Caută doar în titlu
Special

ZF Tendinţe în piaţa de birouri: Cererea a revenit pe piaţa birourilor şi vine din toate segmentele de piaţă, de la IT&C la farma, şi tot mai multe companii străine vor să intre în România

♦ Proiectele de birouri vor accelera în 2021, iar dezvoltatorii vor miza pe noi facilităţi şi creşterea gradului de siguranţă ♦ Proiectele mixte vor câştiga tot mai mult teren, pe măsură ce oamenii vor dori să găsească în proximitatea locului de muncă o serie de noi facilităţi şi chiar posibilitatea de a achiziţiona sau închiria o locuinţă.

Piaţa birourilor din Bucureşti şi din marile oraşe regionale - Cluj -Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov - continuă să se dezvolte, investitorii locali şi străini având în construcţie sau în curs de livrare proiecte cu o suprafaţă de aproximativ 500.000 de metri pătraţi ce vor fi date în folosinţă în următorul an şi jumătate.

„Pentru noi, 2021 a început destul de dinamic. Vedem un an destul de efervescent. În momentul de faţă avem discuţii pentru circa 80.000 de mp pentru clienţi care au ieşit din letargie, îşi evaluează activ necesarul de birouri, sunt gata să ia decizii, fie prin creşterea suprafeţelor sau prin optimizarea acestora. Avem discuţii cu clienţii existenţi, atât din Bucureşti, cât şi din oraşele secundare: Iaşi, Cluj Napoca, Timişoara“, a spus Monica Vasile, director office agency la compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox, în cadrul evenimentului ZF Tendinţe în piaţa de birouri: „Cum se transformă clădirile de birouri“, realizat în parteneriat cu myhive, Genesis Property, Cushman&Wakefield Echinox. Signify şi Iulius.

Cea mai activă piaţă rămâne Bucureştiul, cu proiecte de circa 340.000 de metri pătraţi programate spre livrare până la finalul anului 2021, urmată de Timişoara (80.000 de metri pătraţi), Cluj-Napoca (36.000 de metri pătraţi) şi Braşov (25.000 de metri pătraţi).

La finalul primului semestru, stocul modern de birouri din Bucureşti se situa la circa 2,9 milioane de metri pătraţi suprafaţă închiriabilă, fără a lua în calcul imobilele ocupate direct de proprietari, în timp ce stocul din oraşele regionale se apropia de pragul de 1 milion de metri pătraţi, cele mai mari pieţe fiind Cluj-Napoca (347.000 mp), Timişoara (245.000 mp) şi Iaşi (226.000 mp).

„Cererile sunt din toate segmentele de piaţă: IT, farma, telecomunicaţii. La începutul anului am primit cereri şi de la companii care analizează o potenţială intrare în România, cu accent pe Bucureşti, companii din high-tech. Spre deosebire de anul 2020 când volumul tranzacţiilor a avut o scădere de 40%, anul acesta vedem o creştere de circa 30% a tranzacţiilor. Suntem destul de optimişti. Anul acesta vor fi clădiri livrate. Spre sfârşitul anului va fi şi One Cotroceni, în zona Expoziţiei se va livra Atenor@Expo. Tot spre sfârşitul anului vom vedea şi Miro în partea de DN1. Vorbim de clădiri importante“, a explicat Monica Vasile.

Grupul Iulius, controlat de antreprenorul Iulian Dascălu, a demarat anul trecut lucrările de construcţii la Palas Campus, în Iaşi, o investiţie care depăşeşte 120 de milioane de euro, în ciuda faptului că mediul de afaceri este influenţat negativ de pandemia de coronavirus, iar multe companii au amânat demararea de noi investiţii.

Viitorul Palas Campus va avea o suprafaţă închiriabilă de 60.000 mp şi este considerat de grupul Iulius  cea mai amplă investiţie lansată în Iaşi în actualul context economico-social şi cea mai mare de după inaugurarea din 2012 a primului proiect mixed-use din România, ansamblul Palas. Investiţia va fi finalizată în 2022, generând peste 1.700 de locuri de muncă în perioada construcţiei şi peste 5.000 după inaugurare. Toto­dată, în timpul lucrărilor, contri­buţiile directe la bugetul statului vor fi de peste 1,3 milioane de euro prin taxe, autorizaţii, avize etc., iar valoarea impozitelor pe pro­prie­tate anuale în operare este estimată la peste 700.000 de euro. „Am început anul 2021 pe şantier. În Iaşi suntem în plină desfăşurare a construcţiei Palas Campus, este o extindere a proiectului Palas, un proiect de birouri care va reprezenta cea mai mare clădire de birouri din România, 60.000 mp într-un singur complex care reuneşte atât funcţiuni de birouri, cât şi funcţiuni de retail. Până acum am investit masiv în zone verzi, aproximativ 20 mil. euro. Palas Campus va găzdui chiriaşul Amazon“, a spus Raluca Munteanu, business development manager, Iulius.

„Credem foarte mult în oraşele magnet din România: Iaşi, Cluj, Timişoara. Cred că ne-am repliat foarte bine după anul 2020, un an care a fost deosebit de greu, mai ales pentru echipele noastre operaţionale“, a adăugat ea.

Palas Campus vine cu o serie de elemente care vor aduce valoare întregii comunităţi, este o clădire construită în o zonă istorică şi nu este doar o inserţie urbane de mari dimensiuni, ci vine cu o serie de investiţii în infrastructură, adică toate străzile care sunt adiacente proiectului vor fi lărgite sau vor fi create noi artere, noi staţii de autobuz, zone verzi.

„În momentul de faţă, în proiectul Palas lucrează peste 7.000 de angajaţi, iar aproximativ 5.000 de locuri de muncă noi vor fi create în cadrul extinderii pe care o realizăm acum. Pandemia nu ne-a ţinut în loc. Angajaţii vor să revină la rutina lor zilnică de birou şi credem că ei vor reveni, pe termen lung. În acest sens, trebuie să ne asigurăm că experienţa lor este plăcută atunci când se întorc“, a explicat Raluca Munteanu.

Pandemia a venit cu o serie de investiţii din partea clienţilor în ceea ce înseamnă regândirea spaţiilor, în primul rând pentru a acoperi măsurile de siguranţă, distanţare fizică, dar în ceea ce priveşte proprietarul, noi am investit în o serie de măsuri de siguranţă în spaţiile comune.

„În ceea ce ne priveşte, avem un procent de 10% - 20% de angajaţi care vin la birou în momentul de faţă, cel mai probabil vom avea o creştere a acestui număr în septembrie. Unii pot reveni în iunie, dar în mare va fi în septembrie. Scenariul realist va fi definit de o atitudine precaută, noi eram şi înainte mai conservatori din perspectiva dezvoltatorilor, dar credem că va continua dezvoltarea, poate va fi uşor mai lentă. Credem că trebuie să avem grijă în primul rând de noi, să fim sănătoşi. Credem că lucrurile se vor stabiliza din toamnă. Per total, în ceea ce priveşte clădirile de birouri în 2021 şi 2022, credem că vom vedea în continuare creştere, dar o adaptare mai clară la noua situaţie definită de pandemie“, a explicat Raluca Munteanu.

 

Monica Vasile,

director office agency, Cushman & Wakefield Echinox:

Pentru noi, 2021 a început destul de dinamic. Vedem un an destul de efervescent. În momentul de faţă avem discuţii pentru circa 80.000 mp pentru clienţi care au ieşit din letargie, îşi evaluează activ necesarul de birouri, sunt gata să ia decizii, fie prin creşterea suprafeţelor sau prin optimizarea acestora.

► Avem discuţii cu clienţii existenţi, atât din Bucureşti, cât şi din oraşele secundare: Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara. Cererile sunt din toate segmentele de piaţă: IT, farma, telecomunicaţii.

► La începutul anului am primit cereri şi de la companii care analizează o potenţială intrare în România, cu accent pe Bucureşti, companii din high-tech.

► Spre deosebire de anul 2020 când volumul tranzacţiilor a avut o scădere de 40%, anul acesta vedem o creştere de circa 30% a tranzacţiilor. Suntem destul de optimişti.

► Pandemia a influenţat într-o oarecare măsură, dar dezvoltatorii nu s-au oprit din construcţie în timpul pandemiei, s-au respectat termenele de livrare. S-a pus puţin piciorul pe frână în ceea ce priveşte activitatea de închiriere. Ca procent, majoritatea proiectelor care au fost în construcţie şi care se vor livra anul acesta sunt livrate cu un grad de ocupare de 50% - 60% - 70%.

► Majoritatea companiilor caută acum flexibilitate, nu mai doresc contracte pe 5 ani, ci mai mici, pe 3 ani. Avem extinderi de contracte şi pe 1 an sau 2 ani de zile. Se doreşte ca densitatea să fie mai mică, deci vedem că există şi o creştere a suprafeţei iniţiale.

 
 

Ştefan Tudos,

executive vice president, Genesis Property

► Clienţii noştri sunt preocupaţi de partea de singuranţă a clădirii şi de acest lucru ne-am ocupat în 2021. Sper într-o revenire a activităţii începând din T3.

► În această perioadă ne concentrăm pe consolidarea parcurilor şi pregătirea lor pentru reîntoarcerea chiriaşilor, pe care şi noi o anticipăm că va fi consistentă începând din T3.

► Procentul angajaţilor care lucrează acum de la birou depinde de companii. Avem companii în Novo Park care au R&D şi îşi aduc la birou 60% - 70% dintre angajaţi şi avem alte companii gen BPO-uri unde sunt în procent de 20%. Probabil că media este undeva la 20% - 25% în cele două parcuri.

► Spaţiul open space cu o densitate foarte mare nu va mai fi de actualitate pentru o perioadă. Toţi chiriaşii gândesc un focus pe zona de socializare pentru reîntoarcere la birou şi pe partea de birouri open space cu o densitate mai mică.

► Se estimează o creştere economică destul de puternică începând din a doua jumătate a anului. Companiile anticipează că vor aduce business în România, va fi interesant de văzut dacă acest business poate fi implementat cu un procent mare de angajaţi care lucrează de acasă. Din acest punct de vedere, credem că se vor întoarce la birou 70% - 80% dintre angajaţi.

 

Raluca Munteanu,

business development manager, Iulius:

► Am început anul 2021 pe şantier. În Iaşi suntem în plină desfăşurare a construcţiei Palas Campus. Avem 400 de oameni pe şantier acolo, lucrurile decurg foarte bine, nu ne-a oprit nicio restricţie. Mergem cu o rapiditate foarte mare, inaugurăm 60.000 mp în şase corpuri.

► Complexul Palas Campus va găzdui chiriaşul Amazon.

► Palas Campus vine cu o serie de elemente care vor aduce valoare întregii comunităţi, este o clădire construită într-o zonă istorică şi nu este doar o inserţie urbană de mari dimensiuni, ci vine cu o serie de investiţii în infrastructură, adică toate străzile care sunt adiacente proiectului vor fi lărgite sau vor fi create noi artere, noi staţii de autobuz, zone verzi.

► Credem foarte mult în oraşele magnet din România: Iaşi, Cluj-Napoca, Timişoara.

► Pandemia nu ne-a ţinut în loc. Angajaţii vor să revină la rutina lor zilnică de birou şi credem că ei vor reveni, pe termen lung. În acest sens, trebuie să ne asigurăm că experienţa lor este plăcută atunci când se întorc.

► Pandemia a venit cu o serie de investiţii din partea clienţilor în ceea ce înseamnă regândirea spaţiilor, în primul rând pentru a acoperi măsurile de siguranţă, distanţare fizică, dar în ceea ce priveşte proprietarul, noi am investit într-o serie de măsuri de siguranţă în spaţiile comune.

 

Silviu Bulzan,

Leader Systems&Services O&I, Signify România

► Sperăm ca lucrurile să fie mai flexibile, mai dinamice, să vedem o transformare a spaţiilor de birouri. Dacă până acum discutam de cerinţe simple, adică oamenii voiau o lumină corectă, acum oamenii încep să înţeleagă ideea de flexibilitate. Nevoile au devenit complexe, cerinţele au devenit complexe.

► Economia de energie drastică a apărut în momentul în care am trecut la LED. În momentul în care adăugăm sisteme inteligente, economia de energie poate creşte până la 30%, ne ajută să folosim spaţiul pe care îl avem în mod inteligent.

► Încep şi clădirile noastre de birouri să fie mai avansate din punct de vedere tehnologic precum cele din Amsterdam sau Paris. Pentru că am început mai târziu, mergem foarte accelerat înainte.

► Dezvoltatorii de la noi au început să pună accentul foarte mult pe partea de tehnologie, pe partea de calitate. Acum au început să o facă într-un ritm foarte accelerat. Într-o perioadă foarte scurtă de timp, ofertele vor putea fi comparabile.

► Trebuie să ne aşteptăm ca tehnologia de la birou să devină din ce în ce mai prezentă, din ce în ce mai prietenoasă şi complexă. Această tehnologie nu se referă doar la spaţiul de birouri, ci poate să cuprindă aproape toată zona respectivă, dacă vorbim de spaţiile mixte.

 
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.