

5. Poluare la pachet

O zi de weekend obişnuită, o nouă zi în care restaurantele cu drive-thru din Bucureşti trebuie să facă faţă clienţilor care îşi aşteaptă în maşini Happy Meal-ul sau cutia cu aripioare picante şi cartofi prăjiţi. În tot timpul de aşteptare, motoarele automobilelor aşezate în şir indian rămân pornite, făcând aerul din zonă greu de respirat.

Pentru a evita problemele privind poluarea aerului, restaurantele cu drive-thru ar trebui să-şi găsească locul în afara oraşelor, nu în mijlocul lor, sunt de părere specialiştii în mediu. O altă cauză a poluării o reprezintă părinţii care îşi aşteaptă copiii să iasă de la şcoală sau grădiniţă în maşină, cu motorul pornit, acolo copiii fiind primii afectaţi în mod direct.

 

6. Cum s-ar putea reduce consumul

Cu investiţii de circa 28 de milioane de euro, zece dintre cele mai mari oraşe din România, exceptând Bucureştiul, ar putea să-şi asigure întregul consum de energie din surse regenerabile, montând panouri solare pe acoperişurile clădirilor publice, este concluzia unui studiu realizat de organizaţia Greenpeace România.

Cel mai mare consum de energie dintre oraşele din provincie incluse în cercetare este înregistrat de Iaşi, care consumă peste 6 MWh. Alte oraşe, precum Satu Mare sau Ploieşti, au un consum mai mic de 2 MWh anual. Necesarul de investiţii pentru exploatarea potenţialului de energie fotovoltaică pe clădirile administraţiei locale variază între sub 1 milion de euro în Satu Mare şi 4,2 milioane de euro în Iaşi, la un cost mediu estimat de 750.000 de euro per MWp instalat.

 

7. Apa de la robinet, o alternativă

Reciclarea plasticului, o tendinţă pe care Sistemul Garanţie-Returnare vrea s-o accelereze după implementarea în Ro­mânia, este doar una dintre modalităţile prin care impactul asupra mediului poate fi redus. Reducerea consumului de plastic este încă o variantă, iar consumul apei de la robinet în locul celei îmbuteliate joacă un rol important în acest scenariu.

Potrivit Comisiei Europene, accesul la apă de calitate mai bună la robinet ar putea reduce consumul de apă îmbuteliată cu 17% la nivelul Uniunii Europene. Reducerea consumului de apă îmbuteliată are şi un impact pozitiv asupra mediului, prin reducerea emisiilor de CO2 şi a deşeurilor de plastic, ajutând totodată gospodăriile să facă economii.

Potrivit unor statistici de pe site-ul Parlamentului European, care datează însă din anii 2014-2015, România avea, la acel moment, un consum de doar 74 de litri de apă de la robinet pe zi, atât pentru băut, cât şi pentru alte activităţi din gospodărie care necesită apă. Doar Estonia, Lituania şi Malta înregistrau valori mai scăzute, media UE fiind de 120 de litri.

 

8. Alarmă de poluare

Roşie este culoarea care alarmează bucureştenii de fiecare dată când vine vorba de calitatea aerului. Arderile de gunoaie, traficul intens şi praful de pe şantiere sunt doar trei dintre principalele cauze care fac uneori ca aerul să fie de-a dreptul irespirabil în oraş şi chiar şi în case. În general, cel mai rău este toamna, iarna şi primăvara, când oamenii circulă intens cu maşinile şi când au loc arderile de gunoaie. Vara, în schimb, lumea mai este plecată în concedii, traficul este mai redus, iar ploile mai curăţă aerul.

 

9. O poluare asurzitoare

Claxoane, frâne forţate, motoare care rulează pe asfalt, alarme de tot felul, săpături şi spargeri de trotuare sunt surse de zgomot cu care urechile bucureştenilor – dar nu numai – s-au obişnuit deja, devenind o rutină. Expunerea la surse multiple de zgomot, în mod constant, generează însă un puternic disconfort, greu – dacă nu chiar imposibil – de evitat. Şi deşi s-ar crede că zgomotul este o problemă întâlnită mai ales ziua, nici orele nopţii nu sunt cu mult mai liniştite.

În 2018, Bucureştiul avea 228 de zone unde zgomotul depăşea limita stabilită de legislaţie, de 70 de decibeli pe timpul zilei şi 60 de decibeli pe timpul nopţii, fiind afectate circa 54.000 de persoane.

Pe lângă traficul rutier, alte surse de zgomot din oraşe sunt traficul feroviar, cel aerian şi cel din zonele industriale amplasate în oraşe. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a clasificat aceste surse de zgomot din oraşe drept a doua cea mai frecventă cauză ambientală a problemelor de sănătate pe care le dobândesc oamenii, pe primul loc menţinându-se poluarea aerului.

 

10. Paradoxul sustenabilităţii

Într-o perioadă în care se vorbeşte despre reducerea consumului inutil, există în continuare producători care aleg să investească în ambalaje şi etichete de multe ori inutile, contorizându-le ca performanţe la nivel de promovare, fără a ţine cont de impactul asupra mediului. Apare aşadar o tendinţă de „supraîmpachetare“, ambalajele inutile nefiind altceva decât un instrument de marketing.