Supliment ZF Agrobusiness

Cum se va face agricultură ecologică după 1 ianuarie 2022: accentul se va pune pe economia circulară şi pe reţinerea carbonului în sol

29.06.2021, 00:03

În principal, noua legislaţie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucrează între 500 şi 700 de hectare de teren agricol, pentru că vor fi nevoite să-şi protejeze culturile şi să suporte costuri mari pentru a respecta noul regulament şi a se menţine în piaţă.

Concurenţă loială pentru fermieri şi menţinerea încre­de­rii consumatorului, acestea sunt principalele obiec­tive ale noului regulament privind agricultura eco­lo­gică, ce va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2022, după ce a fost amânată cu un an punerea sa în apli­ca­re, conform celor mai recente informaţii ale Comisiei Europene.

Astfel, agricultura europeană va suferi începând de anul 2022 trei modificări majore, cum sunt: noi restricţii în ceea ce priveşte folosirea inputurilor (în speţă a îngrăşămintelor şi pesticidelor) ecologice; comercializarea îngrăşămintelor organice şi organo-minerale în toate statele membre ale UE fără a mai fi nevoie să se obţină omologări/ autorizaţii de punere pe piaţă din fiecare stat membru; obligaţia tuturor fermierilor din ţările membre ale UE de a reţine carbonul în sol. „O reglementare extrem de importantă cuprinsă în noul regulament vorbeşte despre faptul că, pentru a se putea folosi în agricultura ecologică, inputurile trebuie să fie mai întâi omologate în agricultura convenţională. Iar aici avem o problemă majoră, deoarece România nu a venit cu amendamente la Regulamentul 848/2018 aşa cum au făcut restul statelor membre UE prin care să înlesnească procesul de omologare a acestor inputuri cu risc redus. Pe lista Comisiei Europene există în prezent 13 astfel de pesticide cu risc redus, care au fost propuse sub formă de amendament la regulament de către ţări membre care au dorit să-şi protejeze atât fermierii, cât şi distribuitorii şi producătorii“, spune Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de soluţii IT & AI orientate spre agrobusiness.

El adaugă că în noul regulament se pune accent major pe economia circulară şi pe reţinerea carbonului în sol, iar odată cu in­trarea în vigoare a noului regulament, lu­cru­rile se vor schimba mult atât pentru fer­mierii care activează în zona agriculturii organice, cât şi pentru distribuitorii şi producătorii de astfel de inputuri.

Ionel Mugurel, fondator al Chromosome Dynamics, dezvoltator de soluţii IT & AI orientate pe agrobusiness: Din cauză că România nu este Stat Membru Raportor, în ţara noastră nu se pot omologa pesticide, fie ele şi cu risc redus.

„Din cauză că România nu este Stat Membru Raportor, în ţara noastră nu se pot omologa pesticide, fie ele şi cu risc redus. Ne lipseşte o comisie de specialişti care să urmărească întreg procesul şi trasabilitate. Noi am încercat în nenumărate rânduri să mergem către Agenţia Naţională Fitosanitară cu astfel de produse pentru a le omologa, însă nu am putut“, completează Mugurel Ionel.

În plus, el afirmă că acest procedeu durează până la şapte ani şi costă sute de mii de euro. „Ca să vrei să pui pe piaţă mix de uleiuri vegetale (exemplu: ulei de portocale sau ulei de lă­mâie) eşti nevoit să aştepţi şapte ani şi să plăteşti între 700.000 şi 800.000 de euro pentru a obţine omologarea respectivă.“

Spre comparaţie, în SUA există legislaţie separată pentru pesticidele cu risc redus, iar durata de omologare este de 30-90 zile şi se cere doar documentaţie şi conformare cu nişte regulamente extrem de bine gândite şi costă câteva sute de dolari/produs.

În acest context, mediul de afaceri din agrobusiness speră să facă front comun în relaţia cu Ministerul Agriculturii şi fie elaborată o Ordonanţă de Urgenţă care să faciliteze omologarea rapidă a pesticidelor cu risc redus, inclusiv a celor care pot fi folosite în agricultura ecologică. „Nu ştim cum se vor schimba luc­ru­rile de anul viitor, pentru că în România nu avem o strategie în sec­to­rul agricol, darămite în ceea ce pri­veşte evoluţia agriculturii eco­lo­gice“, spune Ştefan Gheor­ghiţă“, doctor în ştiinţe agro­nomice şi antre­prenor în agrobusiness.

Ministerul Agriculturii nu a elaborat norme de aplicare pentru piaţa pesticidelor şi îngrăşămintelor, care va suferi o comprimare majoră, pentru că vor dispărea foarte multe produse de pe piaţă odată cu punerea în aplicare a noilor norme. Şi, în principal, noua legislaţie va avea un impact major pentru fermele medii, care lucrează 500-700 de hectare de teren agricol.

„Dacă nu vom avea legislaţie pentru a omologa pesticide cu risc redus să putem totuşi controla bolile şi dăunătorii din ferme, iar pesticidele de sinteză vor fi din ce în ce mai puţine, este aproape imposibil ca un fermier să se conformeze cu noua Politică Agricolă Comună (PAC)“, a întărit Mugurel Ionel.

Totuşi, abrogarea Re­gu­la­mentului CE 2003/2003, care intră în vigoare înce­pând cu luna iunie a anului 2022, va deschide larg porţile pro­ducătorilor şi distri­bu­i­torilor din statele membre ale UE pentru a pune pe piaţă îngrăşăminte orga­nice şi chimice de calitate – formulate cu materii prime care conţin cantităţi foarte mici de reziduuri toxice pentru sol. Acesta permite comercializarea îngrăşămintelor organice şi organo-minerale în toate statele membre ale UE fără a mai fi nevoie să se obţină omologări/ autorizaţii de punere pe piaţă din fiecare stat membru.

„Însă, România a rămas în urmă. Conform regu­la­mentului, fiecare stat membru UE trebuie să numească un organism care să valideze conformarea dosa­relor produselor cu noul regu­lament. Până în mo­men­tul de faţă, Ministerul agri­cul­turii, nu a făcut niciun anunţ în acest sens. Se pare că şi de data aceasta vom importa în­gră­şă­minte din ţările care au no­tificat deja or­ga­nis­mele conform regu­la­men­tului, iar în România pro­ducătorii şi distribuitorii se vor conforma cu regu­la­men­tul, dar va trebui să notifice produsele în altă ţară pentru a putea primi un aviz favorabil“, a explicat Mugurel Ionel.

O altă modificare majoră este reprezentată de obligaţia tuturor fermierilor din ţările membre ale Uniunii Europene de a reţine carbonul în sol. „Consider că această obligaţie în ceea ce priveşte reţinerea carbonului în sol va fi o Fata Morgana pentru mulţi fermieri şi cred în acelaşi timp că va avea nevoie de o perioadă îndelungată ca ideea în sine să ajungă la maturitate şi să fie înţeleasă de fermieri“, crede fondatorul Chromosome Dynamics.

Noile norme ale Comisiei Europene vin şi în contextul în care Uniunea Europeană îşi propune, prin Pactul verde european, să aloce agriculturii ecologice 25% din terenuri până în 2030. În 2019, ultimul an pentru care există date disponibile, în UE suprafaţa cultivată în sistem ecologic era de 13,8 milioane de hectare (8,5% din suprafaţa agricolă totală utilizată), conform datelor de la Eurostat, biroul european de statistică. În România, suprafaţa cultivată în sistem ecologic a fost de circa 400.000 de hectare, ceea ce reprezintă 2,9% din suprafaţa totală.

Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, vede o creştere accelerată în ultimul an a suprafeţelor convertite în ecologic în România şi consideră că putem să vorbim despre o creştere către 10% din suprafaţa totală arabilă în următorii cinci ani.

Vlad Popescu, CEO al Norofert Group, producător de inputuri agricole organice, precum îngrăşăminte, produse fitosanitare şi tratamente foliare, crede că este un obiectiv foarte ambiţios şi cu siguranţă va aduce agricultura ecologică din zona de nişă în cea de „mainstream“. 

El adaugă că vede o creştere accelerată în ultimul an a suprafeţelor convertite în ecologic în România şi consideră că putem să vorbim despre o creştere către 10% din suprafaţa totală arabilă în următorii cinci ani. Cu toate acestea, Ştefan Gheorghiţă este mai sceptic.

„Cine crede că putem ajunge (Uniunea Europeană - n. red.) de la 8,5% din suprafaţa agricolă totală utilizată pentru agricultura ecologică la 25% în nici zece ani? Este greu de atins acest obiectiv. De exemplu, porcii nu putem să-i hrănim din surse proteice, pentru că nu putem produce soia ecologic, iar noi vrem să creştem porci. Cultura mare – de cereale – nu o să reuşim prea uşor să o convertim la agricultura ecologică, pentru că România are unele dintre cele mai întinse exploataţii. În plus, cine cumpără cereale bio? Şi cum facem ca fermele să fie sustenabile şi să asigure diversitatea“, menţionează Ştefan Gheorghiţă.

Cum va arăta sectorul agricol din România peste 10 ani?

„Evoluat. Cu toate că România este codaşă în ceea ce priveşte legislaţia, vom fi împinşi de val şi ne vom conforma. Instituţiile vor înţelege că „altfel nu se poate“, fermierii vor înţelege şi ei, producătorii şi distribuitorii vor aduce pe piaţă inputuri din ce în ce mai calitative şi mai prietenoase cu mediul. Nu-mi imaginez agricultura României anului 2031 ca fiind bazată integral pe inteligenţă artificială, însă nici nu cred că ne vom mai lovi de lack-of-legislation aşa cum se întâmplă acum“, a menţionat Mugurel Ionel.

Ştefan Gheorghiţă, doctor în ştiinţe agronomice şi antreprenor în agrobusiness: Nu ştim cum se vor schimba lucrurile de anul viitor, pentru că în România nu avem o strategie în sectorul agricol, darămite în ceea ce priveşte evoluţia agriculturii ecologice.

 

Parteneri:
Supliment ZF Agrobusiness

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.