Special

Videoconferinţa ZF „Cei mai mari jucători din economie“. România are nevoie de strategii de investiţii pe sectoare de activitate, pe regiuni de dezvoltare, de un plan de acţiune care să oprească depopularea ţării

Videoconferinţa ZF „Cei mai mari jucători din...

Autor: Ramona Cornea, Alexandra Matei

24.06.2021, 17:30 196

„Dacă sunt ajutoare de stat, înseamnă că statul are o strategie, a analizat bine economia, are un plan de reaşezare a zonelor, de creştere economică şi pe planul acesta construieşte corect arhitectural economia.“ „Cred că România ar trebui să se gândească să atragă investiţii către domeniile care au salarii mai mari, care au valoare adăugată mai mare.“ „Cred că România trebuie să se concentreze pe creşterea maturităţii şi a educaţiei forţei de muncă“.

România are nevoie de strategii de investiţii pe sectoare de acti­vitate, de o strategie naţio­nală de investiţii bazată pe studii temeinice ale economiei locale, una îndreptată spre investiţiile în domeniile care aduc o valoare adăugată mai mare, a fost una dintre concluziile la care au ajuns invitaţii videoconferinţei ZF „Cei mai mari jucători din economie. Timpul acţiunii 2021“. Eve­nimentul a fost realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Vodafone România, casa de avocatură Ijdelea Mihăilescu, DP World, EY România, Immofinanz, ING Bank România, ONV Law, Noerr, Aqua Carpatica, CITR şi Antibiotice.

„Dacă sunt ajutoare de stat, înseamnă că statul are o strategie, a analizat bine eco­nomia, are un plan de reaşezare a zonelor, de creştere economică şi pe planul acesta construieşte corect arhitectural economia şi atunci vine cu un surplus care se numeşte ajutor de stat, încercând să atragă acele investiţii care duc la creşterea zonală. Sunt studii clare care arată că undeva în anii 2050 România va rămâne la 13-15 milioane de locuitori“, a spus Ioan Nani, director general al Antibiotice, în cadrul evenimentului.

Cristian Cârstoiu, Digital Enablement and Chief Innovation Officer şi partener în cadrul EY România, a subliniat că 41% dintre investitorii străini consideră că atractivitatea României se va îmbunătăţi în următorii ani, însă 59% consideră că nu se va schimba sau se va înrăutăţi, ceea ce trebuie să ne facă să ne întrebăm pe ce trebuie să ne axăm în continuare.

„Vorbim aici despre economia digitală, despre automotive şi consumer industry. Dacă ar fi să mai adaug un singur lucru este că România trebuie să se concentreze pe creşterea maturităţii şi a educaţiei forţei de muncă pentru că este clar că ne aflăm acum într-un război al talentelor“, a explicat el.

Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business şi intrapreneur la Noerr, crede că investiţiile locale ar trebui să se concentreze mai mult în domenii care au potenţialul să aducă o valoare adăugată mai mare.

„Cred că România ar trebui să se gândească să atragă investiţii către domeniile care au salarii mai mari, care au valoare adăugată mai mare. În ultima perioadă, am văzut investiţii în domeniul automotive, în farma, în materiale de construcţii, reciclare, domenii variate şi care adresează atât salarii diferite, cât şi cerinţe diferite“, spune Sorescu.

Una dintre provocările de care se lovesc antreprenorii locali în această perioadă este lipsa personalului, o problemă „cu vechime“ în mediul de business din România. „Acum ne lovim de alte probleme, cele legate de personal. Cum noi am repornit turismul, au repornit şi hotelurile şi restaurantele închise complet în acest an, plus vasele de croazieră, care au reînceput angajarea. Astfel, avem o migraţie de personal calificat care îşi caută de lucru şi pleacă. Personalul pe care noi deja începusem să îl aducem din Asia vine mai greu“, a spus Simona Constantinescu, general manager al Ana Hotels.

Ana-Maria Cojocaru, CFO în cadrul PORR Construct, spune că pentru lucrările de construcţii de pe şantierul de autostradă Sibiu-Boiţa lucrează doar ingineri şi constructori români. Cu toate acestea, nu a observat cazuri de muncitori care se întorc din străinătate pentru a munci în România.

„La Sibiu-Boiţa, managerul de proiect este român, toţi colegii noştri sunt cetăţeni români. Până acum nu am angajat personal din afara ţării. Rata noastră de turnover de personal este destul de redusă. Avem colegi care sunt cu noi de foarte mult timp, mai ales în rândul celor blue collar. Raportat la businessul nostru, nu putem să spunem că observăm tendinţa aceasta a muncitorilor din construcţii care se întorc din străinătate pentru a munci în România“, a completat ea.

 

Mihnea Rădulescu, Enterprise Business Unit Director, Vodafone România

Singurul lucru pe care ni l-a arătat această perioadă în sensul dezvoltării ulterioare a economiei este necesitatea digitalizării.

Cred că cel mai important lucru care poate face saltul înainte pentru creşterea productivităţii, reducerea costurilor, reducerea calităţii produselor este această digitalizare.

Credem foarte mult în necesitatea digitalizării IMM-urilor, ele susţin economia, iar nivelul de digitalizare acolo este cel mai scăzut. Acolo este o şansă reală de a contribui, de a aduce soluţii pe masă.

Aceste infrastructuri de comunicaţii din România ne plasează de mulţi ani între primele locuri la performanţele lor – viteză, capacitate – şi trebuie să fim foarte atenţi la nivel decizional vizavi de cum păstrăm acest avantaj competitiv.

Până foarte de curând, cei peste 3.000 de angajaţi au lucrat de acasă, mai puţin cei care lucrează în retail şi cei care au grijă de reţea. Începând cu luna iunie, începem progresiv să venim la birou, dar va fi un sistem hibrid în care vom lucra.

Preluarea UPC s-a întâmplat la 1 aprilie 2020, a fost un moment interesant pentru că toată fuziunea s-a făcut online.

 

Oana Ijdelea, partener, Ijdelea Mihăilescu

Timpul acţiunii, în privinţa gazelor naturale şi a importanţei lor, inclusiv în urma acordului de la Paris şi a întregului context Green Deal, este acum.

n Din perspectiva surselor de energie regenerabile şi a potenţialului regenerabil, gazele naturale se conturează ca fiind coloana vertebrală a acestei tranziţii. Ele sunt combustibilul care oferă cea mai bună alternativă la inconsistenţele şi oscilaţiile energiei care este produsă fie din sursă eoliană, fie din sursă solară.

Până în 2030, 30% din ponderea producţiei energetice în România ar trebui să fie din surse regenerabile. Din perspectiva guvernului, acest lucru ar însemna o estimare de cel puţin 2.000 MW suplimentari în vânt şi cel puţin 3.000 MW în solar.

Trei factori se conturează a fi extrem de importanţi: mediu, impact social şi guvernanţă corporativă sau ESG, acesta din urmă ajungând să devină un factor primordial în momentul luării unei decizii de investiţii, inclusiv din perspectiva instituţiilor finanţatoare.

Cheia pentru a trece de la resurse naturale la produs finit este păstrarea unui echilibru constant şi folosirea resurselor existente pentru finanţarea dezvoltărilor verzi.

 

Cristian Cârstoiu, Digital Enablement and Chief Innovation Officer, partener, EY Romania

În 2020 ne aflăm cumva la nivelul lui 2012 la nivel de investiţii directe, dar la nivelul lui 2016 în ceea ce priveşte investiţia totală – undeva la 35 mil. per proiect.

41% dintre investitorii străini consideră că atractivitatea  României se va îmbunătăţi în următorii ani, însă 59% consideră că nu se va schimba sau se va înrăutăţi, ceea ce trebuie să aducă întrebarea „pe ce trebuie să ne axăm în continuare“.

66% dintre companii au planuri de investiţii faţă de 27% în 2020. Sunt câteva motive pentru care avem această creştere: am avut o rezilienţă mare a economiei, adică am avut una dintre cele mai mici scăderi din Europa şi a atras atenţia investitorilor, am gestionat relativ bine criza, nu am avut perioade de lockdown atât de stricte.

 

Cosmin Cârstea, CEO al DP World Constanţa & DP World Logistics România

Noi putem dubla de mâine capacitatea de marfă transportată. Jumătate de milion de containere trec prin terminalul nostru în fiecare an şi noi putem să ajungem la 1 milion. În 2007 – 2008 am atins un record – am operat 1,2 milioane de containere.

Din 500.000 de containere, 99% vin în România. Am putea să facem business la o scară mai largă. Olanda importă foarte mult, iar portul din Rotterdam este unul dintre cele mai mari din Europa pentru că are o piaţă de desfacere care se duce în Germania, Ţările de Jos şi poate şi Austria.

Ne-am adaptat mai repede decât ne-am fi aşteptat. Pandemia ne-a afectat şi pe noi în martie-aprilie, dar accentul a fost pus pe adaptabilitate. Fluxurile de mărfuri s-au redus, fluxurile de marfă sunt mai mici decât anul trecut.

 

Simona Constantinescu, general manager, Ana Hotels

În acest moment, noi nu avem în plan investiţii în hoteluri noi pentru că avem investiţii în hotelurile pe care le deţinem, respectiv Athenee Palace Hilton. Am încheiat faza 1 a renovării şi începem faza a doua în toamnă, după Festivalul George Enescu.

Noi am văzut o dinamică extrem de mare pe acest început de an. (...) Probabil că va fi o creştere, partea de leisure va fi în continuare cerută, va fi o creştere pe cererea de la mare şi de la munte.

Sunt trei linii mari pe care le-am observat în pandemie: găsirea oportunităţii în orice criză, apoi partea de employer branding şi conexiune cu echipa – am dat cei mai puţini oameni în restructurare (circa 20% - 23%), iar un alt demers este cel de eficientizare energetică.

 

Mihaela Iordan, countrymanager finance, IMMOFINANZ România

În timpul pandemiei, am câştigat o flexibilitate, ne-am folosit resursele umane foarte mult, am reuşit să trecem destul de uşor peste anul trecut, întrucât şi piaţa imobiliară a rămas stabilă.

Nu am oprit investiţiile în pan­demie. Am finalizat două proiecte pe platforma Iride sub brandul myhive: eighteen şi nineteen.  Ne uităm şi spre oraşe mai mici unde am putea pătrunde cu brandurile noastre.

După 2020, am rămas cu o lichiditate foarte bună, privim optimist spre viitor şi observăm efectele relaxării măsurilor în shopping center-urile noastre.

La nivel de birouri observăm un trend ascendent în reîntoarcerea angajaţilor la birou, chiar dacă companiile optează şi pentru flexibilitatea şi folosirea modelului work form home.

 

Iulian Sorescu, expert în ajutoare de stat, consultant financiar şi de business şi intrapreneur la Noerr

Am putea spune că momentul actual în ceea ce priveşte ajutoarele de stat este momentul perfect. În ultimii 13 ani au fost suişuri şi coborâşuri, dar în momentul de fţă cred că şi schemele de ajutor de stat sunt flexibilizate, şi investitorii sunt dornici să realizeze proiecte.

Numărul investitorilor care sunt decişi să realizeze proiecte în pe­rioa­da următoare a crescut sem­ni­ficativ. Investitorii caută să îşi facă pla­nurile pe termen lung, foarte mulţi dintre ei sunt cu proiectele la uşă.

La noi, numărul de proiecte a crescut semnificativ, aproape că ne-am dublat numărul de proiecte faţă de anul trecut. Sunt investitori care sunt prezenţi în România marea majoritate, însă sunt câteva nume care au România pe radarul lor, care studiază România de 1-2 ani şi acum încep să ia decizii.

 

Cristina Ienciu – Dragoş, Head of Legal CITR, Country Coordinator INSOL Europe

Dacă vorbim despre insolvenţe, 2013-2014 a fost anul în care România a atins maximul numărului de dosare de insolvenţă, iar de atunci trendul a fost descrescător. Anul trecut, chiar în anul în care pandemia a debutat, am avut un minim istoric al numărului de dosare de insolvenţă, undeva la 6.000 de dosare anual.

Aşteptăm să vedem în anul 2021 modalitatea în care companiile vor dezvolta mecanisme interne, dar şi cu ajutorul legislativ al statului. Direcţia de dezvoltare este într-o zonă de restructurare a companiilor aflate în dificultate.

La nivel european avem o directivă pe care România este obligată să o transpună în perioada următoare, una care oferă sprijin companiilor aflate în dificultate pentru a se restructura, respectiv obligă statele să creeze cadre de restructurare preventivă.

 

Ioan Nani, director general, Antibiotice Iaşi

Dacă sunt ajutoare de stat, înseamnă că statul are o strategie, a analizat bine economia, are un plan de reaşezare a zonelor, de creştere economică şi pe planul acesta construieşte corect arhitectural economia şi atunci vine cu un surplus care se numeşte ajutor de stat, încercând să atragă acele investiţii care duc la creşterea zonală. Sunt studii clare care arată că undeva în anii 2050 România va rămâne la 13-15 milioane de locuitori.

Am analizat foarte atent ce se întâmplă în Europa, mai ales după anul 2020 şi cum ţări europene cu tradiţie în industria farma au anunţat încă din luna ianuarie intenţia lor de a ajuta strategic acest domeniu.

Din păcate, în România nu constat o strategie în acest domeniu al industriei farma. Vom aplica pe schema ajutoarelor de stat. 

 

Cosmin Ion, expert IMM, divizia Business Banking, ING Bank România

Credem că am reuşit să găsim şi oportunităţi în perioada aceasta, noi propunându-ne şi reuşind în mare măsură să ne exercităm rolul de finanţator, de a facilita accesul companiilor la finanţare, inclusiv într-un context foarte dificil, atât pe procesele clasice de creditare, cât şi aderând la programele apărute în contextul pandemic.

În calitate de finanţatori, incertitudinea adusă de contextul pandemic se traduce în riscuri potenţiale mai mari, dar am reuşit uşor-uşor să ne adaptăm.

În ultimii ani, noi ne-am concentrat pe dezvoltarea unor procese de creditare simple cu acces rapid la fonduri, pentru că, din discuţiile cu antreprenorii, aceasta este una din principalele lor nevoi şi mă refer în special la zona firmelor mici.

 

Robert Uzună, vicepreşedinte corporate affairs, Ursus Breweries

Modul în care pandemia a afectat sectorul HoReCa nu a rămas fără urmări pentru întreg sectorul berii. Ceea ce cred eu că nu ne-am aşteptat este ca modul în care au compensat celelalte canale de vânzare să facă posibil ca impactul financiar să nu fie atât de mare.

Cred că după anul 2020 vorbim deja cu toţii de flexibilitate, vorbim de a învăţa să operăm cu scenarii multiple, planul B nu mai este o excepţie, este parte din regula jocului şi cred că este ceea ce va trebui să definească de acum activitatea până când vom vedea şi acest hop depăşit.

Cred că am avut destul de mult succes pentru că, în cele din urmă, după ce s-au închis 20-30% dintre restaurante totuşi am observat că cei mai mulţi dintre partenerii din HoReCa au reuşit să rămână pe picioare.

 

Vlad Cordea, managing associate, Ijdelea Mihăilescu

Pentru a identifica mijloace de impulsionare a investiţiilor aş pleca de la criteriile stabilite de Banca Mondială, cum ar fi stabilitatea politică, eficienţa guvernării şi claritatea şi calitatea reglementării.

În ceea ce priveşte eficienţa guvernării, nu mă refer strict la guvernarea centrală, ci şi la guvernarea locală şi la modul în care autorităţile locale răspund nevoilor clienţilor.

Cred că sunt lucruri de îmbunătăţit în România şi domenii cu o legislaţie foarte stufoasă, care lasă loc de interpretare şi care trebuie reglementată.

Referitor la claritatea şi calitatea reglementării, este nevoie de o implicare activă a autorităţilor în procesul dezvoltării şi implementării proiectelor, dar şi autorităţile au nevoie de reglementări clare, precise, predictabile, care să le permită să ducă la îndeplinire actele de autorizare.

 

Ana-Maria Cojocaru, CFO, PORR Construct

Momentan, avem peste 700 de colegi pe toate şantierele şi încă circa 200 în birourile noastre din toată ţara. Din aceştia mai mult de 900, circa 55%, sunt blue collar, iar restul sunt white collar.

Avem mai multe şantiere importante. După mărime, primul ar fi Piteşti – Sibiu, Lotul 1 Sibiu – Boiţa, iar următorul ar fi centura de ocolire centura Giurgiu, al doilea ca mărime, dar businessul nostru este mult mai divers.

Contractual, Lotul 1 trebuie să fie gata până în 2023, dar avem toate şansele să îl finalizăm mai repede, la începutul anului 2023, poate chiar finalul anului 2022. Depindem foarte mult de vreme.

La Sibiu-Boiţa, managerul de proiect este român, toţi colegii noştri sunt cetăţeni români. Până acum nu am angajat personal din afara ţării.

 

Andrei Eftimie, Capital & Debt Advisory, partener asociat, EY Central & Southeast Europe

La nivel global, vorbim despre un mediu de finanţare care este foarte lichid ca urmare a doi factori principali: măsurile de politică monetară luate de băncile centrale şi acumularea de cash.

Avem o lichiditate sporită atât în sistemul bancar, cât şi în piaţa de capital.

Companiile au pus stop pe tot ceea ce înseamnă planuri de investiţii şi au acumulat cash. În acelaşi timp, populaţia, la nivel global, a fost în lockdown şi automat nu s-a mai cheltuit la fel de mult.

În momentul de faţă, creditul este ieftin atât pe lei, cât şi pe dolari sau euro.

O recomandare pentru clienţi este contractarea de credite, pentru că se pot împrumuta ieftin. În acelaşi timp, recomandăm şi fixarea dobânzilor pe perioade de la 3 la 5 ani.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO