Caută doar în titlu
LIVE: ZF INVESTIŢI ÎN ROMÂNIA: Ce investiţii mai au în plan americanii în Alexandria? Cine cumpără tăvi de panificaţie produse în Teleorman?
Special

ZF Power Summit 2019: Plafonarea preţurilor nediferenţiată pe tipul de consumator, un cadou şi pentru furnizori. Vor câştiga cei care nu au investit în retehnologizare şi care acum au materie primă ieftină la dispoziţie dar pentru producătorii de energie şi gaze e o povară

Christina Verchere, CEO OMV Petrom: În ultimii trei ani am crescut investiţiile de la 2,3 mld. lei în 2016 la 3 mld. lei în 2017, iar apoi la 4,3 mld. lei pentru 2018, însă ţinând cont de lipsa de predictibilitate am decis să reducem la 3,7 mld. lei, cum am anunţat şi în piaţă.

♦ Din perspectiva unui investitor avem nevoie de stabilitate, predictibilitate, criterii foarte importante pentru o asemenea investiţie (Neptun Deep, perimetrul din Marea Neagră - n.red.). Nu e cazul unic pentru România, pentru că asta vrem peste tot. Avem nevoie de infrastructură cheie şi piaţa trebuie să fie liberalizată.

♦ Vrem să investim, vrem să continuăm cu proiectele, dar vrem să înţelegem piaţa în care investim. Marea Neagră rămâne o prioritate pentru noi şi cu Deep Neptun vrem să mergem înainte.

♦ Când o companie vinde un activ care nu este prioritar pentru ea, acela poate deveni principalul activ al altei companii. De aceea, considerăm că intrarea Mazarine Energy va aduce un aport bun pentru România. Cred că este necesar să aducem competiţie în piaţă

♦ Sunt multe mecanisme în Europa cu privire la consumatorul vulnerabil, pentru că volatilitatea din preţul energiei este o provocare. Cred că este un dialog pe care trebuie să îl avem cu statul şi să rezolvăm problema consumatorului vulnerabil.

♦ Vrem să ne diversificăm portofoliul şi sperăm că vom vedea mai mulţi jucători care intră în piaţă în urma acestui proces. Ne place să ne uităm la oportunităţi, dar în acelaşi timp piaţa are nevoie de predictibilitate.

♦ În ultimii trei ani am crescut investiţiile de la 2,3 mld. lei în 2016 la 3 mld. lei în 2017, iar apoi la 4,3 mld. lei pentru 2018, însă ţinând cont de lipsa de predictibilitate am decis să reducem la 3,7 mld. lei, cum am anunţat şi în piaţă.

 
 

Bogdan Badea, preşedinte directorat Hidroelectrica

♦ Am aflat şi noi tot din presă despre fuzionarea dintre Hidroelectrica şi Complexul Energetic Oltenia. Într-o notă mai serioasă, ideea de a avea companii energetice campioane, cu o avengură internaţională, a existat, au fost mai multe scenarii.

♦ Dacă ne amintim, prin 2007-2008 a fost un plan extrem de bine fundamentat, care crea campioni naţionali prin asocierea dintre Hidroelectrica, Rovinari, Turceni şi Electrica. Din calculele preliminare rezulta o companie cu un profit, care din punctul de vedere al Consiliului Concurenţei îndeplinea toate condiţiile pentru a putea fi creată.

♦ Au apărut apoi celebrele două companii Hidroenergetica şi Electra, care au plecat pe principiul care nu aveau nicio treabă cu realitatea. Şi o spun cu toată convingerea, întrucât, prin această măsură, se încerca mixarea unei companii performante, care deţine capacităţi de producţie performante, cu capacităţi mai puţin performante, plecând de la premisa că ascundem pierderile în spatele celor mai performanţi. Din experienţele pe care le avem şi având în vedere ce s-a întâmplat cu Complexul Energetic Hunedoara, nu cred că aceasta este soluţia.

♦ Cotele cumulate de piaţă ale Hidroelectrica şi Complexului Energetic Oltenia depăşesc 50%, ceea ce ar putea crea anumite probleme în privinţa concentrării de piaţă.

♦ S-a vehiculat că Hidroelectrica produce mai ieftin, dar ieftin raportat la ce? Din punctul de vedere al producerii, noile capacităţi hidro nu vin cu costuri mici, s-a vorbit mult de investiţii, în toată această incertitudine noi am finalizat investiţii. Faptul că astăzi producem ieftin se datorează unei perioade de insolvenţă destul de bune. Ne dorim să ne întoarcem la situaţiile în care fiecare rupea câte o parte din Hidroelectrica, pe diverse contracte? Rezultatele s-au văzut, aceste fapte au dus Hidroelectrica aproape de faliment.

♦ OUG 114 are şi o parte bună, avem o categorie de consumatori, cei vulnerabili, care sunt avantajaţi.

♦ Prevederile impuse de OUG 114 au influenţat semnificativ previziunile de cash-flow ale companiei Hidroelectrica pentru următorii cinci ani. Trebuia să punem taxa de 2% la cheltuieli suplimentare, plecând de la premisa simplă că nu vor mai apărea alte taxe. Am retras bugetul de investiţii pe termen lung pe care îl anunţasem pentru că trebuie să îl revizuim.

 
 

Dumitru Gheorghe Rotar, director general adjunct, Explorare-Producţie Romgaz

♦ OUG 114 ne afectează în sensul în care ne reduce veniturile şi ne cresc cheltuielile. Nivelul de producţie, investiţiile care se fac şi rezultatele produse de acestea nu se fac de pe o zi pe alta. Pot confirma însă că volumul de producţie al Romgaz pentru 2019 nu va fi mai mic faţă de cel de anul trecut.

♦ Preţul de piaţă este cel stabilit în funcţie de cerere şi ofertă. În România sunt 20 de milioane de preţuri rezonabile. În 2012 s-a semnat un calendar de liberalizare al preţului, în 2015 s-a modificat acest calendar, în 2016 s-a mai îngheţat ceva pentru casnici, iar în 2018 am fixat preţurile pentru următorii trei ani, deci avem predictibilitate şi stabilitate pentru consumatori, dar şi pentru furnizori.

♦ Se investeşte în mod continuu în zone din ce în ce mai dificile şi va fi nevoie de sume din ce în ce mai mari, riscurile asumate de investitori vor fi mai mari, iar rata de succes nu poate fi de 100%. Dar, aparent, nu este prudent şi nici rezonabil să investim sume din ce în ce mai mari în producţie, pentru că unii furnizori pot avea probleme.

♦ În 2019 Romgaz a stabilit un buget de investiţii de 1,2 miliarde de lei, iar planurile pentru anul în curs includ evaluarea descoperirii Caragele, verificarea altor prospecte din perimetrele pe care le avem în concesiune.

♦ O să câştige cei care nu au investit în retehnologizare şi care acum au materie primă ieftină la dispoziţie şi o să câştige cei care o să vândă produsul finit la preţuri internaţionale prin schimbările introduse de OUG 114.

 
 

Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas

♦ Dacă ştiam că vom ajunge în această situaţie în urmă cu trei ani (situaţia generată de legea offshore şi OUG 114 - n.red.), nu am fi mers înainte. Însă acum vrem să mergem înainte, să respectăm ce am discutat cu acţionarii. Credem că până în 2021 OUG 114 va fi de mult uitată.

♦ Avem o problemă cu legea offshore. Am trecut prin doi ani de discuţii cu Guvernul, cu Parlamentul, iar regimul fiscal a fost rezolvat în mare parte. Sincer, am vrea să vedem taxa pe venituri suplimentare eliminată pentru că nu aduce niciun ajutor României. Este dificil să atragi investiţii în termenii în care a fost scrisă acum.

♦ Noi vom merge oricum înainte, dar dacă acestea nu sunt rezolvate, ţara va avea probleme mari la nivel energetic.

♦ În Marea Neagră este un proiect de doi ani şi puţin, deci 25 de luni de când începem până scoatem gaz. În 2019 ne vom ocupa de detaliile tehnice, de ingineria de detaliu, infrastructura onshore şi offshore este acum prioritatea. Am investit deja 100 de milioane de dolari în mai multe detalii inginereşti.

♦ Am făcut un efort destul de mare pentru acest proiect şi ne uităm foarte atenţi la contractori. Vrem să ne asigurăm că este un proiect românesc, cu contractori români şi cu gaz românesc vândut în România.

♦ Trebuie să ne gândim că în spatele nostru este un fond care lucrează pe modelul de private equity. Ei trebuie să investească acei bani, să pună capitalul la lucru şi o dată la ceva timp să vândă activele. Legat de proiectul de aici suntem în faza incipientă şi nu vedem o vânzare pe termen imediat. Cu siguranţă trebuie să strângem valoare adăugată acum. Când vom livra primul gaz, atunci va fi un succes.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedinte Consiliul Concurenţei

♦ Aveam câteva pieţe la care ne uităm, anunţasem anul trecut, însă acum trebuie să reanalizăm modul în care ne putem implica în piaţă. Avem o obsesie cu foştii monopolişti, cu firmele care au reţele de distribuţie foarte mari şi neglijează faptul că piaţa a fost liberalizată. Ei rămân pe tendinţa că sunt singuri în ţară. Dacă vor fi amenzi, acolo vor fi date.

♦ Mi-aş dori, cât avem preşedinţia şi avem uşile mai deschise la Bruxelles, să rezolvăm cu mecanismele de capacitate. Avem şanse rezonabile să punem CE Hunedoara pe un făgaş sustenabil, adică redimensionat şi cu costuri mai mici.

♦ Vrem să găsim o soluţie pentru Complexul Energetic Oltenia, unde cred că problemele sunt clare. Sunt lucruri pe care le putem încerca, dar trebuie să fim siguri că situaţia este sustenabilă.

♦ Indiferent de cum organizăm companiile, dacă facem lucrurile corect, tot tehnologia mai scumpă va ajunge în piaţă. Prin simplul fapt că eu amestec tehnologiile, nu văd de ce ar afecta preţul final al pieţei.

♦ Avem mereu rezerve faţă de a combina diferite tehnologii, însă companiile nu trebuie să fie monotehnologice neapărat. Dacă e eficient pentru ele, să se dezvolte, şi vedem cum CE Oltenia vrea să facă facilităţi de energie regenerabilă. Natural piaţa merge în direcţia asta, a diversificării portofoliului de producţie.

♦ Cazul Comisiei Europene împotriva Transgazului este modul CE de a folosi politici de concurenţă pentru a rezola o problemă de interconectare la piaţa europeană. În timp ce ei sunt atât de decişi să folosească mijloacele legale în moduri creative pe partea de interconectare, nu cred că mai putem gândi dezvoltarea României mizând pe faptul că vom fi o insulă cu gaz şi electricitate mai ieftină decât vecinii noştri.

♦ Dacă se vor strânge ceva bani din OUG 114, mă gândesc că statul odată ce ia nişte bani nu renunţă uşor la ei. Şi taxa din dereglementarea preţului la gaze a intrat ca temporară şi a rămas.

 
 

Spencer Coca, country manager Mazarine Energy

♦ Pentru România, există o veste foarte bună si nu ar trebui să o uităm. România are rezerve de ţiţei de peste 1 mld. de barili. Dacă punem preţ pe această resursă, realizăm că există o valoare foarte mare, iar această valoare aşteaptă să fie realizată, iar noi vrem să fim parte din asta.

♦ Vedem potenţialul onshore din România.

♦ România are o tradiţie foarte mare în acest domeniu şi are nevoie de investiţii pentru a putea realiza acest potenţial. Am investit în doi ani mai mult de 50 milioane de dolari în România. Am descoperit şi ţiţei nou în zăcăminte. Vrem să continuăm investiţia în România, pe zona de ţiţei.

♦ Avem 28 de perimetre în acest moment. Ne dorim să creştem în regiunea onshore, nu avem de gând să mergem în zona offshore, pentru că Black Sea Oil & Gas este compania-soră şi este deja acolo.

♦ Ţinta noastră este să devenim cel mai mare producător onshore din România, independent, nelistat la bursă.

♦ Vom investi în continuare alte 50 de miloane de dolari anul acesta.

 
 

Sorin Boza, director general Complexul Energetic Oltenia

♦ Până în 2021, CE Oltenia va fi în conformitate cu noile cerinţe de mediu. Avem planurile finalizate, iar până în 2021 toată capacitatea va fi disponibilă în linie cu reglementările. Plănuim pentru anul acesta investiţii de 600 de milioane de lei. Planurile noastre şi modul în care vom opri pe rând grupurile ca să facem investiţii în ele, să retehnologizăm, ne arată că în septembrie 2021 vom fi pregătiţi. Vă asigur.

♦ Pot şi eu să afirm că azi furnizăm energie curată. Am investit 1 miliard de euro pentru a ne conforma.

♦ CE Oltenia vrea să facă două parcuri solare de 70 MW şi unul de 50 MW. Nu fac o afirmaţie doar de dragul de a o face. Avem un plan aprobat în urmă cu o lună, în cadrul căruia au fost aprobate şi aceste parcuri. Planul este aprobat şi de Ministerul Energiei şi de Fondul Proprietatea.

♦ Vreau să vă spun că toată lumea este speriată de nivelul certificatelor de emisii. Am creat bugetul pe 2018 pentru 8,5 euro, dar a explodat la 23 de euro, valoarea pe care Comisia o estima pentru 2025.

♦ La nivel operaţional suntem pe pozitiv, dar la nivel financiar suntem pe negativ din cauza diferenţei de la certificatele de emisii. Dacă nu plăteam certificate de CO2 la valoarea asta, aveam un profit de peste 500 milioane de lei.

♦ Vrem să ajungem la o emisie mai scăzută cu 20%. (...) Cel mai important proiect pentru noi acum este pe grupul de la Craiova 2.

♦ Ce concurenţă este în piaţă dacă eu sunt singurul care plăteşte certificate de emisii, la 25 de euro tona, după ce am investit un miliard de euro ca să furnizăm, astăzi, o energie curată?

 
 

Ruxandra Bologa, partener coordonator al practicii de energie şi resurse naturale, NNDKP

♦ Să ne uităm la expunerea de motive a OUG 114, pentru că acolo trebuie să găsim motivele. Înţelegerea mea este că intenţia a fost protejarea consumatorilor casnici. Citind textul, am avut surprinderea să nu spună acelaşi lucru cu expunerea de motive şi din acest punct de vedere se ridică prima problemă a conformităţii legii naţionale în contextul dreptului european.

♦ Ar fi trebuit să protejeze consumatorul casnic, dar nu numai ei sunt protejati, ci şi consumatorul industrial. Măsura nu distinge între protecţia acordată casnicilor şi marilor consumatori industriali.

♦ M-aş întoarce puţin la ordinele ANRE în consultanţă publică. Ele agravează lucrurile din punct de vedere juridic. Pe de-o parte, aduc obligaţii de punere la dispoziţie a gazelor pe consumatorii casnici pe umerii a doi producători: Romgaz şi Petrom, dar nu şI pentru restul. În al doilea rând, ordinul vine cu obligaţia de punere la dispoziţie a gazului şi pentru consumatorii noncasnici. Practic, se instituie o adevărată interdicţie de export.

♦ Pentru anul viitor vrem să continuăm să asistăm clienţii în proiecte de investiţii şi nu pentru a stinge focul izbucnit de o ordonanţă de urgenţă.


Claudia Brânduş, preşedinte Romanian Wind Energy Association

♦ România a tratat regenerabilele ca pe un copil nedorit. Ani de zile noi am stat pe la uşi să fim lăsaţi să punem baterii, să vedem cum este. A fost un zid din partea autorităţilor faţă de dorinţa noastră de a reduce impactul în reţea. Cel mai vehiculat motiv era că legea energiei nu permite.

♦ Acum este foarte bine că se vrea, dar atunci când vorbim de stocare trebuie clarificate toate aspectele.

♦ Tot vorbim acum de Ordonanţa 114, dar haideţi să nu uităm de alte modificări legislative care au cam distrus încrederea investitorilor.

 

Kostas Tsirbas, director tehnic Intracom Telecom

♦ În primul rând, sunt fericit să aud că este activ în România programul pentru instalarea panourilor solare pe case. La noi, în Grecia, am implementat acest program acum 4-5 ani şi este de succes. Desigur, există impedimente legislative, dar sunt sigur că există soluţii.

♦ Să treci de la consumer la prosumer este un mare pas înainte, pentru că îi face pe consumatori să realizeze importanţa energiei. Le permite să vadă în timp real care este consumul de energie personal. Prin contorizarea inteligentă prosumerul poate vedea cum se consumă energia şi poate lua decizii în acest sens, să oprească, de exemplu, încălzitorul de apă. Având un contor inteligent îl ajută să înţeleagă cum merge acest sistem şi să ia decizii în ceea ce priveşte gospodăria sa.

♦ Contorul inteligent indică atât consumul, cât şi producţia de energie.

♦ De obicei, şi stocarea energiei este parte din acest sistem. Energia produsă de soare se duce în baterii, dar pe de altă parte discutăm de o investiţie foarte mare. Acest tip de investiţie e uşoară, montarea de panouri solare, dar baterille cel puţin dublează valoarea investiţiei. Altă problemă cu bateriile este că au o durată de viaţă limitată.


Daniel Rusen, director marketing şi operaţiuni Microsoft România

♦ Anul trecut am lansat un parteneriat cu E.ON în Germania. Este vorba de un sistem de casă inteligentă pe care noi îl livrăm către E.ON care analizează patternuri de conum şi înregistrează vârfurile. Înţelegând aceasta, E.ON poate să gestioneze transferul de energie.

♦ Depinde foarte mult de distribuitorul de energie. E.ON vrea în Germania ca toţi consumatorii lor să intre în acest sistem. Cam 20% dintre gospodării în Germania au deja un sistem fotovoltaic. E.ON vrea să se extindă şi către Italia şi apoi alte ţări din regiune.

♦ Consumul de energie electrică scalează foarte mult în momentul în care intervine o maşină electrică. O casă consumă 400 kW pe lună, dar dacă adaugi maşina consumul se măreşte de 5-6 ori şi atunci un sistem de panouri fotovoltaice devine foarte util.


 

Mihai Toader Pasti, cofondator energiaTa, comunitatea prosumerilor

♦ Sunt două lucruri foarte importante de menţionat: de la 1 ianuarie 2019 este posibil să devii prosumator şi în România. Al doilea lucru este legat de finanţarea şi de banii care vin de la AFM. O problemă am sesizat aici noi şi instalatorii din comunitate: decontarea se face prin instalatori şi sunt în jur de 40-45 şi ceva de instalatori la nivel naţional.

♦ Printre problemele pe care noi le-am sesizat este o reticenţă a instalatorilor de a se înscrie în program, care se leagă de faptul că nu este precizată durata în care îşi recuperează sumele.

♦ Practic vorbim de o subvenţie europeană de aproximativ  50 mil. euro. Beneficiarii vor fi aleşi pe sistemul primul venit, primul servit. Instalatorii nu ştiu cum să gestioeze acest flux de zeci de mii de oameni. Sunt sume foarte mari pe care instalatorii le pun în joc si apoi îşi iau banii de la AFM.

♦ Toţi românii sunt eligibili pentru a deveni parte din acest program. Sunt bani care vin de la UE, până la 90% subvenţie.

♦ Vrem 1 mil. de prosumeri pe termen lung în România. Vedem prosumatorii un element important în lupta împotriva poluării, schimbărilor climatice, etc.


Elisabeta Ghidiu, director departament strategie şi management corporativ Transgaz

♦ Orice scenariu de dezvoltare a producţiei de gaze naturale, energie electrică sau diversificare a surselor de energie necesită o infrastructură adecvată.

♦ Programul de investiţii al Transgaz este complex, poate cel mai complex din ultimii 20 de ani, şi se aliniază politicii de investiţii şi aşteptărilor acţionarilor companiilor.

♦ Ştim că proiectul BRUA faza I aduce beneficii şi favorizează dezvoltarea industriei în plan orizontal. Spre deosebire de BRUA faza I care asigură securitatea energetică, BRUA faza 2 este un proiect comercial, a cărui viabilitate economică depinde de procedura de open season. Avem termen până în 25 februarie. Să avem răbdare.

 
 

Răzvan Nicolescu, lider al industriei de energie şi resurse Deloitte România

♦ În 2017, la nivel global, în sectorul de energie electrică s-au investit 750 de miliarde de dolari, cea mai mare parte în reţele. După reţele cea mai mare parte din investiţie a mers în zona de energie pe bază de surse regenerabile.

♦ În 2017, în România s-au investit în sectorul de energie electrică sub 800 milioane de dolari, tot în reţele. Diferenţa dintre ce se întâmplă la nivel global şi ce se întâmplă în România este că la nivel global se investeşte în reţele din trei motive: înlocuirea celor care necesită înlocuire, digitalizare, integrarea surselor regenerabile de energie. În România investiţiile în reţele sunt generate în mare parte de nevoia de înlocuire, pentru că sunt structuri vechi.

♦ Nu mai e timp de planuri naţionale, mâine ar trebui să se anuleze OUG 114. Statul trebuie să dea posibilitatea investitorilor privaţi să investească în sectorul de energie. Nu mai putem să blocăm investiţiile. Altfel o să ajungem să importăm şi să nu mai fim pe locul 25 la exportul de energie, o să fim pe locul 50.

♦ Dacă preţurile la energia electrică sunt atât de mari nu ar fi trebuit să apară mai mulţi investitori pe piaţă? Avem atât de mulţi investitori? Este Romgaz, mai este cineva? Nu există în momentul de faţă investiţii noi în energia electrică.

♦ Pe partea de energie, ordonanţa 114 este un mare rău. În primul rând este vorba de maniera în care a fost adoptată, nu se pot lua astfel de măsuri într-o astfel de manieră. Al doilea lucru este calitatea actului normativ, nu se înţelege cui se aplică sau cum se aplică. Este un act normativ care contravine celor mai fundamentale principii din legislaţia Uniunii Europene.


 

Miruna Suciu, managing partner Suciu Popa

♦ Nu vedem niciun fel de îmbunătăţire pentru sistemul energetic, ci un regres de la an la an, piedici puse care au început când au fost interzise contractele de vânzare de energie pe termen lung.

♦ S-a încercat la nivel de piaţă centralizată identificarea unor mecanisme care să permită tranzacţii pe termen mediu şi lung în sistemul energetic, dar nu s-a reuşit. Au intervenit bariere legislative pe diverse paliere care s-au aplicat tuturor sectoarelor de producţie şi împreună cu OUG 114 au dat lovitura de graţie.

♦ Un investitor care ar vrea să intre acum pe piaţa locală sau cei care rămân în continuare activi pe piaţa din România îşi pun întrebarea: «ce urmează?», pentru că sunt mult prea multe elemente de obstrucţionare a unor mecanisme absolut normale.

♦ Regretăm că guvernul nu a înţeles utilitatea obiecţiilor ridicate de Cosiliul Concurenţei.

♦ Suciu Popa reprezintă mai multe companii din domenul energiei electrice şi din cel al gazelor, vedem planurile lor de investiţii şi ne bucură că nu s-au luat decizii radicale. Cei existenţi de mulţi ani pe piaţă au investit sume mari de bani şi doresc să meargă înainte dacă investiţia lor mai poate fi profitabilă.


 

Ludmila Stuparu, CivicTech, manager proiect Open Energy

♦ Am vrut să venim cu o inovare în sistemul energetic românesc şi am lansat anul trecut o platformă de date deschise care monitorizează consumul lunar de energie al instituţiilor publice. Am trimis scrisoare oficială la Palatul Parlamentului, prin care i-am invitat să facă parte din această platformă, dar încă nu am primit răspuns.

♦ În prezent, pe platformă sunt 24 de instituţii publice din Bucureşti şi Alba iulia, avem atât agenţii guvernamentale, cât şi instituţii de învăţământ. Una dintre instituţii este un viitor prosumator, este vorba de Colegiul Tehnic Dorin Pavel din Alba Iulia.

♦ Vrem să extindem platforma şi să creăm o hartă a tuturor prosumatorilor din România, să ştim unde se află, cât consumă şi cu cât contribuie, astfel încât să motivăm şi alţi români să devină la rândul lor prosumatori.

♦ Acum avem o provocare în zona de automatizare, pentru că am încercat să venim cu o soluţie tehnică simplă, care să elimine complet factorul uman şi care să ne ajute să scalăm platforma la nivel naţional. În prezent România stă prost pe această temă şi nu avem date din anii anteriori. Dar credem că dacă deschidem datele putem facilita tranziţia spre un consum eficient de energie electrică.

 

Adrian Zărnescu, CTO, Syswin Solutions

♦ Toată lumea se concentrează pe felul în care producem energie folosind combusibil fosil, dar din punctul meu de vedere este greşit, pentru că apar multe alte soluţii. Deja cred că suntem foarte mult în urmă.

♦ Eu cred că abordarea ar trebui să plece de la felul în care se consumă energia.

♦  Noi continuăm dezvoltarea în sectorul energetic şi sperăm ca în următorii ani să putem lansa şi sisteme de generare a energiei puţin mai neconvenţionale.

 
 

Adrian Gabriel Dumitriu, director financiar Nuclearelectrica

♦ Din perspectiva noastră, unităţile 3 şi 4 de la Cernavodă sunt absolut necesare. Pe termen lung, cât se discută de decarbonizare, nu o putem realiza fără o componentă solidă şi sustenabilă venită din energia nucleară.

♦ Din punctul de vedere al investiţiilor, jumătate din necesarul de investiţii pentru retehnologizarea Unităţii 1 de la Cernavodă este generată de activitatea noastră. Restul poate fi obţinut din piaţă sub diverse forme de finanţare - bănci de export, încercări de atragere prin obligaţiuni sau chiar de atragere de finanţare de la investitori instituţionali

♦ Normal că reintroducerea pieţei reglementate pentru Nuclearelectrica şi pentru alţi jucători din energie va afecta profitabilitatea şi indicatorii de rentabilitate ai companiei.

♦ Nu voi oferi cifre exacte pentru 2019 încât bugetul nu este public pentru că suntem companie listată, însă ne ţinem de planul de retehnologizare şi continuăm discuţiile pentru unităţile 3 şi 4. Am văzut că investitorii au interes pe bursă pentru companiile din energie.


 

Cornel Brezuică, preşedintele Administraţiei Fondului pentru Mediu

♦ Anul acesta vom pune în funcţiune programul naţional, pentru că suntem la final cu toate procedurile administrative şi apreciem că după jumătatea lunii martie persoanele fizice pot beneficia de finanţare în vederea montării de panouri solare şi trecerii la statutul de prosumator. Bugetul este pentru 30.000 de locuinţe, împărţite pe cele 7 regiuni, finanţarea fiind de 20.000 de lei.

♦ După 15 martie, toate persoanele fizice pot beneficia de suma de 20.000 de lei, reprezentând 90% din totalul investiţiei pentru panouri fotovoltaice. Am atras 115 milioane de euro din fonduri europene pentru a face un program care să ajute cetăţenii.

♦ Avem situaţia autorizaţiei de construire. Nu ascund că am avut discuţii aprinse timp de două luni până am clarificat acest aspect. În legislaţia actuală, dacă punem pe un imobil panouri cu agent termic, nu îţi trebuie autorizaţie de construcţie, dar dacă pui panouri solare îţi trebuie. Pe aceste aspect, am convenit şi am discutat cu Ministerul Dezvoltării să mergem cu o interpretare, iar fiecare autoritate publică locală să permită pe fiecare imobil o expertiză de specialitate, în urma căreia se decide dacă e nevoie de autorizaţie sau nu.

♦ Anul acesta vrem să finalizăm infrastructura de staţii de încărcare electrice. Este vorba de circa 600 de puncte de încărcare ce vor fi instalate în toate muncipiile reşedinţă de judeţ, în parcările publice. Sunt 22 de municipii care au depus proiectele, sunt proiecte de încărcare realizate în parcări publice. Până la sfârşitul anului o parte vor fi instalate, iar anul următor toate municipiile vor avea aceste puncte de încărcare.

♦ De 9-10 luni lucrăm cu Comisia Europeană şi Consiliul Concurenţei pentru o schemă de sprijin în vederea realizării infrastructurii la nivel naţional, pe drumuri naţionale şi autostrăzi, atâtea câte avem. Schema de sprijin este aprobată de CE şi vom realiza o instalaţie la 100 de kilometri. Deci toată România va fi împânzită cu instalaţii de peste 50 kW.

 

Dana Dunel Stancu, head of energy & natural resources Practice, Biriş Goran

♦ Directiva europeană s-a schimbat încă din 2009 pentru a pune consumatorul în centrul pieţei de energie din UE. În România, abia acum începe să se simtă cum consumatorul de energie devine elementul central al întregului sistem enegetic. Acesta este un sistem benefic în Germania şi alte ţări, în care consumatorul a devenit independent şi s-a aşezat într-o poziţie de egalitate cu distribuitorul şi alţi producători de energie.

♦ Legat de autorizaţiile de construcţie pentru panouri, este evident că prosumerii se vor lovi de probleme. Legea este clară, în ce situaţii îţi trebuie şi în ce situaţii nu.

♦ Toate discuţiile de eficientizare sunt în contextul în care UE stabileşte directive foarte clare, precum cea pentru eficienţa energetică a clădirilor. România are obligaţii clare în ceea ce priveşte eficientizarea consumului, reducerea emisiilor de carbon. Există un pachet legislativ care ne obligă să o luăm pe drumul ăsta, indiferent de dorinţele noastre.

 

Corneliu Bodea, preşedinte Centrul Român al Energiei

♦ Eu cred că România va pierde rolul de lider regional în situaţia în care nu va aborda problemele urgente ale energiei, mă refer la gaz şi electricitate.

♦ Avem o structură de producţie care nu răspunde cerinţelor unei pieţe concurenţiale. Competiţia este un lucru important.

♦ Din simulările care s-au făcut rezultă clar necesitatea ca producţia bazată pe carbune să rămână o perioadă lungă de timp. Pentru a putea rămâne, este nevoie de investiţii.

♦ Tot vorbim de problematica consumatorului vulnerabil. Dacă ne comparăm cu media UE, noi suntem toţi vulnerabili. Şi industria este vulnerabilă, avem o piaţă care are un consum redus. Ar trebui să fim atenţi să nu pierdem capacitatea de producere a energiei în România.

♦ Ştim foarte bine că metodologia de calcul al tarifelor lansate de curând de către ANRE nu mai stimulează foarte bine investiţiile, ceea ce nu este un lucru îmbucurător, dar nu cred că piaţa va fi lipsită de proiecte importante.

 
 

Cea de-a opta ediţie a ZF Power Summit (19-20 februarie) a fost organizată cu sprijinul ENGIE, NNDKP, CEZ Group, Centrul Român al Energiei, Electrica, Enel, E.ON, Hidroelectrica, Intrarom, Microsoft, MOL, Nuclearelectrica, OMV Petrom, PwC, Romgaz, Schneider Electric, Siemens, SuciuPopa, Suzuki, Biriş-Goran, Lukoil, Marsh, Romelectro, XTAG, Casa de Traduceri Champollion şi TED’s Coffee.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.