Cea de-a opta ediţie a evenimentului ZF Health & Pharma a adunat în prima zi 160 de participanţi şi a fost organizată în parteneriat cu ADEM, ADRFR, Affidea, Antibiotice Iaşi, Bondoc&Asociaţii, Buduşan Albu Associates, IQVIA, Help Net, NNDKP, Pfizer, Pharmafarm, ProCredit Bank, PwC, Respiro by A&D Pharma, Farmacia Richter, Signal Iduna, Takeda, Terapia - a Sun Pharma Company, Total Soft, Colliers International, Janssen, Pharmaceutical companies of Johnson&Johnson, MSL Logistic, Medicover, RASCI, Roche, Spitalul Sf. Constantin, partener suport - Biroul de traduceri Champollion.
Primii trei cei mai mari producători locali de medicamente au vorbit despre provocările din industrie, dar şi despre motoarele de creştere şi cum poate deveni producţia românească de farmaceutice atractivă pentru noi investiţii.
„Taxa clawback este în continuare injustă şi la care nu cred că se va renunţa curând. Ea va afecta foarte tare capabilităţile de investiţie în România. Nu mai găsim resursă umană calificată să lucreze în fabricile noastre. Şcoala nu mai formează specialişti, determinând o creştere a costurilor companiilor în ceea ce priveşte formarea lor“, a spus Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. El a mai menţionat că utilizarea medicamentelor fără prescripţie a crescut, ceea ce înseamnă că pacienţii se tratează acasă, fără să mai ajungă la medic pentru a stabili corect cauza afecţiunii.
De asemenea, Dragoş Damian a propus ca investiţiile în facilităţi de producţie de medicamente să fie compensate din taxa clawback plătită de acei producători care investesc.
„Industria producătoare de medicamente ar trebui să reprezinte un domeniu strategic pentru România, iar autorităţile să susţină mai mult această industrie. Prin susţinerea acestei industrii se poate echilibra balanţa comercială, avem 720 de oameni angajaţi care plătesc taxe“, a spus şi Simona Cocoş, general manager al producătorului român de medicamente Zentiva România şi Republica Moldova.
Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi, a menţionat că în următoarea perioadă vrea cel puţin două investiţii în fabrica din Iaşi, urmărind extinderea capacităţii de producţie.
„Creşterea la noi vine din pieţele internaţionale. Noi nu am crescut neapărat pe piaţa din România. Cel mai mult am crescut vânzările pe pieţele internaţionale cu produsele injectabile betalactamice şi substanţa nistatină, unde suntem pe primul loc în lume ca producător“, a mai spus Ioan Nani.
Creşterea medie a pieţei de medicamente în ultimii trei ani a fost de 9%, iar în perioada iulie 2018 - iunie 2019 vânzările la medicamente au fost de 3,9 mld. euro, potrivit lui Sorin Petcu, country manager în cadrul IQVIA România.
Totuşi, industria farma se confruntă cu finanţarea insuficientă, susţine Christian Rodseth, preşedinte al ARPIM (Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente).
„Dacă nu investim în industrie, în dezvoltare şi în inovare, nu ne putem aştepta la rezultate. Este o problemă acest aspect pentru că dacă nu compensăm inovaţia de pe piaţă, oamenii mor pentru că nu avem tratament“, a mai spus Christian Rodseth.
Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj
♦ La nivelul unui an de zile piaţa a crescut în valoare cu 16%, până la 17,5 mld. lei (iulie 2018 - iunie 2019), dar dacă ne uităm la accesul pacienţilor la medicamente, lucrurile stau foarte rău. Faţă de creşterea de 16% în valoare, cutiile de medicamete au crescut cu 4,7% din care originalele au crescut cu 4,8%, OTC cu 9,03%, iar genericele au scăzut cu aproape 1%.
♦ Creşterea continuă a importurilor care face ca 15% din deficitul balanţei comerciale a României să fie cauzat de piaţa farma.
♦ Pe exporturi, cel mai dificil lucru este reprezentat de ţările de afară care îşi apără propriii producători, industria farma este o industrie strategică.
♦ Creşterea continuă a importurilor care face ca 15% din deficitul balanţei comerciale a României să fie cauzat de piaţa farma.
♦ Dacă vorbim de producătorii de medicamente din România, toate cele cinci fabrici care produc local sunt viabile. Industria farma din România este sustenabilă, fiind a doua industrie după automotive. Fiecare producător investeşte circa 3-5 mil. euro în dezvoltarea fabricilor.
Simona Cocoş, general manager, Zentiva România şi Republica Moldova
♦ Cred că producţia de medicamente din România ar trebui susţinută şi ar trebui să fie un domeniu strategic, pentru că exportăm în 29 de ţări din ce în ce mai mult. Prin susţinerea acestei industrii se poate echilibra balanţa comercială, avem 720 de oameni angajaţi care plătesc taxe. Asta este industria producătoare de medicamente din România şi merită mai multă atenţie şi susţinere din partea autorităţilor
♦ Compania Zentiva exportă 60% din volumul producţiei.
♦ În general, dispar mediamentele ieftine care din cauza taxei clawback nu mai sunt rentabile. În ultimii 3 ani, Zentiva a retras de pe piaţă 25 de medicamente.
♦ Fabricile de medicamente din România produc la aceleaşi costuri ca cele din India, doar că noi suntem în Europa. Producţia ar trebui susţinută şi ar trebui să fie un domeniu strategic al ţării.
♦ Anul trecut, Zentiva a investit 5 milioane de euro în extinderea producţiei, iar anul acesta bugetul alocat extinderii liniilor de producţie a fost de 6 milioane de euro.
Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi
♦ Creşterea la noi vine din pieţele internaţionale. Noi nu am crescut neapărat pe piaţa din România. Cel mai mult am crescut vânzările pe pieţele internaţionale cu produsele injectabile betalactamice şi substanţa nistatină, unde suntem pe primul loc în lume ca producător.
♦ Peste 40% din substanţa activă nistatină merg în SUA, 30% merg în China.
♦ 70% din consumul de medicamente din România este generat de medicamentele generice. Nicio ţară nu-şi poate permite să trăiască numai pe medicamente inovatoare.
♦ Clawback-ul rezistă pentru că inovatorii vor să existe. În ţările normale nu se discută aceste subiecte.
♦ Antibiotice Iaşi vinde de aproape 10 mil. dolari în piaţa din Vietnam.
Vasile Ciurchea, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS)
♦ Ar fi bine să ajungem să rezolvăm cele mai multe cazuri chiar din faza medicului de familie, să se ajungă în spital doar în cazurile serioase.
♦ În sistemul de sănătate mă uit la doi indicatori - efectul tratamentului pentru pacient şi stagnarea bugetului.
♦ Încercăm să rezolvăm problema pacientului cât mai aproape de casă, la fel, în ambulatoriu, astfel încât cei care ajung în spital sunt cu probleme reale. Acest lucru va duce la un flux mai mic de pacienţi în spitale, implicit un timp mai mare pe care medicii îl pot aloca pacienţilor.
♦ Medicii vor avea un program în ambulatoriu.
Martine Draullette, director general în cadrul Roche România
♦ Punctul de plecare este că avem un registru al pacienţilor în care putem urmări tipul de boli pentru a dezvolta un program de prevenţie, aceste date reprezintă punctul de plecare în sistemul modern.
♦ Cred că avem oportunitate pentru că reprezentăm acest domeniu. Intrăm într-o perioadă electorală şi trebuie să ne asigurăm că investiţiile vor fi luate în seamă de toţi politicienii. Când medicamente noi intră pe piaţă să ne asigurăm că sunt rambursate şi ca sistemul sanitar să devină o prioritate.
♦ Trebuie să începem cu suma pe care o dedicăm sistemului sanitar şi tipului de investiţii pe care să le facem pentru a urmări efectele. Avem nevoie de a crea programe pe statistici pentru a crea un sistem de sănătate eficient
Mirela Iordan, country manager al Pfizer România
♦ Oncologia trebuie privită interdisciplinar. Trebuie să ne asigurăm că investiţia într-un pacient oncologic are un rezultat favorabil, care prelungeşte durata de viaţă a pacientului.
♦ Digitalizarea şi registrele de pacienţi - registrele, chiar dacă există, nu sunt funcţionale. Dacă mergem pe direcţia de contractare cost-volum, important este să existe o calitate a datelor, să nu ne jucăm când vorbim de costuri. Când se plăteşte pe rezultat trebuie să existe nişte evidenţe corecte şi integre.
♦ Toate ţările se uită la ceea ce înseamnă valoarea tratamentului.
Christian Rodseth, preşedinte al ARPIM
♦ Principala problemă a industriei farmaceutice este că nu avem finanţare suficientă, bugetul alocat pentru această industrie este foarte scăzut comparativ cu alte state. Dacă nu investim în industrie, în dezvoltare şi în inovare, nu ne putem aştepta la rezultate.
♦ Dacă nu rezolvăm problema taxei clawback, ea va ajunge la 30% în acest semestru şi la 35% în 2020. Această taxă are un nivel care variză, în ultimii 4 ani aproximativ 2.000 de medici s-au retras din domeniu din cauza problemelor cauzate de această taxă. Acest lucru înseamnă că 20% din produsele din piaţă pot fi retrase din cauza taxei clawback.
♦ Dacă vrem să dezvoltăm industria şi să avem oameni sănătoşi, trebuie să inovăm şi să rezolvăm această problemă a taxei clawback.
Răzvan Bosinceanu, preşedintele RASCI (Asociaţia Română a Producătorilor de Medicamente fără Prescripţie)
♦ Putem vedea oportunitatea pentru deschiderea canalului online. Dacă luăm ca exemplu industria IT şi evoluţia rapidă a acesteia, a pieţei de smartphone, ajungând la nivelul industriei de cosmetice, oportunitatea este acolo. Competitivitatea la nivel de preţ va fi în beneficiul pacienţilor. Serviciile în retailul farma trebuie să treacă într-o nouă dimensiune
♦ Pacientul va avea grijă mai bine de starea de sănătate. În România avem un medic la 500 de pacienţi. 9 din 10 pacienţi suferă de o afecţiune minoră cel puţin o dată pe lună.
♦ Digitalizarea în România este bine-venită, important este să o facem corect, producătorii pe care îi reprezint vor să comunice şi să informeze pacienţii în medii care până acum nu erau disponibile.
Lucian Bondoc, managing partner la Bondoc & Asociaţii
♦ Un pacient din patru este tratat de industrie. Şi autorităţile recunosc că nu se mai poate aşa, dar dacă nu se pun bani pe masă, este imposibil să scăpăm de taxa clawback.
♦ Avem cele mai mici preţuri la medicamente din Europa, dar inflaţia în România este de 5% pe an, anul viitor va fi tot de 5%, iar în acest context, raportat la o inflaţie anterioară, preţul va fi sistematic mai mic, aspect corectat uşor de minister. Această problemă este din ce în ce mai acută şi ea o să creeze tensiune în timp. Apoi, inflaţia va fi din nou o problemă.
Dominika Kovacs, country head, Takeda
♦ Pentru a implementa un sistem de sănătate sutenabil în România avem nevoie de date, avem nevoie de registre. În ceea ce priveşte registrele, este o acţiune dificilă, care presupune colectarea datelor pacienţilor, lucru care necesită timp şi resurse. O soluţie ar putea fi cea aplicată în ţările din Europa de Vest, care au implicat chiar pacienţii în colectarea datelor
♦ Trebuie să ne asigurăm că inovaţia aduce plusvaloare sistemului. Colectarea datelor prin registre reprezintă un alt vehicul. Trebuie să investim în capabilităţi. Totul stă în continuitatea implementării lor.
Ruxandra Târlescu, partener al PwC România
♦ Activitatea ANAF a fost intensă, au avut loc multe controale, iar ele vor continua. Subiectele atinse pleacă de la celebrul sediu fix, la multe semne de întrebare cu privire la activităţile de marketing, mostre, clawback - se ştie că este taxa cel mai bine colectată la bugetul de stat. Controalele sunt la fel de intense, surpriza a fost când au avut loc controale la nivel de distribuitori, verificaţi pe partea de clawback. Lucruri se întâmplă, dar rezultatele nu sunt aşa cum ar trebui să fie.
♦ La producători, lucrurile au fost mai mult concentrate pe forma tranzacţiilor şi nu pe substanţe. După ce că sumele sunt mari, ANAF a contestat plăţile. Abordarea a fost agresivă şi s-au uitat doar la forma tranzacţiei.
Sorin Petcu, IQVIA România
♦ În perioda iulie 2018-iunie 2019, piaţa medicamentelor din România a ajuns la 3,9 miliarde de euro, înregistrând o creştere în valoare de 15% şi o creştere în unităţi de 8%, generată în principal de creşterea preţurilor din industrie, dar trebuie menţionat că acest factor de creştere este valid doar în segmentul medicamentelor fără prescripţie.
♦ Piaţa medicamentelor cu prescripţie a ajuns la 3,2 miliarde de euro.
♦ Principalele două arii terapeutice în care se cheltuiesc cei mai mulţi bani sunt cea de oncologie şi cea a bolilor cardiovasculare. În 2018, am avut un procent din consum similar pentru zona oncologică şi pentru cea a bolilor infecţioase. Alte arii terapeutice cu consum material este cea de boli ale sistemului nervos şi cea a diabetului.
Laurenţiu Mihai, director general al OSMR (Organizaţia de Serializare a Medicamentelor din România)
♦ Alertele false de medicamente falsificate sunt generate de scanerul folosit în farmacii şi de aplicaţia care este asociată acestui dispozitiv, dar şi de datele greşit urcate în sistem de producătorii de medicamente.
♦ În prezent, procentul de alerte false este de 2-3%. Când acestea vor ajunge la 0,5% se va considera că sistemul merge în parametri normali.
♦ Conform directivei, costurile implementării sistemului împotriva medicamentelor falsificate sunt susţinunte de producători, dar acestea sunt mari. Cred că este vorba de un milion de euro pe fiecare linie de producţie.
Alin Rădăşanu, director financiar al Ropharma
♦ 57% din creştere au fost realizate pe medicamentele mai scumpe de 30 de lei.
♦ Distribuţia are un plus de 3%, iar valoric plus 11%.
♦ Din 2009 nu am avut nicio modificare de nivel de adaos şi nicio modificare de palier de preţ. Inflaţia cumulată este de 35%.
♦ 2018 este primul an când producţia de medicamente a înregistrat o scădere a rentabilităţii de 3,7% în distribuţie şi 3,9% în farmacii.
Coralia Kreyer, director executiv al ADEM
♦ Motivele pentru care Comisia Europeană a impus procedura de infringement - proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor - au fost din lipsa unor date statistice concrete în ceea ce priveşte exportul paralel care ar fi putut genera această interzicere.
♦ La o primă analiză a listei, care conţine 72 de denumiri internaţionale, am constatat că este vorba de 800 de denumiri comerciale. În plus, lista conţine atât medicamente inovative, cât şi generice, dar şi medicamente care nu sunt destinate ariei oncologiei, care nu sunt autorizate în România. Această listă nu poate fi implementată fără a fi prezentate date exacte.
Alina Timofti, tax partner NNDKP
♦ Industria farma nu a făcut rabat de la trendurile generale manifestate în ultimii ani. Astfel, la nivelul anului 2018 s-a remarcat o diminuare a numărului de controale. Totuşi, dacă în urmă cu 2-3 ani aveam controale fiscale urmate şi de investigaţii de natură penală, anul trecut s-a constatat o reducere a numărului de investigaţii de natură penală, mai puţin în industria farma.
♦ Există o relaţie dificilă care se derulează între plătitorii de taxe şi autorităţile fiscale.
♦ România are cel mai mare GAP în materie de colectare de TVA.
Gabriel Albu, asociat fondator şi managing partner al Buduşan, Albu şi Asociaţii
♦ Anchetele ultimilor ani derulate la nivel de DNA şi DIICOT sunt reprezentate de figuri juridice, finanţarea de studii clinice, participarea la evenimente de către medici, finanţarea deplasărilor medicilor la simpozioane, fapte ce sunt echivalate cu infracţiunea de dare de mită.
♦ Riscurile pentru jucătorii din domeniu apar atunci când anchetatorii conchid că, în realitate, acele finanţări nu sunt reale. Spre exemplu, atunci când finanţăm un studiu clinic, dar nu facem nimic cu el, se pune problema care a fost scopul propriu-zis al acelei deplasări, dacă nu cumva medicul care a fost finanţat avea scopuri proprii.
Paul Negoiţă, manager la Farmaciile Iris Pharma
♦ Statul este distrofic în momentul de faţă, funcţionează prost. Dacă aş putea, aş desfiinţa casele de sănătate. Ele doar consumă bani şi nu rezolvă problemele.
♦ Medicamentele cu prescripţie (Rx-urile) nu sunt sustenabile în activitatea de farmacii şi trebuie să scoatem banii pe toate celelalte produse unde putem să jonglăm cu preţul.
♦ Există o criză de personal mai ales la nivelul farmaciştilor, iar pe de altă parte a scăzut interesul angajaţilor pentru orice fel de formare.
♦ Sunt multe dificultăţi în construirea unei reţele solide de farmacii. Noi creştem pentru că îi înghiţim pe ceilalţi, dar nu este o creştere reală, iar lupta dintre noi şi lanţurile mari ne avantajează deocamdată pe noi, dar nu ştiu cum se va desfăşura pe termen lung.
George Dincă, Charisma Pharma Director TotalSoft
♦ Piaţa farmaceutică, atât partea de distribuţie, cât şi cea de retail, este o piaţă competitivă, afectată de probleme precum scăderea de personal care se reflectă în toată industria şi desele modificări legislative.
♦ Directiva europeană pentru falsificarea medicamentelor a generat costuri pe toate palierele pentru producători, care se reflectă atât în farmacii şi pe partea de distribuţie
♦ Un factor care ar putea genera creştere a productivităţii este reprezentat de digitalizare. Anul acesta, compania Total Soft, prin divizia farma a implementat 3 proiecte de digitalizare.
Lucian Opriş, associate director Office Agency Colliers
♦ Spaţiul de birouri potrivit înseamnă măsurarea profesionistă a modului în care lucrăm astăzi.
♦ Definirea modului în care ne-am dori să lucrăm pentru a obţine productivitatea maximă.
