Vezi galeria foto
(11 poze)
Special

ZF Bankers Summit ’18. Bancherii: Este o nevoie disperată de dublare a numărului de IMM-uri, dar şi de stimulare a acestora pentru a face trecerea către următorul nivel: să devină companii de talie medie şi mare

România are un număr redus de companii mici care ar putea să susţină economia în comparaţie cu ţările din Uniunea Europeană, însă nu aceasta este principala problemă în creditarea IMM-urilor, ci faptul că aceste companii mici nu reuşesc să se transforme în companii de talie medie şi mare, au spus bancherii prezenţi în prima zi a ZF Bankers Summit ’18.

“Statistic vorbind, avem puţine companii mici, suntem la coada clasamentului european în ceea ce priveşte densitatea companiilor la mia de locuitori. Dacă am avea 800.000 de companii mici, am fi la mijlocul clasamentului european. Problema nu este însă că avem puţine companii mici, ci că avem puţine companii care reuşesc să facă trecerea de la o companie de talie mică la o companie de talie mijlocie sau mare”, a afirmat Tiberiu Moisa, director general adjunct  mid corporate şi IMM în cadrul Băncii Transilvania.

O soluţie pentru majorarea creditării în zona IMM-urilor ar putea consta în implicarea statului prin acordarea de garanţii prin intermediul viitoarei bănci de dezvoltare sau prin fondurile de garantare existente.

“În România există business bancabil, iar cu ajutor instituţional, prin viitoarea Bancă de Dezvoltare sau prin fondurile de garantare existente, se poate pune la dispoziţie un me­canism care să creeze firme şi active bancabile cu un risc limitat”, a explicat Cristian Sporiş, vicepreşedinte în cadrul Raiffeisen Bank.

Dobânzile nu sunt deocamdată un obstacol major în ceea ce priveşte accesul firmelor la finanţarea bancară, însă trendul de creştere a costului creditului îi preocupă pe antreprenorii locali. “Stresul creşterii dobânzilor noi (băncile - n.red.) nu îl simţim, dar antreprenorii îl simt, au de înfruntat o serie de creşteri care sunt reale. Costul cu finanţarea în sine nu este un factor declanşator de probleme. În prezent în piaţă este un cost de finanţare decent pe segmentul firmelor”, a completat Moisa.

În opinia Alexandrei Smedoiu, partener în cadrul Deloitte România, problemele princi­pale ale companiilor sunt lipsa de competitivitate, birocraţia şi fiscalizarea excesivă a muncii. “Problema numărul unu a firmelor este lipsa de competitivitate. Firmele simt că nu pot concura cu multinaţionalele pe produse/servicii sau la nivel de costuri. Problema numărul doi este birocraţia, iar problema numărul trei este fiscalizarea excesivă, în special fiscalizarea muncii. Aş spune că fiscalizarea muncii este percepută de firme ca un cost prohibitiv”, a afirmat Smedoiu.

 
 

Sergiu Oprescu, preşedinte ARB şi CEO Alpha Bank

♦ Cred că volatilitatea va fi crescută în perioada următoare la nivelul dobânzilor, la nivelul ROBOR. Eu când spun volatilitate mă gândesc la formula matematică din spatele volatilităţii.

♦ Există credite originate în 2016 când dobânda de bază a fost sub 1%, dar aduceţi-vă aminte că noi, la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, am venit şi am zis că acum construim portofolii de credite la dobânzi la minime istorice. Când vorbim de un minim istoric înseamnă că mâine te poţi desprinde de acel minim istoric şi te vei duce spre creştere.

♦ Dacă ne uităm pe ultimul an şi jumătate vedem că sistemul bancar începe să crediteze în dobândă fixă. A elimina riscul de dobândă pentru clienţii persoane fizice şi juridice este de dorit. Dar trebuie să ai toate mecanismele în piaţă. Trebuie să punem întâi cărămizile construcţiei instituţionale.

♦ Toţi analiştii se aşteaptă la o evoluţie, poate nu cu acelaşi impact, dar vom avea o creştere a dobânzii de bază şi la euro.

♦ Întotdeauna pe un trend de creştere a dobânzilor te aştepţi la o temperare a creşterii economice. S-ar putea să fie totuşi o creştere economică încă semnificativă. Nimeni nu moare din creştere economică mai stabilă, mai sustenabilă.

♦ Cursul de schimb a fost o ancoră. Întotdeauna la noi cursul de schimb a funcţionat ca o ancoră în aşteptările inflaţioniste. Dacă lumea sesizează că există o creştere a inflaţiei, dacă ascensiunea inflaţiei este temperată, nu ne aşteptăm la modificări semnificative ale culoarului în care evoluează în momentul de faţă cursul.

♦ Consolidarea sistemului bancar nu este un cuvânt gol. Ea se întâmplă, dar pe termene mai lungi de timp. Există o consolidare atât din punctul de vedere al numărului, cât şi al amprentei pe care băncile o au în sistem faţă de 2008. Probabil consolidarea va continua. Ţine foarte mult de modelelul de business pe care băncile ce activează în România pot să  îl facă, ţine de predictibilitate şi de liniaritatea mediului de afaceri în România din punctul de vedere al stabilităţii.

♦ Creditul bancar neguvernamental în sistem a crescut cu 6,5-6,7% în ultimul an, la datele pe care le avem acum. Această creştere ne arată că suntem într-un moment de reluare a creditării şi trebuie ajustat cu nivelul de scădere a neperformantelor.

♦ Principalul lucru care s-a schmbat în ultimii ani este reglementarea şi conştientizarea riscului.

♦ Impactul legislaţiei care limitează nivelul dobânzii va fi în primul rând pe numărul de clienţi care se mai califică.

 
 

Ce au declarat speakerii prezenţi la conferinţa ZF Bankers Summit ’18

 

Bogdan Belciu, partner, PwC România

♦ Creditarea pentru companii mari, mici şi mijlocii este aproape constantă în ultimii 10 ani, în ciuda creşterii economice. Problema de fond este la nivelul companiiilor mici şi mijlocii, pe unele subsegmente cum ar fi start-up-urile, companiile inovatoare.

♦ La nivel european observăm că finanţarea instituţiilor financiare monetare a stagnat în ultimii cinci ani, dar a crescut prevalenţa altor mecanisme financiare, cum ar fi fondurile de investiţii, de exemplu. Vedem o stagnare la nivelul băncilor care este compensată cu alte instituţii financiare.

♦ Vom vedea din ce în ce mai multe instituţii financiare care vor opera în România. Bănci şi alte instituţii.

♦ Nu le poţi obţine pe toate, să creşti foarte mult şi să fii profitabil şi să ai nişte indicatori de prudenţialitate extraordinar de buni.

♦ Există o corelaţie între dimensiunea unei bănci şi profitabilitatea ei, dar nu extraordinar de mare. Există bănci mici care reuşesc să performeze la fel de bine ca băncile mari şi foarte mari, deşi după active sunt doar o fracţie din băncile mari.

♦ Avem o varietate de modele noi de business, iar pe de altă parte sistemul bancar se confruntă cu presiunea reglementărilor, care se resfrânge asupra costurilor.

♦ Este nevoie de servicii mai bune, gradul de satisfacţie al clienţilor nu este foarte mare, nu doar în România, ci şi în Europa. Este nevoie de servicii mai bune, de produse mai bine adaptate şi de o creştere a eficienţei operaţionale.

♦ În România, segmentul digitalizat nu este foarte mare, dar în creştere semnificativă. Până în 2020, operaţiunile din sistemul bancar vor fi făcute în mediul digital în proporţie de 50%.

 

Cătălin Creţu, general manager, România, Croaţia, Malta şi Slovenia, Visa

♦ Plăţile electronice arată foarte bine la momentul actual. Rata de creştere a retragerilor de numerar este de 6%, în timp ce plăţile cu cardul au o rată de creştere de 36%. Sunt 53 mld. euro pe cardurile din România, dar în continuare aproape 70% reprezintă numerar retras. Plăţile mari - de taxe, de utilităţi, pentru cumpărături online - nu sunt făcute cu cardul. Vom căuta să introducem tehnologii noi bazate pe telefonul mobil şi să facem această plată cât mai simplă. Pentru client este important să poată face plăţi oriunde, oricând şi de pe orice dispozitiv. Totul se va roti în jurul telefonului mobil în viitor.

♦ Evident, mai este mult până departe: se retrage încă mult mai mult decât se plăteşte, însă este clar că plăţile avansează mult mai repede decât retragerile. Există destul de multe carduri dacă ne raportăm la populaţia activă. Avem 16,6 milioane de carduri. Problema este reţeaua de acceptare şi faptul că magazinele nu doresc să accepte plata cu cardul, deşi costurile au scăzut.

♦ În zona urbană orice om are cel puţin un card, există cerere pentru a face plăţi. În mediul rural nu există însă magazine care să accepte plata cu cardul, deşi sunt deja foarte mulţi oameni care au carduri şi nu au unde folosi aceste carduri. Prin legea cash-back, care introducea obligativitatea acceptării plăţii cu cardul pentru comercianţii cu cifra de afaceri de peste 10.000 euro, se dorea conectare a mediului rural la viteza de acceptare a plăţilor din urban. Era o şansă unică de a conecta mediul rural cu mediul urban, dar prin majorarea pragului la 50.000 de euro se elimina aproape întreg efectul benefic al acestei legi. Totodată, prin implementarea pragului de 10.000 de euro guvernul putea să îşi tripleze veniturile fiscalizale. 

♦ Ni s-au ridicat la fileu costul acceptării şi faptul că comercianţii nu pot plăti băncilor comisioanele respective. Am venit cu ideea să înlocuim POS-urile cu echipamente care necesită doar telefon mobil.

 

Ufuk Tandogan, CEO, Garanti Bank România

♦ Una dintre cele două provocări mari cu privire la România este insolvenţa. Dacă ne uităm la numărul de insolvenţe şi comparăm România cu Polonia, cu Bulgaria vedem că aici este încă un nivel foarte ridicat. Anul trecut au intrat 10.000 de companii în insolvenţă, ceea ce este prea mult. ţara are nevoie de reguli noi, pentru că insolvenţa este uşor de abuzat. Oamenii care iau decizii trebuie să înţeleagă componenta financiară, să înţeleagă un bilanţ şi să înţeleagă dacă trebuie să meargă în insolvenţă sau nu. Este o provocare importantă pentru sectorul bancar şi pentru toată economia.

♦ Cealaltă problemă a pieţei este că în ultimii 2-3 ani a fost dificil să găseşti oamenii potriviţi ca angajaţi. Cu privire la roboţi, aceştia pot face unele lucruri, dar avem nevoie de oameni să comunice, să dea mâna, etc. Jobul de bancher nu va dispărea. Toate băncile trebuie să aibă sucursale în continuare. Nimeni nu poate schimba asta.

♦ În ultimii opt ani, Garanti Romnânia a crescut organic. Creştem în fiecare an. Dorim să creştem sănătos. Scopul nostru este de a ne menţine portofoliul curat şi de a avea un return on equity de două cifre în România. Cota noastră de piaţă este la aproximativ 3% şi creştem de la an la an, mai mult decât piaţa.

♦ Avem o susţinere puternică la nivelul acţionarilor noştri. Garanti România este cea mai mare subsidiară internaţională a grupului, iar în 2010 am transformat-o în bancă de sine stătătoare, cu o linie de business şi corporate independentă. Avem 79 de sucursale, cu aproximativ 900 de angajaţi.

 

Dan Sandu, CEO, Intesa Bank România

♦ Avem 70.000 de clienţi în România. Planul de creştere a businessului este cu prioritate către zona de corporate şi IMM-uri. În prezent suntem în faza în care lucrăm la integrarea achiziţiei Veneto Banca. Nu ne uităm la creştere pe segmentul de retail.

♦ Handicapul nostru cel mai mare este propria birocraţie. Pentru a deschide un cont, completezi foarte multe hârtii şi ai nevoie să stai cel puţin o oră într-o sucursală. Lucrurile astea trebuie să se schimbe. În plus avem fluxuri operaţionale prea greoaie. Există multe lucruri care nu-şi au rostul în relaţia cu clienţii. Una dintre priorităţile noastre din acest an este simplificarea fluxului operaţional.

♦ Dacă fluxurile operaţionale sunt setate cum trebuie, nu ai nevoie de foarte mulţi oameni pe control. Platformele operaţionale trebuie setate în aşa fel încât intervenţia noastră să nu fie necesară.

 

Ivan Vrhel, CEO, Citi România

♦ România trebuie să rămână deschisă către investitorii globali, să creeze un mediu cu încredere în economie, în sistemul financiar, în sistemul juridic, care ar fi foarte benefic pentru evoluţia economiei. Cred că vor fi foarte multe oportunităţi în România pentru investitori. Aceştia se uită la stabilitate şi predictibilitate, la fel şi Citi.

♦ Legat de motivul pentru care creditele pe segmentul corporate sunt în scădere sau stagnare, eu cred că este vorba de lipsa oportunităţilor şi nu de dorinţă. Este greu pentru o bancă să finanţeze un start-up într-o economie emergentă. Sunt foarte multe întrebări. Noile afaceri creează noi oportunităţi ele însele.

♦ Piaţa din România are un potenţial imens. Dacă comparăm România cu restul lumii, a fost o ţară care a primit multe multinaţionale şi care au permis creşterea. Prezenţa multinaţionalelor este importantă şi cred că este important ca România să rămână deschisă la intrarea acestora şi să rămână deschisă la digitalizare. Şi antreprenorii români au potenţial de creştere.

♦ Citi lucrează mult să devină o bancă complet digitalizată. Cred că trendul este condus de experienţa clienţilor. Este vorba despre experienţa clienţilor şi încredere.

♦ Securitatea cibernetică este un subiect cheie în zilele acestea. Cel mai mare risc al băncilor nu este riscul de credit, ci riscurile la adresa securităţii cibernetice.

 

Richard Sentkar, country manager România, BNP Paribas

♦ România este o piaţă semnificativă pentru noi. România este o ţară unde este bine să fii prezent. BNP Paribas are 1.000 de angajaţi în şase entităţi în România. Suntem prezenţi pe zona de corporate banking, personal finance cu Cetelem, leasing operaţional şi fleet management cu Arval, leasing financiar, unde suntem în proces de achiziţie a IKB Leasing, pentru că ne dorim să devenim cea mai mare companie de leasing financiar pe segmentul echipamentelor agricole, suntem prezenţi şi cu Cardif pe piaţa de asigurări şi pe piaţa de imbiliare.

♦ Nu oferim doar simple soluţii bancare, ci soluţii financiare complete, avem o paletă largă de produse. Cea mai mare parte a clienţilor noştri sunt locali.

♦ Grupul BNP Paribas este prezent în 73 de ţări. Încercăm să replicăm modelul de business BNP Paribas peste tot.

♦ Aşa cum mulţi străini vin în România pentru anumite beneficii, anumiţi antreprenori români investesc peste hotare. Îţi poţi ţine activele aici şi nu trebuie neapărat să ai o prezenţă fizică peste hotare, în special în sectorul IT. Pentru a duce companiile româneşti peste graniţă, trebuie să vedem şi ce valoare pot aduce ele.

 

Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte România

♦ Problema numărul 1 a firmelor locale este lipsa de competitivitate, firmele simt că nu pot concura cu multinaţionalele pe produse/servicii sau la nivel de costuri. Problema numărul 2 este birocraţia, iar problema numărul 3 este fiscalizarea excesivă, în special fiscalizarea muncii. Aş spune că fiscalizarea muncii este percepută de firme ca un cost prohibitiv.

♦ Fiscalizarea capitalului este foarte jos la nivel local, impozitul pe dividende, profitul sunt foarte jos, pe de altă parte fiscalizarea muncii este percepută ca un cost prohibitiv.

♦ Dacă ne uităm în economie, vedem circa 600.000 de firme active, dintre care 500.000 sunt microcompanii, din acestea 3.000 au o cifră de afaceri anuală de peste 10 milioane de euro. Pe de altă parte, sunt circa 30 de bănci în sistem, deci practic 100 de clienţi pe bancă, aceasta dacă asumăm că toate aceste firme au nevoie de finanţare. Deci poza se restrânge foarte mult.

♦ Cele mai multe firme din România activează în domeniul imobiliar (aproximativ 10%), HoReCa şi agricol.

 

Dragoş Popa, director, Citi România

♦ Obiectivul nostru este zona de corporate şi nu văd vreo contracţie în acest moment pe segmentul finanţării companiilor. Din punctul meu de vedere nu văd vreo contracţie în acest moment, nici pe partea de companii mari. Vedem des capacităţi de producţie, private equity funds, care intră în ţară. Multinaţionalele continuă să investească în România şi private equity funds se luptă pentru a prinde active în România. Problema este cum trecem de la modelul de cost mic cu  forţa de muncă. Există un apetit din partea băncilor să finanţeze proiecte viabile. Proiectele există, dar mai puţine decât am dori.

♦ Nu avem capital românesc care să acţioneze ca “serial investor”. Cred că este o problemă de mentalitate, încredere şi educaţie. Din ce înţelegem noi, discuţia nu este dacă există capital, ci unde sunt riscurile. Vedem şi companii româneşti care merg în extern. Există companii în domeniul IT care se mişcă spre pieţe externe, inclusiv piaţa americană.

♦ Profitabilitatea companiilor româneşti sau a multinaţionalelor în România este în continuare foarte bună. Aşteptările sunt ca eficienţa să crească pentru că se poate.

 

Cristian Sporiş, vicepreşedinte, Raiffeisen Bank

♦ În România există business bancabil, iar cu ajutor instituţional, prin viitoarea Bancă de Dezvoltare sau prin fondurile de garantare existente se poate pune la dispoziţie un mecanism care să creeze firme şi active bancabile cu un risc limitat.

♦ La nivel european, companiile mari au foarte multă lichiditate. Odată cu criza a venit automat un model de eficientizare a operaţiunilor, care nu a avut ca actori principali doar băncile, ci şi companiile pe segmentul trezoreriilor.

♦ Cred că transformarea care ar fi trebuit să se întâmple în România după criză se referă la schimbarea modelului economic într-o oarecare măsură.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.