Supliment ZF Agrobusiness

Între prezent şi viitor. Ce mâncăm azi şi ce vom mânca mâine?

29 iun 2021 Autor: Florentina Niţu

Agricultura organică începe să prindă rădăcini tot mai adânci în lume, motiv pentru care şi politicile mondiale, europene şi naţionale se concentrează mai mult pe dezvoltarea sa. România este unul dintre cei mai mari producători de cereale, carne de pasăre şi carne de oaie. Ce investiţii sunt necesare pentru a trece la procesarea lor, ca să-şi aibă siguranţă alimentară într-un moment de criză, cum a fost 2020? Putem  vorbi despre carne de oaie ecologică în următorii 3-5 ani? Şi cui o vindem?

Agricultura este un sector dinamic şi un important contributor la PIB-ul României. Circa 20% din populaţia României lucrează în agricultură, majoritatea au ferme de subzistenţă, de 3-5 hectare, care generează anual aproximativ 4% din PIB-ul ţării, dar care au potenţial să se dubleze sau chiar tripleze, potrivit reprezentanţilor angrenaţi în industrie. 

Fermierii români au făcut investiţii în tehnologie de ultimă oră, fac în continuare investiţii în digitalizare şi modernizarea fermelor şi unităţilor de producţie, dar şi în echipamente şi aplicaţii de monitorizare a culturilor, cât şi în sisteme de irigaţii, pentru a-şi asigura predictabilitatea şi a deveni mai profitabili. Însă, ei îşi doresc o strategie concretă din partea statului în sectorul agricol, măsuri mai clare şi stimularea investiţiilor.

În acest supliment, ZF şi-a dorit să abordeze teme ce au legătură cu prezentul – efectele pandemiei începute în 2020, care au urmări în acest an, dar şi efectele secetei de anul trecut, teme ce au legătură cu anul 2021, de la estimarea producţiilor agricole până la sursele de finanţare pentru procesare, promovare sau asigurarea capitalului, şi teme ce au legătură cu viitorul apropiat, adică cu anul 2022, când se vor reglementa anumite aspecte în ceea ce priveşte agricultura ecologică.

Ce tendinţe s-au conturat în anul 2020 sau ce tendinţe au fost accentuate de pandemia de COVID-19? O aplecare mai mare a consumatorilor români către produsele „made in Ro”, dar mai ales către produsele bio, mutarea pieţei din offline în online sau dezvoltarea unor lanţuri proprii de magazine de către producătorii români, care să înlocuiască lipsa HoReCa. Mai mult, seceta de anul trecut i-a determinat pe jucătorii din agrobusiness să se uite către agricultura în spaţii protejate – sere şi solarii, dar şi să cultive plante mai profitabile, cum sunt cartofii sau ceapa în câmp, ci nu doar tradiţionalele grâu şi porumb.

Cum arată anul agricol 2021? Promiţător este un cuvânt des menţionat de fermieri, însă spun că este prematur să facă previziuni, dar speră la un an agricol precum 2018, când România a avut producţii record la cereale, de peste 30 de milioane de tone.

Cum se va face agricultură în România după 2022? Este una dintre întrebările care stau pe buzele fermierilor sau antreprenorilor din agrobusiness, în contextul în care norme noi pentru producători, care vor facilita trecerea fermierilor mai mici la metode de producţie ecologică sau norme noi privind produsele organice importate. Legislaţia se va schimba, iar noile legi vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022. De altfel, va fi modificat regulamentul în ceea ce priveşte fertilizanţii.

Agricultura ecologică europeană va avea ca obiective concurenţă loială pentru fermieri şi menţinerea încrederii consumatorului, iar accentul se va pune pe economia circulară şi pe reţinerea carbonului în sol, de la 1 ianuarie 2022, conform celor mai recente informaţii ale Comisiei Europene.

Parteneri: