Caută doar în titlu
Supliment ZF Birouri

Biroul de la serviciu, înlocuit cu biroul de acasă

15.09.2020, 00:08

În birouri spaţiul alocat fiecărui an­gajat a crescut de la o medie de 10-12 me­tri pătraţi la 15 sau chiar 18 metri pă­traţi. Zonele informale şi cele de rela­xare au scăzut ca suprafaţă, fiind înlocuite de noi elemente funcţionale de tip mobilier sau de pereţi de compartimentare

Munca de acasă a schimbat tipologia achiziţiilor de mobilier, iar în timp ce companiile au cumpărat mai puţine birouri, clienţii „persoane fizice“ au cumpărat mult mai multe.

Odată cu restricţiile generate de pandemia Covid-19, ce­rerea de mobilier pentru spa­ţiile de birouri a fost afec­tată în mod negativ, explică Alin Cotuna, Business Unit Ma­nager, Mobexpert Office.

În birouri spaţiul alocat fiecărui an­gajat a crescut de la o medie de 10-12 me­tri pătraţi la 15 sau chiar 18 metri pă­traţi. Zonele informale şi cele de rela­xare au scăzut ca suprafaţă, fiind înlocuite de noi elemente funcţionale de tip mobilier sau de pereţi de compartimentare, astfel în­cât să fie create bariere cu rol de pro­tecţie împotriva răspândirii virusului în birourile tip „open space“.

„Munca de acasă i-a convins pe mulţi dintre români să investească mai mult şi mai inteligent în amenajarea unei „in­sule“ care să le ofere confort şi un oare­care grad de intimitate. Cererea de bi­rouri şi scaune pentru acasă a crescut cu pes­te 40% în această perioadă, clienţii orien­tându-se către birouri de dimen­siuni reduse, uşor compatibile în termeni de design şi coloristică cu elementele de mobilier deja existente în casele lor. O atenţie sporită a fost acordată scaunelor nou cumpărate, fiind alese modele superioare calitativ, moderne şi cu func­ţiuni ergonomice asemănătoare celor pe care le foloseau în mod normal la serviciu“, a spus Alin Cotuna.

El a subliniat faptul că atât pentru spa­ţiile de birouri, cât şi pentru birourile de acasă clienţii se orientează tot mai frec­vent către birourile ajustabile pe înăl­ţime.

„Acestea sunt preponderent vizate de companiile IT&C şi pharma. La fel de frecvent este avută în vedere optimizarea acusticii din spaţiile de birouri prin soluţii tot mai inovatoare. În spaţiile des­chise de birouri a reapărut interesul pen­tru delimitări realizate prin intermediul compartimentărilor din gips-carton, lemn sau sticlă“, a subliniat Alin Cotuna.

În opinia lui, în funcţie de tipicul acti­vităţii fiecărui angajator, se diferenţiază câteva abordări asupra modului de lucru al angajaţilor.

Unele companii vor prefera să reducă prezenţa angajaţilor în birouri, în măsura în care această opţiune nu se va dovedi contraproductivă.

Acolo unde prezenţa angajaţilor în spaţiile de birouri va fi necesară, pos­tu­rile de lucru ale acestora vor fi agregate în spaţii de lucru mai mici, preferabil de 4 persoane, având fiecare panouri fron­tale şi laterale pentru un plus de siguranţă.

Este cert faptul că multe dintre spa­ţi­ile de birouri vor fi concepute sau reame­na­jate pentru a deservi în condiţii de sigu­ranţă mai mulţi angajaţi decât numarul de birouri efectiv, însă prin rotaţia angajaţilor, săptămânal sau bilunar.

În opinia lui ca percepţie a utiliza­torului, prin prisma contextului actual, mo­bilierul are ca scop creşterea flexibi­lităţii spaţiului de lucru pentru asigurarea unei evoluţii durabile şi a creşterii gra­dului de adaptabilitate din punct de vedere spaţiu.

El explică faptul că nu s-a observat o mo­dificare a cerinţelor decât situaţii punc­tuale. În perspectiva recomandă­ri­lor şi restricţiilor contextului actual de lu­cru în spaţii publice, soluţiile selectate au un caracter provizoriu şi au în prim plan dis­tanţarea fizică şi asigurarea protecţiei utilizatorilor spaţiului. O schimbare în preferinţele legate de obişnuitele ecrane separatoare este alegerea unor dimensiuni mai mari ale acestora.

„Problematica ergonomiei în cadrul locuinţei în ceea ce priveşte activităţi care uzual se petrec în spaţii cu destinaţie spe­cială a fost în discuţie şi încă este de ac­tualitate. Fiind încă într-o perioadă în care se culeg informaţii pentru a stabili sce­narii viitoare de dezvoltare, compa­ni­ile încearcă să planifice cât mai eficient in­vestiţiile destinate amenajării unui spa­ţiu de lucru dedicat pentru munca de aca­să a angajaţilor lor. Studiile recente, ba­zate pe această perioadă în care multe com­panii au migrat forţa de muncă în me­diul domestic, evidenţiază o serie de efec­te negative care pot avea impact pu­ternic în dezvoltarea companiilor, reten­ţia angajaţilor şi potenţial şi în atracţia noi­lor talente. Momentan, strategiile ba­zate pe flexibilitate au în vedere eli­minarea unei destinaţii fixe pentru an­gajaţi“, a subliniat Andrei Angelescu, Head of Architecture and Design COS

În opinia, lui tendinţele noi, ca per­cep­ţie a utilizatorului, evident prin pris­ma contextului actual, sunt dominate de tipologii performante de materiale, ver­satilitate şi preponderent mobilitate cu scopul creşterii flexibilităţii spaţiului de lucru pentru asigurarea unei evoluţii durabile şi a creşterii gradului de adapta­bilitate din punct de vedere spaţial.

„Informaţiile strânse din această perioadă sunt o sursă valoroasă de date, care ne ajută să planificăm direcţii de dezvoltare pentru spaţii performante care integrează principiile de wellbeing, con­tribuind la un mediu de lucru sigur pen­tru utilizatori“, a spus Andrei Angelescu.

El explică faptul că dacă sunt privite lecţiile învăţate prin prisma conceptelor sau a metodelor existente de organizare a spaţiilor de lucru, se pot trage concluzii care conduc către reducerea densităţii populaţiei prezente prin a aloca mai mult spaţiu angajaţilor şi pot rezultă în mărirea suprafeţei de lucru.

„În schimb, această abordare nu este decât o traducere a unei distanţe minime „de siguranţă“ în dimensiunile de birou. După cum ştim, provocările acestei perioade se desfăşoară pe mai multe planuri şi doar o abordare integrată poate oferi soluţii viabile pe termen lung. În concluzie, în acest context vedem sporirea flexibilităţii spaţiilor, o modula­ri­tate a configuraţiilor acestora şi creş­terea performanţei, atât prin prisma er­go­nomiei, cât şi a siguranţei“, a conchis Andrei Angelescu.

Andrei Angelescu, Head of Architecture and Design COS: Studiile recente, ba­zate pe această perioadă în care multe com­panii au migrat forţa de muncă în me­diul domestic, evidenţiază o serie de efec­te negative care pot avea impact pu­ternic în dezvoltarea companiilor, reten­ţia angajaţilor şi potenţial şi în atracţia noi­lor talente. Momentan, strategiile ba­zate pe flexibilitate au în vedere eli­minarea unei destinaţii fixe pentru an­gajaţi

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.