Analiză. Ce rămâne după pandemie: biroul din sufragerie

♦ Majoritatea caselor au trecut prin procese de transformare în ultimii ani, de când pandemia a făcut din „work from home“ mai mult o regulă decât o excepţie. Un colţ din cele mai multe case sau apartamente, dacă nu chiar o cameră întreagă, a căpătat noi valenţe, iar pentru ca eficienţa lucratului de acasă să fie maximă, a fost nevoie de atenţie la mai multe detalii - de la ergonomia scaunului la înălţimea biroului sau caracteristicile computerului.

Multe companii au început deja procesul de readucere a angajaţilor la birou, deşi rămâne în continuare o pondere importantă a celor care vor lucra mai departe în sistem hibrid, alternând mersul la birou cu munca de acasă. Freelancerii şi antreprenorii sunt şi ei printre cei care pot alege să lucreze oricând de acasă, aşa că în astfel de situaţii alegerea mobilierului potrivit pentru work from home trebuie făcută cu atenţie.

„Cea mai importantă piesă de mobilier din staţia de lucru este scaunul, care ar trebui să fie unul ergonomic şi foarte adaptat individului care îl utilizează. Celelalte două piese esenţiale sunt un birou ajustabil pe înălţime şi un braţ de monitor reglabil“, spune Horaţiu Didea, managing partner la Workspace Studio, distribuitor de mobilier de birou.

În martie 2020, când toată lumea a adoptat aproape peste noapte munca remote, majoritatea spaţiilor de lucru din locuinţă erau improvizate. Cei doi ani de pandemie au arătat însă că aceasta nu poate fi decât o soluţie temporară, majoritatea celor care lucrează de acasă alegând să investească într-un spaţiu de lucru mai potrivit.

„Birourile cu înălţime improprie, lucrul de pe canapea, fotolii sau scaune fără basculare a spătarului sincronizată cu mişcările corpului şi poziţionarea greşită a ecranelor sunt principala cauză a afecţiunilor de stres repetitiv şi ale sistemului circulator provocate de munca din biroul de acasă“, mai spune Horaţiu Didea.

Afecţiunile de stres repetitiv sunt generate 80% de o postură de lucru incorectă, adaugă el, citând cercetările Herman Miller, lider mondial în mobilier ergonomic. Studiile în domeniu arată că ergonomia protejează sănătatea fizică, psihică şi, în general, starea de wellbeing a angajaţilor. Mobilierul şi echipamentele ergonomice pot preveni suprasolicitarea, leziunile repetitive şi durerile cronice cauzate de postura incorectă. Dacă un angajat are dureri articulare de la o tastatură sau un monitor prost poziţionat, nu va putea să fie suficient de atent în taskuri.

Scaunul, biroul şi braţul de monitor reglabil pot asigura o poziţie corectă, care presupune ca tălpile să stea sprijinite pe podea, unghiul genunchilor să fie mai mare de 90 de grade, spatele să fie lipit de spătarul scaunului şi să aibă o susţinere eficientă în zonele sacrală şi lombară.

„De asemenea, scaunul ideal susţine mişcarea naturală a corpului, adică atunci când ne mişcăm în faţă-spate, scaunul ne urmează mişcarea. Nivelul luminii şi tem­pe­ratura sunt de asemenea aspecte-cheie ale ergonomiei, iar determinarea con­di­ţiilor de mediu ideale este la fel de im­por­tantă ca dotarea cu echipamentul potrivit.“

Puţini sunt aceia care nu au lucrat de acasă măcar o zi în ultimii doi ani şi jumătate, iar în aceste condiţii un computer nu mai este un capriciu, ci o adevărată necesitate. Dar ce e mai potrivit pentru work from home - un calculator fix sau un laptop? De ce?

„Înainte de a începe orice căutare, îşi spune cuvântul şi mentalitatea: din punctul meu de vedere, niciun dispozitiv nu este mai bun decât celălalt şi ambele au propriul lor de set de avantaje. Alegerea se rezumă la propriile nevoi şi preferinţe pentru muncă şi pentru viaţa de zi cu zi“, spune Aviva Vita, director executiv administrativ al Vitacom Electronics, distribuitor de produse şi accesorii electronice din Cluj-Napoca.

Un PC este un computer static ce va rămâne pe un birou sau masă şi constă într-o unitate, monitor, o tastatură şi un mouse. De asemenea, PC-urile pot fi mai personalizabile decât laptopurile prin accesorii cu aspect diferit. Un laptop este portabil, all-in-one, cu intrări USB pentru peri­ferice opţionale, tastatura este încor­porată şi are un trackpad ce acţionează ca un mouse. Laptopul este, în ge­neral, limitat de dimensiune, dar multe ba­terii moderne sunt suficient de mari pentru a oferi 12 sau mai multe ore de au­to­nomie înainte de a fi nevoie să se reîncarce.

„Din punctul meu de vedere, laptopul este cea mai potrivită opţiune pentru cei care lucrează şi de acasă, şi de la birou, deoarece este uşor de transportat.“

Pe de altă parte, avantajul PC-urilor este că pot stoca fişiere uriaşe şi pot rula cu uşurinţă diverse programe. În aceste cazuri, poate fi adăugat mai mult spaţiu de stocare RAM şi o placă grafică mai bună, pentru a îmbunătăţi experienţa. Un alt avantaj este acela că pot fi folosite mai mult timp fără întrerupere, fără deconectări pentru a sta la încărcat. Din păcate însă, cu această alegere va fi îngreunat transportul în călătorii, în munca de acasă alternată cu cea de birou.

„Dacă o persoană lucrează doar de acasă şi are spaţiu potrivit condiţiilor de remote work, atunci sigur că un PC este alegerea. Dacă însă este alternat lucratul de acasă cu cel la birou, este greu să te deplasezi cu un PC şi ar fi preferabil un laptop - sau mai poate exista varianta de a avea un PC la birou şi un laptop acasă“, mai spune Aviva Vita.

Mai bine de doi ani de „work from home“ şi-au pus aşadar amprenta asupra multor angajaţi din toată lumea, dar şi asupra unei noi generaţii de locuinţe, care prinde contur în jurul biroului dedicat de acasă. Este însă această idee una bună pe termen lung? De ce?

„Avantajele lucratului de acasă sunt pro­gramul flexibil, posibilitatea de a eco­no­misi bani, pentru familiile care au copii pre­şcolari, în cazul cărora nu se mai plă­teşte creşa, grădiniţa sau bona, po­sib­i­lita­tea de a economisi pentru că nu se mai achi­ziţionează bunuri şi servicii per­so­nale, precum haine, pantofi, com­bus­ti­bil, abo­namente la transportul în comun, coa­for, produse de cosmetică“, spune Antoanela Comşa, director general la Gran Via Real Estate, care a dezvoltat pe plan local mai multe ansambluri reziden­ţia­le, cumulând câteva mii de aparta­mente.

Din aceste considerente, dezvoltatorii imobiliari au conceput noile tipuri de locuinţe cu zone special gândite şi amenajate astfel încât să găzduiască un birou la domiciliu. Cum însă mulţi oameni văd în pandemie doar o etapă trecătoare, ideea de a avea un birou acasă nu este fezabilă pentru o durată mare de timp.

„Printre punctele slabe ale lucratului de acasă se regăsesc scăderea creativităţii şi a concentrării, consumul mai mare de util­i­tăţi, oboseala psihică, mai ales pentru familiile cu copii, care locuiesc în imobile su­praaglomerate“, mai spune Antoanela Comşa.

Potrivit raportului Google Mobility, prezenţa la locul de muncă în Bucureşti, la jumătatea lunii mai 2022, era cu 23% mai scăzută comparativ cu aceeaşi perioadă prepandemie. Deşi prezenţa a urcat treptat, aceasta rămâne sub nivelul înregistrat în ianuarie-februarie 2020. Scăderea vine preponderent de la angajaţii companiilor care ocupă spaţii de birouri şi care lucrează de acasă sau în sistem hibrid.

„Probabil că începând cu lunile septembrie-octombrie ale acestui an vom avea o  imagine mai clară despre cât de mult s-a schimbat sistemul de lucru pentru an­gajaţii din clădirile de birouri, acum aflându-ne la începutul perioadei de con­ce­dii. Trecerea la un mod de lucru flexibil era iminentă, pandemia nu a facut decât să acce­lereze acest trend“, spunea recent Ilinca Timofte, head of research la Crosspoint Real Estate. Conform datelor com­paniei de consultanţă imobiliară, la sfâr­şitul anului 2019, aşadar înainte de pan­demie, mai mult de 65% din angajaţii români nu aveau posibilitatea de a lucra flexibil.