Viena, centrul financiar de pe Dunăre al Estului

„Cele mai mari grupuri bancare şi de asigurări din Viena formează un fel de nucleu în jurul căruia furnizorii de servicii au început să se dezvolte în urmă cu aproximativ 20 de ani“, notează Thomas Url, economist la Institutul austriac de cercetare economică, citat de Financial Times. „Aceasta oferă un efect de reţea pentru industria serviciilor financiare, care este necesar pentru menţinerea ca hub financiar.“ Această resursă de talente profesionale ar putea ajuta oraşul să se transforme într-un centru al tehnologiei financiare şi al finanţelor durabile – de exemplu, folosindu-se de poziţia sa ca punct în care se întâlnesc capitalul, oamenii şi ideile din marginile vestice şi estice ale Europei. „Viena joacă, cu siguranţă, o funcţie de legătură între Europa de Est şi Europa de Vest“, spune Hannes Cizek, strateg al Raiffeisen Bank International.

Înainte de criza financiară globală, bancherii din Viena visau ca oraşul lor să devină centru financiar regional pentru economiile emergente din Europa Centrală şi de Est. În anii care au urmat, planurile lor de extindere păreau brusc ameninţate, după cum scrie Financial Times. Pe măsură ce băncile din întreaga lume s-au retras, cele din Austria s-au retras şi ele din Europa de Est. Filialele au fost vândute, iar accentul s-a mutat asupra operaţiunilor interne austriece, pe pieţele externe mai puţin riscante din punct de vedere politic, pe reducerea costurilor şi consolidarea bilanţurilor. Ceea ce a mai rămas este un centru financiar vienez care încearcă din nou să servească fostele economii comuniste din regiune, precum şi clienţii austrieci şi corporate. Odată cu relansarea din criza financiară şi cu instalarea unei noi perioade de boom economic, visul Vienei de a deveni capitală financiară regională s-a apropiat mai mult de împlinire. Băncile austriece prosperă, în timp ce economiile est-europene par să iasă din criza cauzată de pandemia de COVID-19 cu viteză mai mare decât cele din Vest. 

Economia Austriei a fost una dintre cele mai afectate din Europa de pandemie. Însă sectorul său financiar – şi, în special, băncile sale – sunt mai bine poziţionate decât majoritatea din Europa, mulţumită în parte şi pieţelor pe care activează.  Situaţia actuală este departe de colapsul financiar din 2008, când guvernul austriac a fost nevoit să organizeze un mecanism de salvare de 100 de miliarde de euro pentru sistemul bancar. În Austria şi în multe alte părţi ale Europei băncile se prăbuşeau, iar şocurile au continuat mult timp după aceea. Trei dintre băncile mari din ţară – Hypo Alpe Adria, Kommunalkredit şi Österreichische Volksbanken – a trebuit să fie naţionalizate şi lichidate. Criza a îndepărtat brutal Viena de visul de a deveni centrul financiar al Europei de Est, o Londra sau un Frankfurt pe Dunăre.

Dar pandemia poate fi un moment de cotitură. Analiştii şi bancherii spun acum că aspiraţiile Vienei de centru financiar se potrivesc cu realitatea, întrucât creş­terea din Europa de Est pare să de­păşească media UE, iar cererea pentru credit creşte.

Este o creştere pe care băncile austriece şi-o pot permite. Majoritatea marilor creditori din Viena au avut grijă ca după 2008 să-şi construiască rezerve solide de capital. La sfârşitul anului trecut, agenţia de rating Moody’s a anunţat că Austria este unul dintre cele şase sisteme bancare naţionale europene, dintr-un total de 19, cu perspectivă stabilă. Rezistenţa sectorului din punctul de vedere al capitalului şi resurselor este peste media UE. „Astăzi, băncile Austriei se află într-o poziţie de invidiat“, spune Mate Nemes, analist la UBS din Zurich. „În ceea ce priveşte pierderile pe segmentul credite din cauza pandemiei, vorbim despre doar câteva zeci de puncte de bază, adică aproape de zero.“

Cererea de finanţare din partea consumatorilor a revenit, împrumuturile ipotecare sunt în creştere şi afacerile vor mai multă creditare. „Sectorul bancar are victorii pe aproape toate fronturile, ceea ce nu cred că ar fi prezis-o cineva“, spune Nemes. „Este la fel şi în Europa Centrală şi de Est“. În 2019, activele combinate ale băncilor austriece au depăşit 1 trilion de euro (o mie de miliarde de euro) pentru prima dată după 2016. Această cifră a continuat să crească în ciuda crizei, ajungând la 1,14 trilioane de euro la sfârşitul anului 2020. Aproape un sfert din acestea sunt împrumuturi către Europa centrală, potrivit Öesterreichische Nationalbank, banca centrală. Contribuţia regiunii Europa Centrală şi de Est la rezultatele băncilor este şi mai remarcabilă. În 2019, puţin peste 40% din profituri proveneau din împrumuturi în economiile ECE, altele decât Austria. În 2020, anul pandemiei, proporţia a crescut la peste 50%. Este adevărat că băncile austriece, ca mai toate instituţiile de credit străine, s-au repliat în urma crizei financiare pornite din SUA. Însă între timp şi-au construit poziţii mai solide în regiune.

Subsidiarele băncilor austriece din ECE sunt acum mai puţin dependente de grupurile-mamă sau de pieţele financiare internaţionale pentru a-şi finanţa creşterea. „Marea diferenţă faţă de perioada de dinainte de criza din 2008 este că creşterea recentă a fost finanţată din depozitele interne din regiune, ceea ce înseamnă că este mai durabilă“, spune Anna Lozmann, analist regional la agenţia de rating S&P Global. Această finanţare regională mai matură face ca băncile austriece să fie bine poziţionate pentru a urmări oportunităţi de creştere într-un moment în care activitatea economică din Europa Centrală şi de Est revine. Având în vedere legăturile comerciale profunde dintre Viena şi ECE, perspectivele pentru Raiffeisen Bank International şi Erste Group – care reprezintă cea mai mare parte din activele totale ale sistemului bancar austriac în regiune – arată favorabil. Ambele instituţii au o puternică expunere bancară corporativă şi retail pe pieţele unde sunt prezente.'