Supliment ZF Branduri românești

În 2020 Auchan a lansat proiectul Clubul Mărcilor Emblematice Româneşti, o iniţiativă permanentă de susţinere şi promovare a mărcilor autohtone cu tradiţie, între care la loc de cinste stau brandurile româneşti care au depăşit 100 de ani de existenţă. „Gândit pe termen lung, acest proiect are misiunea de a aduce în atenţia consumatorilor produse şi mărci emblematice româneşti, sprijinind astfel şi producătorii locali mai tineri în a-şi construi un istoric cât mai îndelungat şi de a intra în clubul mărcilor cu tradiţie de peste 100 de ani.“

Cum se reflectă apetitul românilor pentru produse şi branduri locale în oferta magazinelor?

26 feb 2021 Autor: Cristina Roşca

„Toţi retailerii promovează produsele româneşti şi desfăşoară diverse iniţiative cu producătorii, iar Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România are ca misiune asumată să fie un «partener pentru România», alăturându-se autorităţilor şi altor asociaţii pentru a construi proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii şi producţiei locale.“

Apetitul consumatorilor pentru produse locale, fabricate în România, este deja cunoscut. Dorinţa producătorilor de a satisface această cerere şi de a-şi majora vânzările este logică. Întrebarea care rămâne este cum se văd aceste lucruri pe rafturile magazinelor.

„Susţinerea producătorilor locali reprezintă o acţiune permanentă în cadrul activităţii noastre, fie că vorbim de căutarea şi listarea de furnizori şi produse româneşti, de volumele pe care le derulăm cu ei în baza cererii clienţilor, de contractele simplificate în cazul micilor producători locali, de acţiunile comerciale, de promovarea produselor şi chiar de soluţiile de finanţare rapidă prin programul Auchan ASAP“, spune Tiberiu Dăneţiu, director de marketing în cadrul Auchan Retail România, unul dintre cei mai mari retaileri locali.

El adaugă că această orientare a românilor către branduri locale nu e o modă sau un fenomen de moment. E de fapt o cerinţă din partea consumatorilor - pe cât de actuală, pe atât de veche - pentru produse româneşti, pe care le consideră mai bune, mai gustoase şi, în cazul produselor agricole, chiar mai naturale, mai sănătoase. În completarea acestora, elementul „românesc“ reprezintă un plus important de familiaritate, de garanţie, de mulţumire şi mândrie că e făcut în ţara lor.

„Aceste aprecieri şi comportamente ale românilor sunt din ce în ce mai vizibil exprimate, atât în declaraţii, cât şi în consum, pentru că produsele româneşti sunt mult mai multe, cu standarde de calitate crescute, iar numărul asociaţiilor de producători agricoli, de exemplu, a crescut, la fel şi capacitatea lor de producţie.“

Ioan Stânea, fondatorul Pan Food, un producător de dulciuri din Sibiu apărut pe piaţă în 2001, spune că pe segmentul său numărul jucătorilor locali e tot mai mic, dar a rămas în piaţă cine a reuşit să realizeze bunuri de calitate, un aspect tot mai important pentru consumator. Nu e suficient doar să ai „fabricat în România“ pe etichetă.

„S-au schimbat multe de când suntem noi pe piaţă. În primii zece ani au fost mulţi producători locali care nu făceau bunuri la un anumit standard. Apoi au început să se cearnă şi am rămas tot mai puţini. Cei care au acordat mai multă atenţie calităţii produselor au rămas.“ Compania  Pan Foode prezentă în majoritatea lanţurilor mari de magazine.

Orientarea românilor către branduri locale a început acum câţiva ani, afirma recent antreprenorul.

„Piaţa noastră (cea de dulciuri - n.red.) e însă dominată de mărci internaţionale. Suntem tot mai puţini producători care am rămas. E nevoie de ajutorul statului care să protejeze interesele producătorilor români. Vedem însă că se schimbă consumatorii locali, încep să fie mai patrioţi.“

Tiberiu Dăneţiu de la Auchan adaugă că ceea ce retailerii cereau în urmă cu 10-15 ani, în întâlnirile cu autorităţile, respectiv ca statul să susţină şi să dezvolte agricultura pentru ca jucătorii din comerţ să găsească mai mulţi parteneri producători care să poată livra volume şi calitate constantă, a început să se întâmple. „Astfel, astăzi comercializăm cu preponderenţă fructe şi legume româneşti în sezon, dar nu numai, iar furnizorii noştri sunt naţionali, regionali sau locali.“

În egală măsură, şi în industria alimentară s-a întâmplat acelaşi lucru: există mai mulţi producători, cu capacitate de producţie crescută, cu standarde de calitate mai ridicate, care au integrat în produsele lor, în diferite proporţii, noile tendinţe de consum: mai sănătos, mai ecologic, mai local, cu mai multă grijă faţă de mediu şi, în general, mai multă responsabilitate, adaugă el.

Andrei Soare, cofondator şi CEO al Fatrom Aditivi Furajeri, e convins că încet-încet consumatorul începe să ceară tot mai mult „made in Romania“. De asemenea, retailerii au ajuns şi ei la concluzia că este bine şi sănătos să promoveze bunuri locale, adaugă antreprenorul.

„Mai mult decât atât, pandemia a demonstrat cât de important e să avem un lanţ de aprovizionare cât mai scurt. E foarte important să putem produce, mai ales mâncare, lângă noi. Şi să încercăm să creştem astfel siguranţa alimentară.“

Fatrom deţine mai multe ferme de producţie de suine, o fabrică de producţie de furaje, o fabrică de procesare de soia şi mai multe spaţii de depozitare de cereale, pentru circa 25.000 de tone.

„Toţi retailerii promovează produsele româneşti şi desfăşoară diverse iniţiative cu producătorii, iar Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR) are ca misiune asumată să fie un «partener pentru România», alăturându-se autorităţilor şi altor asociaţii pentru a construi proiecte care să contribuie la dezvoltarea agriculturii şi producţiei locale“, spune Tiberiu Dăneţiu de la Auchan, membru al AMRCR.

În ceea ce priveşte Auchan, peste 90% dintre produsele alimentare prezente în magazine provin de la companii din România. De asemenea, din totalul furnizorilor reţelei, peste 85% sunt români - atât pe segmentul alimentar, cât şi pe cel nealimentar.

„Concret, spaţiul alocat de Auchan pentru produse româneşti este în tot magazinul, nu doar într-un colţ. Clientul nostru regăseşte produse româneşti în toate categoriile, iar atunci când acestea îndeplinesc şi anumite caracteristici, le semnalizăm suplimentar (originea fructelor şi legumelor, filierele agricole, produsele locale, mărcile emblematice româneşti etc.).“