Supliment ZF Agrobusiness

Bogdan Grama, director general al companiei Abatorul Periş: Direcţionarea atenţiei consumatorului român exclusiv către produsele româneşti prin intermediul unor campanii de marketing inteligent, care să explice ce înseamnă impactul consumului de produse româneşti pentru fiecare industrie în parte, poate face diferenţa pentru viitor

Mai multă carne românească pe masă: investiţiile în zootehnie trebuie accelerate pentru ca România să treacă de la piaţa de consum a Europei la piaţă de desfacere

4 iul 2020 Autor: Florentina Niţu

Subvenţia de la stat pentru crescătorii de vaci pentru lapte s-a dublat în câţiva ani, iar tot mai mulţi fermieri sunt hotărâţi să investească în zootehnie.

Investiţiile în ferme zootehnice ar trebui să fie o prioritate pentru agricultura românească, mai ales de bovine şi suine, unde România este deficitară la producţia primară, pentru a putea satisface consumul intern, pe de o parte, şi pentru a creşte, prin colaborarea pe lanţ, valoarea adăugată a industriei agroalimentare, consideră jucătorii din domeniu.

„Dezvoltarea unor politici naţionale de conştientizare şi promovare a produselor româneşti, descurajarea dumpin­gului, abordarea corectă a legislaţiei specifice pentru protejarea produ­cătorului zootehnic român în faţa bolilor specifice sunt doar câţiva dintre factorii importanţi care pot ajuta zootehnia din România să supravieţuiască şi să se dezvolte. Direcţionarea atenţiei consu­ma­torului român exclusiv către produsele româneşti prin intermediul unor campanii de marketing inteligent, care să explice ce înseamnă impactul consumului de produse româneşti pentru fiecare industrie în parte, poate face diferenţa pentru viitor”, spune Bogdan Grama, director general al companiei Abatorul Periş, un business cu o capacitate de abatorizare de peste 500.000 de capete porc pe an.

El a adăugat că sunt ţări vecine care fac asta foarte bine, Cehia, spre exemplu, iar demersul lor de informare şi conştientizare, adus la nivel de religie, a generat plusvaloarea şi a crescut producţia internă.

De altfel, George Scarlat, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, susţinea recent că dezvoltarea sectorului de creştere a suinelor ar trebui să fie o prioritate pentru România, având în vedere că românii sunt mari consumatori de carne de porc, iar estimările pentru 2020 arată că autoconsumul va fi satisfăcut numai în proporţie de 26-27% din producţia internă.

Anul trecut, România a avut un efectiv de 3,9 milioane de capete de porcine, însă o bună parte din purceii îngrăşaţi în România vin din import, cu 70-90 de euro, potrivit datelor de la INS şi de la reprezentanţii businessurilor de profil. Scarlat a adăugat că în noul Plan Naţional Strategic (PNS) aproximativ 60% din buget va fi utilizat pentru investiţii în zootehnie, iar 40% în restul sectoarelor agricole.

Sectorul zootehnic din România a fost finanţat cu peste 606 milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor de producţie

„Acum avem 120.000 de scroafe, dar avem nevoie de 450.000-500.000 de scroafe pentru a satisface consumul. Acest proces este foarte scump, greu, dar eficient şi durează 20 de ani. (...) În situaţia actuală nu putem să vorbim despre redresarea sectorului de creştere a porcilor, ci cum putem face să scăpăm de pesta porcină africană”, explică Vlad Mănăstireanu, medic veterinar şi fostul şef al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Sectorul zootehnic din România a fost finanţat cu peste 606 milioane de euro din fondurile europene alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020 (PNDR 2020) pentru dezvoltarea fermelor de producţie, conform Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

„Trebuie să alocăm şi resursele de bani şi de timp necesare şi să ne propunem abordarea punctuală a unor sectoare pentru care să acordăm prioritate mai mare, cum ar fi sectorul creşterii porcilor, spre exemplu, şi să ne concentrăm o perioadă de 1-2 ani pe ce presupune susţinerea dezvoltării sectorului: modificări legisla­tive, susţinere finan­ciară, suport de pro­movare”, a spus directorul de agrobusiness în cadrul Băncii Transil­vania. La început de drum, fondurile europene asigură un start mai rapid şi mai efi­cace, însă acum antre­pre­norii ar trebui să ia în calcul o colaborare cu alţi parteneri financiari, precum băncile, pentru a înfiinţa, moderniza sau extinde grajduri pentru animale, pentru a achiziţiona echipamente şi utilaje performante şi, inclusiv, pentru a-şi face un sistem de irigaţii propriu, atât de necesar în anii secetoşi, cum a fost 2020.

„Vrem să investim într-un proiect în zootehnie”, a spus Nicoleta Cioca, cofondatoare a BioFresh Banat, companie care cultivă şi furnizează legume bio.

De altfel, subvenţia de la stat pentru crescătorii de vaci pentru lapte s-a dublat în câţiva ani, iar tot mai mulţi fermieri sunt hotărâţi să investească în zootehnie. Numai în 2019, cel puţin 11 fermieri au luat fonduri europene pentru a-şi construi o fermă de bovine, arată datele de la AFIR.

Suplimentarea subvenţiilor pentru sectorul zootehnic şi creşterea numărului de Unităţi Dimensiune Economică – UDE, ar fi necesară, de asemenea, pentru dezvoltarea sectorului. 

Parteneri: