Supliment ZF Economia digitala

Cum poate accelera procesul de digitalizare din economia românească? Colaborarea şi educaţia sunt elementele-cheie

13 apr 2021 Autor: Alexandra Cepăreanu

♦ „Cheia succesului este tot în zona educaţiei“ ♦ „Poate faptul că am rămas în urmă ne va ajuta să facem paşi mai rapizi, vom implementa tehnologii mai bune şi vom dezvolta infrastructuri actualizate“ ♦ „Avem nevoie de un concept de guvernare revoluţionar.“

Pentru a accelera pro­cesul de digitali­za­re a Româ­ni­ei este ne­vo­ie de cola­bo­rare între jucători din dife­rite industrii şi de edu­carea pop­ulaţiei cu privire la avan­­tajele şi beneficiile pe care teh­­nologia şi inovaţia le pot adu­ce odată ce sunt implementateă şi utilizate.

„Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român, de oriunde, că teh­no­logia îl face să fie mai inteligent, mai deştept, că îl ajută să fie mai eficient, teh­nologia nu va transforma socie­ta­tea, ci doar anumite industrii, ceea ce este greşit. Trebuie să ne co­nec­tăm între profesii şi să vedem aceas­tă transformare din perspec­ti­ve diferite, pentru a nu pierde ima­­ginea de ansamblu a unor ce­tă­­ţeni“, a spus Răzvan Rughiniş, pro­­decan la Facultatea de auto­ma­­tică şi co-fondator al progra­mu­­lui de acclererare pen­tru start-up-uri Innovation Labs.

Gabriel Tănase, partner technology & cyber security, KPMG România: Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creştere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public.

Gabriel Tănase, partner tech­nology & cyber security în cadrul companiei de consul­tan­ţă KPMG România, consideră că edu­caţia oamenilor din afara zo­nei specializate de IT repre­zintă cheia succesului, care va aduce rezultate pozitive atât în mediul privat, cât şi în cel public.

„Cheia succesului este tot în zona educaţiei, ea va genera creş­tere atât în mediul privat, dar mai ales în cel public. Poate trebuia să începem această edu­ca­ţie acum 20 de ani şi să creş­tem acest sistem de educare a populaţiei şi în afara zonei spe­cia­lizate“, a spus Gabriel Tănase.

El a adăugat că în prezent, la nivelul ţării, sunt două categorii de tineri de 20 de ani care utili­zea­ză internetul: cei care se plasează în top în ceea ce priveşte educaţia şi cei cu un nivel de educaţie în zona digitală destul de scăzut.

„Şi vedem că aproape 60% dintre tineri au folosit in­ter­netul doar pentru reţele de so­cializare. Unul dintre motive ar fi repre­zentat de ceea ce li se oferă, de conţinut, dar cred că dacă va creşte educaţia în această zonă va creş­­te şi ce­rerea. Discutam de un mi­lion de utilizatori la Ghişeul.ro, cred că sunt multe milioane de po­se­sori de carduri, de ce nu sunt mai mulţi utilizatori de Ghişeu.ro?“

De asemenea, un factor foarte im­portant care trebuie avut în vedere atunci când este vorba despre inovaţie şi digitalizare este securitatea cibernetică.

„Securitatea este foarte im­portantă, mai ales acum, când nu mai suntem în acel mediu enter­prise, ne-am mutat acasă, angajaţi, elevi, studenţi, unde securitatea este diferită. În plus, atacurile cibernetice sunt mediatizate, dar exemplele pozitive mai puţin, astfel că de multe ori, fără edu­caţia masei populaţiei, oamenii văd doar părţile negative, fără să vadă şi beneficiile acestei digi­talizări. Astfel, vom avea mereu reticenţa spre a merge şi a folosi aceste soluţii“, a explicat Gabriel Tănase.

În prezent, în procesul de digitalizare România se poate baza pe inginerii români care sunt recunoscuţi în domeniu, a mai spus reprezentantul KPMG România.

„Atuuri avem. Putem lua această elită, avem ingineri foarte buni peste tot în lume. Poate un alt atu este că am rămas în urmă puţin şi vom implementa sisteme noi şi vom dezvolta infrastructuri mai bune, actualizate. Poate faptul că am rămas în urmă ne va ajuta să facem paşi mai rapizi şi să ajun­gem în faţa altor ţări. Dar ne vom baza pe o mână de oameni care sunt insuficienţi. Şi cred că trebui să avem mai mulţi absol­venţi în zona tehnică.“

Mircea Coşea, profesor universitar şi doctor în ştiinţe economice: Atâta timp cât avem o structură stufoasă a instituţiilor. digitalizarea va deveni doar un instrument, adică se va înlocui hârtia cu PC-ul sau laptopul şi atât

Mircea Coşea, profesor uni­ver­sitar şi doctor în ştiinţe eco­no­mi­ce, este de părere că un proces de digitalizare la nivel de ţară are nevoie de un sistem de guvernare revoluţionar, care să înceapă şi să susţină această tranziţie.

„România are acum un obiectiv pe care trebuie să îl urmeze. Trebuie să facă un salt calitativ şi necesar, care înseamnă digitalizare. Asta înseamnă că avem nevoie de un concept de guvernare revoluţionar, iar de acolo va începe tranziţia. Trebuie să luăm decizii pentru faza ur­mă­toare, postpandemie, pentru că trebuie să trecem prin această fază de tranziţie unde avem nevoie de bani, informaţie şi viziune“, a spus Mircea Coşea.

El consideră că un proces de digitalizare nu poate începe dacă reformele administrative nu sunt eficiente şi nu sunt făcute astfel încât să susţină şi să faciliteze acest proces.

„Nu poţi face digitalizare dacă nu ai o finalizare eficientă a re­formelor adminstrativ-terito­riale, pentru că acolo există o de­mo­craţie costisitoare şi extinsă care dacă nu e temperată prin reformă nu va permite digitalizarea.“

De asemenea, un alt element care stă la baza digitalizării este structura administraţiei publice, care are nevoie de o restructurare pentru a permite transformării digitale să se integreze cât mai frumos şi mai eficient.

„Conceptul de digitalizare prespune o altă structură a ad­ministraţiei. Iar atâta timp cât avem o structură stufoasă a insti­tu­ţiilor, care aduce în prim-plan joburi numeroase, digita­li­zarea va deveni doar un instru­ment, adică se va înlocui hârtia cu PC-ul sau laptopul şi atât, ceea ce înseamnă o înţelegere greşită a acestui pro­ces“, a adăugat pro­fesorul univer­sitar Mircea Coşea. 

Eugen Schwab Chesaru, vicepreşedinte pentru Europa Centrală şi de Est al Pierre Audoin Consultants: Sunt convins că acest zoom pe costuri este greşit, accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare.

Procesul de digitalizare tre­buie să cuprindă toate sectoa­rele economice ale unei ţări, atât me­diul public, cât şi cel privat, a adă­u­gat Eugen Schwab Chesaru, vice­preşedinte pentru Europa Centr­ală şi de Est al companiei de cerce­tare şi consultanţă Pierre Audoin Consultants (PAC), parte a gru­pului teknowlogy.

„Digitalizarea nu este un scop şi nu a fost niciodată, nici ca sector de activitate, sector geografic sau segment de populaţie. Este un mijloc prin care se ating nişte obiective, anumite nevoi ale unui segment de populaţie, pentru că digitalizarea vine ca un răspuns pentru rezolvarea acestor nevoi“, a spus Eugen Schwab Chesaru.

În ceea ce priveşte Planul de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), reprezentantul companiei de consultanţă PAC consideră că planul prezentat de autorităţi conţine „direcţii corecte şi bine prezentate“, însă ce trebuie avut în vedere este zona de absorbţie a fondurilor care să susţină proiec­tele prezentate în PNRR.

„Este vorba şi de acea zonă financiară şi absorbţia unor fon­duri. Cum am spus de multe ori când am fost întrebat, acolo unde punem noi lupa pentru a analiza fidel evoluţia acestui pro­ces de digitalizare – zona de soluţii in­formatice şi servicii informatice – România este foarte mult în urma altor state din re­giune, membre ale UE, având cheltuieli locale pentru servicii in­for­matice şi software de doar 1,2 mi­liarde de euro. Ceea ce raportat la populaţia României, la PIB-ul ţării, la orice indicator al ţării este foarte jos. Spre exemplu, din acest punct de vedere pot spune că suntem la nivelul Ungariei, o ţară mult mai mică, suntem doar la jumătate din nivelul Cehiei – care este un reper în Europa de Est cu privire la maturitatea economiei – şi suntem la sub o treime din Polonia.“

Iar pentru a reuşi să accelerăm implementarea noilor tehnologii şi procesul de digitalizare, mai ales la nivel de sector public, este nevoie de accelerarea finanţării.

„Dacă ne uităm la admi­nistraţia publică, pentru că în acel plan este vorba despre acest pro­ces de digitalizare a sectorului pu­blic, acolo suntem chiar pe ultimul loc şi cu mulţi paşi înapoi com­pa­rând cu ţările menţionate. Nevoile sunt la nivel mult mai mare. Astfel, ar fi naturală şi logică o accelerare a alocării de fonduri – naţionale sau europene - către pro­cesul de digitalizare a admi­nis­traţiei publice şi chiar o creştere de 2-3 ori a ceea ce s-a investit în ultimii ani“, a men­ţionat Eugen Schwab Chesaru.

El a mai spus că pe lângă elementele enumerate mai sus, într-un proces de digitalizare mai este importantă şi maniera în care sunt alese soluţiile şi tehnologiile utilizate, dar şi modul de implementare.

„Sunt convins că acest zoom pe costuri este greşit, accentul trebuie mutat pe eficienţă şi valoare. Cred că România este mult prea rămasă în urmă pentru a-şi permite să nu adopte măcar acum soluţii şi companii care să implementeze repede, eficient, care să aducă în sectoarele-cheie cele mai bune practici, fără să încercăm să avem cel mai ieftin produs şi fără să mai pierdem timp.“

Răzvan Rughiniş, prodecan la Facultatea de Automatică din cadrul UPB, cofondator al Innovation Labs: Câtă vreme noi nu reuşim să îi transmitem cetăţeanului român, de oriunde, că tehnologia îl face să fie mai inteligent, mai deştept, că îl ajută să fie mai eficient, tehnologia nu va transforma societatea ci doar anumite industrii.

 

Partener: Economia digitala