Supliment ZF Austria

Construcţiile au înflorit chiar şi în pandemie, iar perspectivele au rămas bune pentru anii următori. Mario Proell, CEO, Porr România: Sectorul construcţiilor are potenţialul de a menţine un nivel ridicat de activitate, similar ultimilor doi ani, dacă nu, chiar un potenţial de creştere

25 oct 2021 Autor: Răzvan Botea

Sectorul construcţiilor, care a fost vedeta economiei în pandemie, cu o creştere pe volum de două cifre, este ameninţat acum de creşterea pu­ternică a preţului materiilor prime, dar şi de perspective de modificări fiscale în lipsa unor plase de siguranţă. Cu toate acestea, spune Mario Proell, CEO, Porr România, perspectivele sunt bune, în spe­cial datorită posibilei infuzii de bani eu­ro­peni pentru investiţii în perioada următoare.

„Luând în considerare disponibilitatea unor sume semnificative din fonduri europene care vizează diverse proiecte de infra­structură naţională şi regională, precum şi proiecte de utilitate publică (spi­tale, unităţi militare etc.), sectorul con­strucţiilor are potenţialul de a menţine un nivel ridicat de activitate, similar ultimilor doi ani, dacă nu, chiar un potenţial de creştere“, spune Proell, care este la cârma unuia dintre cei mai mari constructori din România, cu afaceri estimate la 150 de mil. de euro în 2021 şi 1.000 de angajaţi.

România intră acum într-un nou ciclu de programare pentru fondurile euro­pene şi, cel puţin în teorie, în următorii 5 ani ar trebui să vină o infuzie de capital de

29 mld. de euro din mecanismul european Next Generation EU (bani care vin în România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR). O bună parte din aceşti bani, atât din fondurile euro­pene clasice, cât şi din PNRR, ar putea impulsiona investiţiile în infra­structura din România. În aceste condiţii, crede Mario Proell, partea de infra­structură ar putea fi unul dintre cele mai dinamice sectoare din construcţii.

„Dacă analizăm programele de dezvoltare naţională şi regională finanţate prin fonduri europene şi/sau surse bugetare, cele mai mari sume sunt alocate proiectelor de infrastructură. Prin urmare, vom observa probabil un dinamism mai accentuat în acest sector.“

Care sunt însă riscurile pentru piaţa de construcţii, un sector care, deşi are o pondere mică în PIB (6-7%), antrenează aproape toate sectoarele economice: unde apare un cartier rezidenţial automat apar centre comerciale, zonele unde se investeşte în infrastructură atrag alte investiţii, cum ar fi cele industriale etc. „Riscurile inflaţioniste, birocratice sunt însă cele care au nevoie să fie gestionate corespunzător de autorităţi şi clienţii publici pentru ca acest potenţial să poată fi valorificat în anii următori. Temelor menţionate anterior se mai adaugă şi condiţia obligatorie din PNRR de a se elimina facilităţile fiscale existente momentan pentru sectorul construcţiilor până în 2025. În prezent, nu există informaţii despre acest subiect“, este de părere Mario Proell.

Facilităţile fiscale pentru domeniul construcţiilor au intrat în vigoare la finalul lui 2018 şi au fost unul dintre factorii pentru care sectorul a avansat cu câte două cifre în 2019 şi 2020. Cea mai importantă facilitate fiscală este scutirea de la plata unor impozite pentru salariile din construcţii, care a permis creşterea salariilor într-un sector care, la fel ca multe alte sectoare din România, suferă de lipsă de forţă de muncă.

„Dacă ne raportăm la penuria accen­tuată de forţă de muncă deja existentă pe piaţa construcţiilor, eliminarea facilităţilor fiscale, în absenţa unui plan treptat de implementare, poate cauza accentuarea acestei probleme si genera unele deze­ch­i­libre suplimentare pe piaţa forţei de muncă din România. Ca urmare, şi în această privinţă depindem de organele guver­namentale în gestionarea cores­pun­ză­toare a implementării acestei condiţii obligatorii din PNRR pentru ca evoluţia sectorului construcţiilor să fie una pozitivă.“

 

Parteneri: