Supliment ZF Branduri românești

„Buy local“ a fost unul dintre sloganurile pandemiei. Poate el să devină o adevărată cultură, şi nu doar un trend?

26.02.2021, 00:07
„Buy local“ a fost unul dintre sloganurile pandemiei. Poate el să devină o adevărată cultură, şi nu doar un trend?

„Buy local“ este eticheta care dictează de ceva vreme în peisajul consumerist din România. De la mâncare la orice altceva, comunităţile se îndeamnă să cumpere cât mai des posibil de la antreprenori mici, de la afaceri de la zero, născute din visuri şi construite cu trudă. Pandemia a venit ca o furtună şi a ras pământul de sub picioarele unor afaceri care abia făceau primii paşi. Dar ce s-a întâmplat apoi a fost o adevărată fraternizare între consumatori şi micii producători locali, o nouă cărămidă pusă la temelia unui trend care tot creşte de câţiva ani încoace, iar acum pare să fi ajuns la apogeu.

„Eu am lansat Vacaju în octombrie 2020, în plină pandemie, şi pot spune că acest trend ne-a ajutat. Oamenii au fost mai interesaţi şi mai dornici să încerce produsele Vacaju prin prisma faptului că este un produs românesc, deşi laptele de caju nu este ceva cunoscut în cultura locală“, spune Cristina Nesterov, antreprenoarea din spatele acestui brand.

De profesie stomatolog, ea a dat viaţă laptelui Vacaju cu trei luni mai târziu decât sperase, de vină fiind pandemia, dar a găsit un public mai receptiv decât niciodată. A investit în promovare pe reţelele de socializare, îndeosebi pe Instagram, dar în general oriunde în online, iar rezultatele s-au văzut.

„Când am ieşit pe piaţă, acum patru luni, nu aveam nici site şi nici nu aveam cum să ne promovăm pe Google, aşa că am apelat la Instagram, comunicând direct cu clienţii online, lucrând cu influenceri şi persoane interesate de un stil de viaţă sănătos“, mai spune Cristina Nesterov.

Pentru Dana Văcaru, antreprenoriatul are ştate mai vechi. Numele ei de cod este Domnişoara Murătură, brandul sub care îşi promovează afacerea care produce şi vinde murături. După mai bine de zece ani de când face asta, a remarcat că 2020 nu s-a asemănat cu niciun alt an. „Promovarea a fost mai accentuată în 2020. Românii apreciază şi preferă produsele locale în detrimentul celor de import. Inclusiv românii plecaţi peste graniţe caută produsele locale în magazine din afară, mai ales că murăturile fac parte din bucătăria românească“, spune Dana Văcaru. Murăturile produse în Dâmboviţa au ajuns până în Italia, Spania, Germania, Grecia, Cipru, Marea Britanie, chiar şi Canada sau Dubai.

Peste graniţe ajung şi jucăriile familiei Bumbu, produse în Bran, sub numele Bumbu Toys. Acolo au sporit mai mult vânzările în ultimul an, semn că îndemnul „Cumpără româneşte! “ a avut ecou şi în străinătate, nu doar pe plaiuri locale.

„Ne-am propus să atragem mai mulţi clienţi din România prin tot felul de campanii, să le arătăm mai mult din culise, să ne expunem pe noi înşine, procesul de creaţie şi producţie în sine“, dezvăluie Vitalie Bumbu, unul dintre artizanii din spatele jucăriilor.

Orange Valley este un alt brand local, care a crescut mult în ultimul an, mai ales prin promovarea în online. Paul Creţu este tânărul antreprenor responsabil de această afacere cu sirop de cătină. „În ciuda pandemiei, pentru noi anul trecut a fost unul bun, cu vânzări preponderent în online, segment care ne-a adus peste 75% din cifra de afaceri. Şi investiţiile noastre în marketing au fost destul de mari, de 3.000 de euro lunar, în medie“, spune Paul Creţu.

Toţi aceşti antreprenori sunt, practic, studii de caz care arată că „buy local“ poate să aibă efect în realitate, atâta timp cât nu este doar o lozincă răspândită şi atât.

„Mulţi au preferat, acolo unde au avut opţiunea, să cumpere de la branduri locale. Cel mai probabil şi dintr-un simţ civic, dar şi dintr-o nevoie de a simţi că fiecare dintre noi face parte din soluţie, nu din problemă. Fiecare dintre noi cred că şi-a dorit să ajute comunitatea din care face parte. Atât cât a putut fiecare“, spune Claudiu Jojatu, cofondator şi digital strategist la Milk & Cookies, o companie de branding digital, la rândul ei o afacere mică, pornită de la zero de el şi de Cristina Tupiţă.

Milk & Cookies are mai mulţi clienţi locali, de la mici businessuri cu trei-patru oameni până la companii mari. Printre clienţii actuali şi cei din trecut se numără start-up-uri de tehnologie 100% româneşti, precum Medicai.io, Soleadify, AB4Systems, Metabeta.com, MyDox, Open Fabric, Softia şi GG Industry, dar şi clienţi non-tech, precum Sena România, Autonom, VBCS Motorsport, Concelex şi Fundaţia comunitară Bucureşti. În 2020, clienţii locali au avut o pondere de aproximativ 50% în cifra totală de afaceri, diferenţa fiind compusă din clienţi multinaţionale sau clienţi din SUA.

„Pe de-o parte, cred că unii oameni vor rămâne fideli brandurilor româneşti şi, atunci când vor avea de ales între local şi internaţional, vor prefera să aleagă alternativa locală. Trebuie să mai adăugăm în ecuaţie şi faptul că oamenii s-au obişnuit foarte tare să comande online. Şi au acces la aproape orice produs din lumea largă, la un clic sau tap distanţă. Cred că va conta foarte tare cât de repede vor putea brandurile locale să ofere o experienţă de cumpărare online rapidă şi bună“, spune Claudiu Jojatu.

Toate evenimentele din ultimul an au amintit românilor de bogăţia de produse locale pe care le găsesc chiar lângă ei, este de părere Cristina Nesterov de la Vacaju, aşa că ea crede că urmează o perioadă înfloritoare pentru tot ceea ce înseamnă „made in Ro“.

Aceasta este şi speranţa Danei Văcaru, alias Domnişoara Murătură, care spune că s-ar bucura ca trendul să fie unul de durată, iar românii să se axeze tot mai mult pe produse locale.

„Sperăm să nu fie ceva temporar. Credem că acest curent trebuie să devină ceva mai mult decât un trend, să fie o cultură. Cultura lucrului bine făcut, în primul rând“, concluzionează Vitalie Bumbu.

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.