Cum arată acum agricultura românească şi cum va arăta în zece ani?

Cea mai mare provocare a agriculturii în 2020 a fost seceta care a afectat negativ culturile de grâu, orz şi rapiţă, dublată de lipsa unei infrastructuri de irigaţii bine puse la punct.

Agricultura, un domeniu cu tradiţie în România, a fost printre puţinele sectoare care au continuat să funcţioneze chiar şi în vremea crizei sanitare, care a blocat industrii cu greutate în business. Care este şansa antreprenorilor din agricultură să se remarce în aceste timpuri incerte?

„Dezvoltarea unor politici naţionale de conştientizare şi promovare a produselor româneşti, descurajarea dumpingului, abordarea corectă a legislaţiei specifice pentru protejarea producătorului zootehnic român în faţa bolilor specifice sunt doar câţiva dintre factorii importanţi care pot ajuta zootehnia din România să supravieţuiască şi să se dezvolte. Direcţionarea atenţiei consumatorului român exclusiv către produsele româneşti prin intermediul unor campanii de marketing inteligent, care să explice ce înseamnă impactul consumului de produse româneşti pentru fiecare industrie în parte, poate face diferenţa pentru viitor”, spune Bogdan Grama, director general al companiei Abatorul Periş, un business cu o capacitate de abatorizare de peste 500.000 de capete porc pe an.

Cea mai mare provocare a agriculturii în 2020 a fost seceta care a afectat culturile de grâu, orz şi rapiţă, dublată de lipsa unei infrastructuri de irigaţii bine puse la punct. De altfel, pandemia a scos la iveală vulnerabilitatea industriei agroalimentare româneşti, incapabilă să asigure necesarul de consum al populaţiei, odată ce cererea a luat-o razna. Investiţiile în acest sens sunt încă timide, iar cererea fluctuantă a influenţat şi preţurile.

Agricultura este un domeniu care plăteşte de la an la an mai bine, salariile unor specialişti ajungând la 3.000-5.000 de euro şi mulţi antreprenori români s-au bucurat că vor rezolva problema lipsei forţei de muncă odată ce românii s-au întors din străinătate, însă cu primul avion spre Germania şi cu primul tren spre Austria, aceştia au plecat. Totuşi, există şi persoane care au rămas, dar trendul migrării nu a luat o altă întorsătură.

Deşi încă se caută forţă de muncă în industria agro-alimentară, incertitudinea globală a dus la scăderea recrutărilor personalului specializat în această perioadă, chiar dacă numărul angajaţilor din agricultură a crescut cu 2-3% faţă de anul trecut, spune Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare şi consultanţă în domeniul agriculturii Agxecutive.

Agricultura românească a fost în 2019 de peste 40 de miliarde de lei, având o cotă de 4,1% din PIB, iar reprezentanţii băncilor, unii dintre principalii finanţatori ai domeniului, spun că fermierii sunt mai sofisticaţi decât acum zece ani, au aparatură performantă, lucrează mai organizat şi se gândesc la investiţii, astfel fiind mai bancabili.

Marea problemă rămâne în continuare deficitul de personal, de 25.000 de oameni, adică 10% din total, iar efectele acestui lucru se vor vedea în zece ani, când 50% din fermierii performanţi ai României (15.000 acum) vor ieşi la pensie şi va trebui să fie înlocuiţi fie de o nouă generaţie, fie comasarea terenurilor, atât de discutată, va deveni soluţia optimă.