Caută doar în titlu
Supliment ZF Economia digitala

Radiografia digitalizării României - suntem abia la începutul drumului

13.04.2021, 00:00
Radiografia digitalizării României - suntem abia la începutul drumului

Procesele de transformare digitală din economia locală au accelerat substanţial în contextul pandemiei, atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, gradul de digitalizare reuşind să urce într-un an la nivelul la care în ritmul anterior de dezvoltare ar fi durat poate chiar şi cinci ani.

Cu toate acestea însă, România va continua pro­babil să fie pe ulti­mele locuri în cadrul Uniu­nii Europene la uti­lizarea tehno­lo­giei, în condiţiile în care decalajul faţă de alte state mem­bre rămâne unul sem­nifi­cativ. Mai exact, România s-a situat în 2019 pe locul 26 din cele 28 de state membre ale Uniunii Euro­pene în ceea ce priveşte ni­velul dezvoltării eco­nomiei şi societăţii digitale, potrivit indi­celui DESI 2020 realizat pe baza datelor din anul precedent. Şi în anii anteriori – DESI 2019 şi DESI 2018 Româ­nia s-a clasat pe acelaşi loc - 26 din 28.

Declanşarea pandemiei şi a crizei afe­rente a pus o presiune enormă pe tot ceea ce înseamnă infrastructura de comunicaţii fixe şi mobile, reţelistică, echipamente de stocare, soluţii software pentru munca la distanţă şi soluţii soft­ware de securitate cibernetică. Prac­tic, toate companiile care nu erau pregătite digital pentru mun­ca de la distanţă, prezenţă online şi comerţ elec­tro­nic, au fost nevoi­te să investească în astfel de solu­ţii, accelerând procesele in­ter­ne de transformare digitală. Tehno­lo­gia a fost de altfel gura de oxi­gen şi prin­tre singurele opţiuni pen­tru a supravieţui pe piaţă, în con­diţiile în care restricţiile im­puse pentru limitarea răspândirii co­rona­virusului au afectat libera cir­culaţie şi activităţile sociale.

Accelerarea proceselor de di­gi­talizare s-a văzut în toate indus­tri­ile, fie că vorbim de pro­duc­ţie, dis­tribuţie, retail, agricul­tu­­ră, con­strucţii, transporturi, HoReCa, in­sti­tuţii financiare, edu­caţie, să­nă­tate sau sec­tor pu­blic. Deşi pentru fie­care indus­trie pro­cesul de digi­talizare a fost dife­rit în func­ţie de specificul do­me­niu­lui, tehno­logia şi-a adjudecat un rol indispensabil în no­ua realitate în care trăim. S-a trecut brusc la munca de la dis­tan­ţă, şcoala on­line şi la telemedicină, iar în situaţie de criză, instituţiile publice s-au putut mo­biliza şi au creat platforme de interacţiune di­gi­tală cu publicul. Totodată, multe com­pa­nii, din domenii diverse au avut nevoie de o serie de soluţii soft­ware care să le aju­te să îşi ges­tio­neze mai bine businessurile.

 

De unde a pornit însă România?

Companiile locale, în raport cu cele din restul Europei, au la dis­po­ziţie reţele de internet de mare vite­ză la tarife extrem de acce­si­bile, infrastructura de comu­nicaţii fiind mult mai nouă. Ca atare, în in­dexul DESI 2020 România a în­registrat cele mai bune rezultate la ca­pitolul conec­tivitate în 2019, toc­mai datorită utilizării ri­dicate a ben­zii largi de foarte mare vi­teză şi dis­ponibilităţii ample a reţelelor de foarte mare capacitate fixe, în spe­cial în zo­nele urbane. Mai exact, aproape ju­mă­tate dintre lo­cu­inţele din România sunt abo­na­te la servicii de bandă largă de foar­­te mare viteză (cel puţin 100 Mbps), Româ­nia situându-se ast­fel pe locul 5 în UE, se arată în ra­por­tul UE privind eco­nomia digitală.

Pe lângă conectivitatea în ban­dă largă, in­dicele DESI 2020 mai cu­prinde însă alte patru capitole dedicate ana­lizei com­pe­tenţelor di­gi­tale ale capitalului uman şi a nu­mărului de specialişti în do­meniul TIC, utilizării serviciilor de internet, integrării tehnologiei di­gi­tale în cadrul companiilor şi la ni­velul serviciilor publice digitale.

Deşi nivelul de conectivitate este foar­te ridicat în România, di­gi­talizarea eco­nomiei locale nu este la fel de mare ca cea a altor sta­te europene. În ceea ce priveşte ca­­pitalul uman, România s-a situat pe locul 27 din cele 28 de ţări ale UE, în con­diţiile în care datele ara­tă că aproape o cin­cime dintre ro­­mâni nu utilizaseră nici­oda­tă internetul şi mai puţin de o trei­­me nu aveau competenţe digi­ta­le cel puţin elementare. În schimb, Ro­mânia a câş­tigat teren pe seg­men­tul absolvenţilor TIC, pla­sându-se pe locul al cincilea, cu 5,6% dintre toţi absolvenţii din UE, me­dia fiind de 3,6% în 2019, con­form indi­celui DESI 2020. Însă, cu toate acestea, la ni­velul ser­viciilor publi­ce digitale şi al utili­zării serviciilor de internet, per­formanţa Ro­mâ­niei a fost cea mai scă­zută în 2019 în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. 

Mai precis, 18% dintre per­soa­ne­le cu vârsta cuprinsă între 16 şi 74 de ani nu uti­li­zaseră nicioda­tă internetul, com­pa­rativ cu media UE de 9%. În ceea ce priveşte ac­ti­vităţile online, românii au fost în top în 2019 la utilizarea reţelelor de so­cializare - 82%, faţă de media UE de 65%, şi la apeluri video - 67% faţă de media UE de 60%, Ro­mânia clasându-se astfel pe lo­cul şase. Dar când a venit  vorba de uti­lizarea serviciilor bancare on­line, cum­pă­ră­turi online, citirea şti­rilor online, pre­cum şi consumul de muzică, materiale vi­deo şi jo­curi online, România a avut cele mai scăzute procente din rândul sta­telor membre ale UE, în special din cauza unei lipse de încredere în tehnologia digitală.

Cu siguranţă datele vor arăta altfel pen­tru 2020, în condiţiile în care românii au fost forţaţi să îşi în­vingă temerile sau pre­judecăţile şi să în­veţe să uti­li­ze­ze di­ferite ser­vicii pe in­ter­net ca ur­ma­re a de­clan­şă­rii pan­de­mi­ei. În 2019, doar 4% din popu­laţia Ro­mâ­niei ur­ma cursuri on­line, rata care si­gur a cres­cut sub­stan­ţial anul trecut.

În ceea ce priveşte co­merţul electronic de pe piaţa locală, aces­ta a avan­sat anul tre­cut cu peste 40-50%, până la circa 6-7 mld. euro, po­trivit mai mul­tor studii de pe pia­ţa locală. Astfel, cel mai probabil ponderea IMM-urilor care vând online a cres­cut în 2020 faţă de 11% - rata înregistrată în 2019, conform DESI 2020. Tot­odată, datele din 2020 vor arătă şi o creş­tere a vân­ză­rilor online în afara Ro­mâniei, în 2019 rata si­tuându-se la 6% din numărul total de IMM-uri, com­­parativ cu o me­die a Uniunii Europene de 8%, po­trivit ace­leiaşi surse. În plus, Ro­mânia a câştigat cu si­gu­ranţă teren anul trecut şi la ca­pito­lul schimb electronic de informaţii în­­tre companii şi în ceea ce pri­veşte utili­zarea platformelor de co­mu­ni­care socială, care a ex­plodat efec­tiv în 2020, atât la nivel B2B, cât şi B2C.

Dacă ne referim la serviciile publice di­gitale, în perioada 2017-2019 România s-a clasat pe ulti­mul loc în rândul statelor membre ale UE. În schimb, România s-a si­tuat pe locul 8 în ceea ce priveşte utili­­za­torii serviciilor de e-guver­nare, cu 82% din­tre utilizatorii de internet, faţă de me­dia UE de 67% din 2019, conform DESI 2020. Anul trecut, multe admi­nis­traţii publice au fost nevoite să co­munice în mod digital cu cetăţenii şi să le pună la dis­po­ziţie servicii online astfel încât să nu fie nevoie să se deplaseze pentru a-şi plăti taxele sau pentru o serie de alte operaţiuni.

Partener: Economia digitala

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.