Executivii şi analiştii economici prezenţi joi la ZF Expert au spus că sunt şanse minime ca România să revină la rate de creştere de 4-5% în anii următori, însă că focalizarea în perioada următoare trebuie să se îndrepte spre măsuri care să ajute companiile locale. "Măsurile pe care le-aş lua eu includ combaterea evaziunii fiscale, stimularea consumului din intern prin obligarea statului să facă achiziţii din România, de la pixuri până la maşini produse în România, dar şi stimulente care să diferenţieze competitivitatea de nimic", a declarat Cristian Cornea, directorul general al producătorului de cutii metalice pentru bere şi suc Can-Pack România.
O bancă comercială naţională care să crediteze companiile locale şi sprijinirea celor două bănci de stat CEC şi Eximbank sunt nişte iniţiative bine-venite, în contextul în care deocamdată încă există reticenţă în reluarea în forţă a creditării. "Ideea unei bănci comerciale naţionale este bună şi actuala guvernare ar trebui să şi-o asume (...) România are două bănci de stat, CEC şi Eximbank. Cât de greu ar fi, câte norme europene sau universale s-ar încălca dacă spre aceste bănci s-ar hotărî redirecţionarea a 1 sau 2 miliarde de euro care să fie apoi distribuiţi spre economie?", a mai spus Ghican.
Chiar şi în acest context, executivii şi analiştii prezenţi ieri la ZF Expert au spus că statul nu trebuie neapărat să intervină direct în economie, ci să ofere pârghii sau facilităţi. "Sunt de părere că statul trebuie să faciliteze, să reglementeze şi nu neapărat să facă", a explicat Florin Dolea, director executiv la societatea de administrare a investiţiilor Pioneer Asset Management.
România nu va mai reveni la ritmul de creştere din anii premergători crizei, care de altfel nu a fost unul sănătos. Riscurile există în continuare în economie, iar anul acesta creşterea prognozată de Comisia Europeană, de 1,6%, ar putea să nu fie atinsă. "În ritmul de acum, nu există nicio şansă să atingem o creştere economică de 5%. Nu văd premise de creştere în 2012, iar trimestrul 1 al lui 2012 va fi sub trimestrul al patrulea din 2011. Din perspectiva antreprenorială, a-ţi asuma un start-up acum înseamnă asumarea unor riscuri foarte greu de evaluat", a declarat Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Antreprenorilor de Construcţii.
Pe acelaşi ton, analistul economic Aurelian Dochia a arătat că ratele de creştere economică din anii următori vor fi mai mici şi că evoluţia de anul acesta încă este incertă. "Sunt semne de întrebare anul acesta, pentru că Europa va trece prin recesiune, or noi suntem dependenţi de ea, şi de aceea cred că avem motive de îngrijorare", a spus Dochia.
În acest context, participanţii la ZF Expert au venit pregătiţi cu măsuri exacte de relansare a economiei, printre care şi reducerea CAS cu 5%, însoţită de creşterea salariului minim la 800 de lei. "Are un efect neutru asupra firmelor, aduce venituri în plus la buget şi are efect asupra consumului. De asemenea, e o formă de reducere a evaziunii fiscale", a spus Liviu Voinea, analist economic.
La şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert au participat Cristian Cornea, directorul general al Can-Pack România, Dan Ghican, preşedinte al Transatlantic Shipping and Trading, Florin Dolea, director executiv la societatea de administrare a investiţiilor Pioneer Asset Management, Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO), Liviu Voinea, analist economic, şi Aurelian Dochia, analist economic.
Aurelian Dochia, analist economic
Are o vastă experienţă în consultanţă pentru clienţi precum PKN Polonia, Michelin Franţa, ENI Italia sau Fondul Proprietăţii de Stat/APAPS.
Ratele de creştere vor fi mai mici decât cele din trecut, creşterile de 6-8% din anii trecuţi nu mai sunt posibile şi nici sănătoase. Sunt semne de întrebare anul acesta, pentru că Europa va trece prin recesiune, or noi suntem dependenţi de ea şi de aceea cred că avem motive de îngrijorare.
Avem o şansă, pentru că am luat unele măsuri care ne pun în faţa altora, care abia acum trec prin perioade de austeritate. Această situaţie ar putea fi valorificată în interesul nostru, inclusiv pentru a atrage investiţii străine.
Managementul privat la stat nu va rezolva nimic.
Zona fiscală este cea în care statul trebuie să aibă un instrument imediat şi eficient. Este benefică reducerea unor impozite şi taxe, în special pe salarii, şi în acelaşi timp însă să existe o compensare. Dacă există spaţiu, se poate merge şi pe zona de TVA.
E adevărat că austeritatea agravează criza, dar ca să nu ai criză trebuie să finanţezi deficitul. În condiţiile în care a te împrumuta pe pieţele externe este un lux, iar intern este destul de greu, deficitul trebuie să aibă o sursă de finanţare.
Avem aşteptări care din perspectivă istorică sunt nerealiste. Nu cred în creşterea de 4-5% în anii următori dacă nu se schimbă ceva.
Polonia are 2-3 ani de conjunctură bună, dar nici ea nu a găsit reţeta miraculoasă.
Băncile româneşti îşi ţin banii la saltea. CEC, spre exemplu, a dat credite care echivalează cu 67% din depozitele contractate, pe când băncile străine dau chiar şi peste 100%.
Laurenţiu Plosceanu, preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii (ARACO)
ARACO reuneşte peste 1.300 de companii şi patronate din industria construcţiilor.
Din perspectiva sectorului de construcţii, acesta s-a ridicat la 9,3 miliarde de euro în 2011 după ce în 2010 se afla la un nivel de 9,7 mld. euro, iar în 2009 la 11,6 miliarde de euro. În 2012, credem că piaţa construcţiilor va rămâne undeva la 9,3-9,5 miliarde de euro.
S-a menţinut în sistem plata TVA atunci când se facturează, nu atunci când se încasează banii, lucru care afectează echilibrul financiar al companiilor. Lucrurile trebuie schimbate, la TVA trebuie făcută plata în momentul în care se încasează banii, nu la facturare.
Noi simţim necesitatea introducerii unei protecţii prin lege a investiţiilor în interes public.
În zona taxelor şi impozitelor trebuie schimbată atitudinea statului de la cea de perceptor la cea de partener. Anul 2012 începe cu o ceaţă densă, ar trebui luată în calcul eşalonarea reducerii TVA pe 3-5 ani, poate diferenţiat pe anumite sectoare.
Investiţiile trebuie prioritizate. Sunt multe proiecte în diferite stadii, iar unele nu mai sunt necesare. O lege a proiectelor publice naţionale ar fi utilă, pentru că am putea împiedica ca orice schimbare de proiect să intervină asupra proiectelor.
De asemenea, trebuie acţionat pentru transparentizarea proiectelor: să avem o listă cu cine a câştigat proiecte, ce bani a primit etc.
În ritmul de acum, nu există nicio şansă să atingem o creştere economică de 5%. Nu văd premise de creştere în 2012, iar trimestrul unu al lui 2012 va fi sub trimestrul al patrulea din 2011. Din perspectiva antreprenorială, a-ţi asuma un start-up acum înseamnă asumarea unor riscuri foarte greu de evaluat.
Deşi din punct de vedere legal, avem o lege a parteneriatului public-privat, progresul e cvasi-nul. Nu trebuie să închidem porţile cu Orientul Mijlociu şi China în ceea ce priveşte PPP-ul (Parteneriat Public Privat).
Liviu Voinea, analist economic
Deţine compania de consultanţă Voinea Business Development şi este profesor la SNSPA şi ASE.
În opinia mea austeritatea nu funcţionează dacă nu este susţinută de măsuri de stimulare a creşterii economice. Toată Europa vrea să taie cheltuielile statului, dar economia să crească. Acest lucru se poate întâmpla doar dacă sectorul privat vine şi compensează tăierile, dar acest lucru nu se întâmplă la noi, investiţiile au scăzut de şase ori.
Plătim tributul lipsei de bănci cu capital autohton. Polonia e ţara din regiune cu cea mai mică pondere a băncilor străine în sistem, de circa 60%, restul sunt locale. Băncile cu capital autohton şi de stat au avut reduceri mai mici ale volumului de credite acordate în această perioadă.
Aproape toate ţările europene salvează bănci de la faliment, în timp ce la noi profitul reinvestit în bănci de stat este considerat ajutor de stat şi nu e acceptat de Bruxelles.
Trebuie dezvoltat creditul pentru investitorii locali, iar o modalitate ar fi aceea de a reduce accesul statului la credite. Fondurile de pensii administrate privat, spre exemplu, îşi investesc 70% din bani în titluri de stat. Practic, statul se împrumută din banii săi.
Ca măsuri, prima propunere este de scădere a CAS cu 5%, însoţită neapărat de creşterea salariului minim la 800 de lei. Are un efect neutru asupra firmelor, aduce venituri în plus la buget şi are efect asupra consumului. De asemenea, e o formă de reducere a evaziunii fiscale.
Aş creşte substanţial impozitarea averii, pentru că e o sursă importantă pentru buget. Aceasta trebuie însă să fie diferenţiată, fiecare plăteşte cât poate.
Cristian Cornea, directorul general al Can-Pack România
A venit la conducerea fabricii de cutii metalice pentru bere şi suc în 2008, după ce lucrase în mai multe companii multinaţionale, precum Michelin şi Pioneer.
Asistăm la o decădere morală şi politică fără precedent. Ne va fi din ce în ce mai rău. Nu cred că avem şanse să avem creştere economică dacă nu se iau măsuri. Am dat într-un balcanism, tot batem şaua pe diferite teme, fără măsuri concrete.
Dacă mă puneţi prim-ministru, în două ore după -amiază, fac mai mult decât ei (politicienii - n. red.). Avem nevoie de un stat corect, inteligent. Dacă eşti bine intenţionat poţi să faci.
Aşa cum vedem pe la multinaţionale panouri cu misiunea şi cu viziunea, aşa ar trebui să aibă şi statul. Avem o viziune a României?
Măsurile pe care le-aş lua eu includ combaterea evaziunii fiscale, stimularea consumului din intern prin obligarea statului să facă achiziţii din România, de la pixuri, maşini produse în România, dar şi stimulente care să diferenţieze competitivitatea de nimic
Am adus 35 de milioane de euro în România din export, dar nu este nicio diferenţă între mine şi buticul din colţ. Ar trebui să existe nişte stimulente pentru export, sângele unei economii, dar nu există aşa ceva. Am dus fabrica pe culmile gloriei, acceptând orice fel de client atât timp cât ieşea un mic profit. Anul trecut compania a avut afaceri de 70 de milioane de euro, jumătate din export, şi un profit de cinci milioane de euro. În 2008, fabrica era pe pierderi.
Problema este legată de accesul la credite, de garanţii şi nu de dobânzi. Dacă dai garanţii semnezi contractul cu băncile în zece minute. Ar trebui un program de garantare pentru companii, un fel de "Prima Casă" pentru firme. Companiile străine care au garanţii vin şi semnează contractele imediat, în timp ce firmele româneşti se chinuie să ia bani.
De trei ani se vorbeşte că mediul de business este ajutat, dar nu este adevărat. Nu am primit nicio facilitate la export sau la angajări.
Dan Ghican, preşedinte al Transatlantic Shipping and Trading
Compania pe care o conduce a avut afaceri de 4 milioane de euro în 2010.
Trebuie să ne reînarmăm economic, aşa cum am văzut că fac şi ţările apusene. Trebuie să încercăm să fim în pas cu lumea, suntem la 50-70 de ani distanţă de lumea apuseană.
Este nevoie de un tratament fiscal adecvat care să producă o reparare a situaţiei grave din economie. Dacă nu se va întâmpla ceva cât mai repede, România nu mai are timp pentru măsuri de însănătoşire. Perioada în care ne aflăm este o perioadă de criză, de avarie.
Actuala guvernare ar putea să facă nu multe lucruri pentru că nu are timp, ci câteva, dar importante. Este nevoie de cinci lucruri concrete. Orice stat trebuie să vadă interesul naţional.
Ideea unei bănci comerciale naţionale este bună şi actuala guvernare ar trebui să şi-o asume.
România are două bănci de stat, CEC şi Eximbank. Cât de greu ar fi, câte norme europene sau universale s-ar încălca dacă spre aceste bănci s-ar hotărî redirecţionarea a unu sau două miliarde de euro care să fie apoi distribuiţi spre economie?
Câtă vreme să fim daţi drept exemplu de elev silitor, exemplu de aliniere a responsabilităţilor, dar toate acestea pe spatele unei naţiuni? Nu cred în cifre, ci în percepţie, iar România se confruntă cu sărăcie.
România exportă vapoare întregi de păduri, buşteni şi cherestea. Preponderenţa masei lemnoase neprelucrate şi a fierului vechi în exporturi reprezintă o stare foarte tristă. Ar trebui să fie interzise.
Ne-am vândut ţara, trebuie să găsim un mijloc pentru a regenera economia, să investim în industrie şi să creem locuri de muncă astfel încât românii să muncească pentru canalul Siret- Bărăgan şi nu în străinătate. Statul trebuie să devină un jucător inteligent.
Din discuţiile pe care le-am avut cu oamenii de afaceri, cu clienţii, constat că bancile sunt reticente în a oferi finanţare.
Florin Dolea, director executiv la societatea de administrare a investiţiilor Pioneer Asset Management
Este unul dintre cei mai longevivi profesionişti din industria fondurilor mutuale, care administrează active de 36,2 milioane de lei la Pioneer Asset Management.
România nu îşi va reveni fără anumite măsuri economice bine gândite şi nu va reuşi să atingă o creştere economică de 4-5%, poate doar în mod conjunctural, însă în niciun caz structural. M-aş bucura dacă anul acesta s-ar atinge prognoza de creştere de 1,6%. Faţă de trimestrul patru de anul trecut, cred că trimestrul unu din acest an va avea o scădere mică.
Economisirea există acum, dar este foarte puţin orientată către investiţii financiare, fonduri mutuale, din cauza dobânzii şi a garanţiilor care există la depozitele de până la 100.000 de euro în bănci.
Un obiectiv ar trebui să fie creşterea sau cel puţin menţinerea locurilor de muncă, aceasta este o strategie cu efecte benefice pentru economie. Cine creează locuri de muncă ar trebui să primească anumite facilităţi.
Piaţa de capital s-a revigorat şi a început bine acest an. În România sunt semne pozitive, poate datorită accesului mai puternic al investitorilor la SIF-uri. Semnalele că guvernul vrea să scoată noi pachete de acţiuni ale societăţilor de stat contează foarte mult.
Este nevoie de implementarea unui sistem guvernant corporatist cu un obiectiv foarte clar, eliminarea pierderilor. Degeaba vom avea CEO privat la companiile de stat dacă acesta va avea libertate mică de mişcare sub un consiliu de administraţie controlat de stat.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
