Nimic nu s-a schimbat în sistemul sanitar public la un an şi jumătate de la debutul pandemiei de COVID-19, iar valul patru al crizei sanitare găseşte unităţile spitaliceşti cu aceleaşi probleme ca la început - investiţii puţine, lipsă de centralizare, lipsă de specialişti. Aceasta a fost o concluzie a participanţilor din prima zi a conferinţei ZF Health&Pharma, care s-a axat pe sistemul sanitar. Evenimentul ZF, aflat la a zecea ediţie, a fost organizat cu sprijinul Antibiotice Iaşi, Guia, Naghi şi Asociaţii, Roche, High Tech Systems&Software, Druid, RASCI, Sanador, ARPIM, Stada, Terapia şi Medicover.
„Situaţia este dificilă, suntem ca într-un război, suntem în prima linie în încercarea de a rezolva tot ce înseamnă pacienţi oncologici, extrem de gravi. Încă de la începutul valului patru am avut opt paturi în ATI pentru COVID, sunt ocupate din prima zi a acestui val patru“, a spus Anca Coliţă, manager la Institutul Clinic Fundeni din Capitală, în cadrul evenimentului ZF Health & Pharma Summit.
România nu are o strategie viabilă de dezvoltare şi organizare a sistemului public de sănătate, susţine Mugur Ardelean, managerul Spitalului de Urgenţă Elias din Bucureşti.
„Ne învârtim în jurul unui actor-Ministerul Sănătăţii, care este autoritatea publică în acestă ţară. Este singurul care are atât mijloacele, cât şi obligaţia de a evalua nevoile de asistenţă spitalicească“, a spus Ardelean.
Şi Adrian Marinescu, director medical la Institutul Matei Balş, afirmă că au trecut doi ani de când suntem în pandemie şi nu sunt diferenţe prea mari. „Ajungem la situaţia când ambulanţele aşteaptă cu orele în faţă la Matei Balş. Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile. Când trebuie să faci o evaluare repede şi sub presiune, nu mai obţii ceea ce vrei“, a spus Marinescu.
Când schimbi zeci de miniştri nu ai cum să ai stabilitate şi să construieşti, spune Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu“ Timişoara.
„Mulţi dintre noi am anticipat situaţia la începutul verii, dar puterea managerilor de spitale este una deosebit de limitată. (...) Anul acesta am primit zero lei de la Ministerul Sănătăţii deşi am trimis liste pentru investiţii. Anul trecut am primit 30 mil. lei şi am reuşit să cumpărăm aparatură pentru secţia de neurochirurgie şi aparatură de radiologie“, a spus Pătraşcu.
Sunt şi spitale care au găsit singure soluţii la problemele cu care se confruntă. „Pentru investiţii, am încercat să nu rămânem doar cu banii din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi am accesat prin proiecte o serie de lucruri necesare pentru funcţionarea spitalului. Am atras în total fonduri de peste 50 mil. euro“, a spus Adrian Cotîrleţ, manager al Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti.
Sistemul privat a preluat în pandemia Covid pacienţi care nu s-au mai dus către stat şi au avut resursele materiale pentru a se adresa operatorilor privaţi.
„Pe oncologie am preluat un număr important din pacienţii care s-ar fi adresat sistemului de stat. În mediul privat investiţiile au continuat şi au fost consistente. Consider că nu mai trebuie ca sistemul privat să fie văzut ca un sistem care consumă banii statului şi pacientului. Condiţiile şi performanţa sistemului privat sunt superioare celui de stat, din acest punct de vedere şi costurile implicate în asistenţa medicală sunt mai mari“, a spus Mircea Dediu, şeful Secţiei Oncologie Medicală din Centrul Oncologic Sanador.
Iar nevoile pacienţilor pot fi mai bine adresate dacă ar exista o comunicare între sistemul public şi sistemul privat, spune Florinela Cîrstina, director general al operatorului privat de sănătate Medicover România. „Există o statistică tragică, cu 88% din pacienţii oncologici în 2019 şi-au pierdut viaţa în mai puţin de un an. Asta spune extrem de mult despre accesibilitate, infrastructură şi despre puterea noastră de a face faţă bolilor cronice. Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet şi sistemul public şi sistemul privat“, a precizat şefa Medicover.
De ani de zile în România nu s-a mai început un proiect nou în zona sănătăţii în domeniul public, iar în pandemie riscul major este că pacienţii nu au mai ajuns la medici, crede Wargha Enayati, fondator al Enayati Medical City.
„Dacă schimbăm într-un an patru miniştri este o catastrofă. Cum să ai o strategie, dacă nu ai curajul de a lua nişte hotărâri majore? Ca să poată să crească sistemul de stat şi cel privat, avem nevoie să se închidă spitalele neperformante de stat, ca celelalte să fie susţinute. În acelaşi timp medicii trebuie să se decidă unde vor să lucreze, la stat sau la privat. Nu se poate să lucreze în ambele părţi“, a spus el Wargha Enayati.
Luca Militello, CEO, Grupul Monza România, susţine că sistemul sanitar trebuie reformat în totalitate, aducând din nou în discuţie subiectul continuităţii în fruntea conducerii Ministerului Sănătăţii. „Sunt sisteme sanitare care funcţionează bine, nu trebuie să inventăm noi apa caldă. Un ministru al sănătăţii trebuie să aibă în primul rând continuitate. Degeaba facem investiţii în renovare, aparatură dacă nu avem o strategie“, a spus Militello.
Mai mult, operatorii privaţi au investit în prevenţie astfel încât să rămână deschişi pe perioada pandemiei. „Compania noastră s-a mutat un pic în zona de prevenţie, scopul este să nu închidem secţiile şi să asigurăm servicii celor care nu au acces la spitale publice. Anul acesta aşteptăm afaceri mai mari cu 20-25% pe oncologie şi pe partea de medicină de ambulatoriu să acoperim ce lasă statul descoperit“, a spus Robert Şerban, fondator al Gral Medical.
În România rata de vaccinare este corelată şi cu nivelul de educaţie. „Suntem pe valul 4 pentru că nu suntem vaccinaţi. Toţi studenţii internaţionali sunt vaccinaţi. Nivelul de educaţie în România nu este ridicat, vedem că analfabetismul este de 44% faţă de 22% media europeană“, a spus Anca Buzoianu, rector, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca.
În continuare în sistemul medical românesc există un paradox: universităţile de medicină performează, dar sistemul sanitar de stat bate pasul pe loc. „Este un paradox. Lipsa unui management de calitate, subfinanţarea cronică, gestionarea necorespunzătoare a unor resurse, cred că de aceea nu performează sistemul de stat“, a spus Ovidiu Cotoi, decanul Facultăţii de Medicină, Universitatea de medicină şi Farmacie Târgu-Mureş.
Florinela Cîrstina, CEO al Medicover România
► Sistemul privat este complementar cu sistemul de stat, dar este nevoie de mai mult în ceea ce priveşte infrastructura sistemului public. Este nevoie de comunicare între sistemul public şi sistemul privat pentru a veni în întâmpinarea nevoilor pacienţilor.
► Circa 88% din pacienţii oncologici din 2019 şi-au pierdut viaţa în mai puţin de un an. Asta spune extrem de mult despre accesibilitate, infrastructură şi despre puterea noastră de a face faţă bolilor cronice. Pandemia nu s-a încheiat. Va urma o pandemie a bolilor cronice care va secătui complet sistemul public şi sistemul privat.
► Investim 20 mil. euro într-un spital multidisciplinar cu peste 150 de paturi în Bucureşti, care va fi funcţional din 2023. Investim în capacitatea imagistică în afara Capitalei, în reţeaua Medicover. Investim în personalul medical şi în retenţia lui. La începutul pandemiei am investit într-o secţie de terapie intensivă în Spitalul Pelican din Oradea.
Mircea Dediu, şeful Secţiei Oncologie Medicală din Centrul Oncologic Sanador
► Pe oncologie am preluat un număr important din pacienţii care s-ar fi adresat sistemului de stat. În mediul privat investiţiile au continuat şi au fost consistente. Condiţiile şi performanţa sistemului privat sunt superioare celui de stat, din acest punct de vedere şi costurile implicate în asistenţa medicală sunt mai mari.
► În centrul oncologic s-au asigurat echipamente de radioterapie foarte costisitoare, reuşim să administrăm tratament de calitate, radioterapia este legată de performanţa tehnică a aparatului. Modalităţile de investigaţie imagistică moderne sunt de regulă utilizate în diagnosticarea şi monitorizarea pacienţilor oncologici, le avem la dispoziţie. Facem şi tratament cu iod radioactiv pentru pacienţii cu cancere la tiroidă.
Adrian Marinescu, director medical, Institutul Matei Balş
► Au trecut doi ani de când suntem în pandemie şi nu sunt diferenţe prea mari. Acum avem la camera de gardă 25 de pacienţi COVID în aşteptare în acest moment, pacienţi care au nevoie de internare, cu forme severe sau medii. Spunem că dacă am avea mai multe paturi de ATI s-ar rezolva multe lucruri în pandemie. Dacă cineva are nevoie de evaluare sună la 112 şi dacă sună la 112 unde este adus? În general este adus la Babeş sau Matei Balş sau alte spitale ce participă în circut. Ajungem la situaţia când ambulanţele aşteaptă cu orele în faţă la Spitalul Matei Balş. Când ai o capacitate maximă pentru camera de gardă, ai şi timpi lungi de aşteptare, care vor creşte. Practic mă gândesc ce va fi în 2-3 săptămâni, acest trend ascendent s-a întâmplat şi în celelalte valuri. Ce se va întâmpla concret? Vom ajunge la situaţia cu ambulanţe care nu mai au loc în curte, care fac cozi interminabile. Când trebuie să faci o evaluare repede şi sub presiune nu mai obţii ceea ce vrei.
Anca Coliţă, managerul Institutului Clinic Fundeni
► Situaţia este dificilă, suntem ca într-un război, suntem în prima linie în încercarea de-a rezolva tot ce înseamnă pacienţi oncologici, extrem de gravi, urgenţa trebuie gândită altfel. Spitalul nostru are 1.000 de paturi, două structuri vechi, avem doar un inginer în structură, 3-4 electricieni, este imposibil să găsim soluţii tehnice corecte, cu un aparat atât de redus, e nevoie de un director tehnic.
► Poate s-ar putea face ceva la nivel centralizat. Este imposibil ca un singur om să controleze toate tipurile de aparate şi toate problemele tehnice. Vorbim de digitalizare în spitale mari când nu avem director IT. Director tehnic nu avem în organigramă, din pacate salarizararea din servicii administrativ e neatractivă, cu greu găsim oameni performanţi în această poziţie.
Mugur Ardelean, managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Elias din Bucureşti
► România nu are o strategie viabilă de dezvoltare şi organizare a sistemului public de sănătate. Această strategie trebuie să fie în concordanţă cu realităţile momentului pe care îl traversăm şi trebuie să fie fundamentată de o analiză obiectivă a stării de lucruri prezente. Nu ştiu dacă numărul de paturi de spital este neapărat relevant, mai tristă este inegalitatea în care sunt distribuite competenţele în teritoriu.
► Avem competenţe extrem de ridicate în special în oraşele universitare şi competenţe mult mai modeste în oraşale mai mici, iar acest lucru face ca spitalele din marile oraşe să fie aglomerate. Toată lumea vrea să vină acolo unde competenţele sunt ridicate. Ministerul Sănătăţii reprezintă autoritatea care are atât mijloacele, cât şi obligaţia de a evolua nevoile de asistenţă spitalicească din ţară.
Adrian Cotîrleţ, managerul Spitalului Municipal de Urgenţă Moineşti
► Pentru investiţii am încercat să nu rămânem doar cu banii din contractul cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi am accesat prin proiecte o serie de lucruri necesare pentru funcţionarea spitalului. Am preluat spitalul cu 318 paturi, iar acum are 414 paturi cu 35 de secţii. Am adăugat peste 5.000 mp de spaţii noi la spital. Începând din 2001 am atras fonduri prin parteneriate cu diferite organizaţii nonguvernamentale din ţară şi străinătate, inclusiv fonduri europene. În total, am atras peste 50 milioane de euro.
► Din structura de pacienţi care au fost trataţi în 2020, doar 15% sunt din municipiul Moineşti. 70% dintre bolnavi sunt din cele 94 de unităţi administrative ale judeţului, iar 15% sunt din 34 de judeţe ale ţării.
Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă „Pius Brînzeu“ Timişoara
► Anul acesta am primit zero lei de la Minsterul Sănătăţii deşi am trimis liste pentru investiţii. Anul trecut am primit 30 mil. lei şi am reuşit să cumpărăm aparatură pentru secţia de neurochirurgie şi aparatură de radiologie. În schimb am reuşit să atragem fonduri europene. Am atras 10 mil. euro pe programul operaţional de infrastructură, 50 mil. euro de la Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii, pentru a putea ridica un corp nou de clădire cu 5 etaje, plus heliport şi 20 mil. euro cu ajutorul consiliului judeţean pentru a putea construi o maternitate nouă.
► La nivelul sistemului au existat de-a lungul timpului promisiuni, analize. În 2017 pentru a putea accesa fondurile europene s-a creat la nivelul sistemului o mapare a nevoilor. Cumva ştim de ce avem nevoie, dar atunci când schimbi zeci de miniştri nu ai cum să ai stabilitate şi să construieşti.
Robert Şerban, fondator al Gral Medical
► Compania noastră s-a mutat un pic în zona de prevenţie, scopul este să nu închidem secţiile şi să asigurăm servicii celor care nu au acces la spitale publice. Anul acesta aşteptăm afaceri mai mari cu 20-25% pe oncologie şi pe partea de medicină de ambulatoriu să acoperim ce lasă statul descoperit.
► Sistemul privat are flexibilitate mai mare, de aici capacitatea de a lua decizii mai rapid şi rezultate mai bune, potrivit lui. Noi testăm pe toată lumea, că este vaccinat sau nu. Avem cazuri de medic oncolog vaccinat pozitiv, pacient dializat vaccinat testat pozitiv. O mare problemă este că nu se testează vaccinaţii. Nu se poate face o reformă dacă nu avem gândire strategică, dacă nu avem la minister pe cineva cu gândire strategică.
Luca Militello, CEO, Grupul Monza România
► Sistemul medical sanitar este în colaps general, fără să facem diferenţe între public şi privat. Nu am învăţat nimic din această pandemie COVID, suntem în valul 4, am învăţat să cunoaştem boala, dar nu ştim să ne luptăm cu ea. Sistemul medical trebuie reformat cu o reformă adevărată. Trebuie regândit sistemul, public şi privat, să facem reformă adevărată, de la sistemul de decontare să începem. Reforma înseamnă o decontare reală, nu să deconteze Casa 5.000 de lei pe operaţie pe chirurgie cardiovasculară, iar pacientul 35.000 de lei, trebuie decontare pe cazuri rezolvate de chirurgie cardiovasculară. Ar trebui să stăm la masă cu Ministerul Sănătăţii şi cu Casa de Sănătate. Sistemul sanitar este unul singur, trebuie colaborare public-privat.
Wargha Enayati, fondator, Enayati Medical City
► Dacă schimbăm într-un an patru miniştri este o catastrofă. Cum să ai o strategie, dacă nu ai curajul de a lua nişte hotărâri majore? Ca să poată să crească sistemul de stat şi cel privat, avem nevoie să se închidă spitalele neperformante de stat, ca celelalte să fie susţinute. În acelaşi timp, medicii trebuie să se decidă unde vor să lucreze, la stat sau la privat. Nu se poate să lucreze în ambele părţi.
► Suntem într-o perioadă foarte dificilă, care ne-a dat peste cap şi din care nu cred că am înţeles ceva, pentru că în toată această perioadă am văzut cum cazurile cronice s-au înmulţit şi s-au acutizat. Avem 150 de morţi pe zi în plus numai în oncologie din cauză că de peste un an oamenii nu mai au acces la spitale şi prevenţie. Va veni un val putenic de cazuri acutizate.
Anca Buzoianu, rector, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“, Cluj-Napoca
► În total avem peste 1.000 de locuri la toate specializările, 450 la liniile de medicină în engleză şi franceză. Peste 90% din studenţii la engleză şi franceză sunt cetăţeni internaţionali. Am avut patru candidaţi per loc la medicină generală, trei candidaţi la stomatologie, patru candidaţi la asistenţă medicală.
► Principalul factor care a crescut interesul pentru medicină îl reprezintă angajabilitatea de 100% în acest domeniu. Un rezident ajunge la 4.000-5.000 de lei. Salariile sunt corespunzătoare pregătirii lor, poţi să înveţi fără să ai gândul asigurării zilei de mâine. Suntem pe valul patru pentru că nu suntem vaccinaţi. Nivelul de educaţie în România nu este ridicat, vedem analfabetismul este de 44% faţă de 22% media europeană.
Ovidiu Cotoi, decanul Facultăţii de medicină, Universitatea de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş
► Este un paradox, universităţile de stat de medicină performează, iar sistemul sanitar de stat bate pasul pe loc, problema este complexă. Lipsa unui management de calitate, subfinanţarea cronică, gestionarea necorespunzătoare a unor resurse, cred că de aceea nu performează sistemul de stat. Dacă aş lucra ca administrator într-un sistem medical aş putea să spun mai multe. Ar trebui gândit un sistem de repartiţie a medicilor, medicul să se integreze în acea colectivitate.
► Există problemă de distribuţie de la o zonă la alta. În orice oraş ar fi ideal să existe dotări de vârf ca cele din centrele universitare sau private. Concurenţa a fost la fel de mare ca în alţi ani: patru persoane per loc la medicina militară, trei candidaţi la medicina în limba română, peste doi candidaţi la limba maghiară.
