Special

Videoconferinţa Top 1.000 cele mai mari companii din România. Pulsul economiei: Trecem de la contracţie la creştere. Cum folosim avantajele create în pandemie să atragem noi investiţii?

Videoconferinţa Top 1.000 cele mai mari companii din...

Autor: Ramona Cornea

12.03.2021, 00:07 1183

♦ Alexandru Reff, Deloitte România şi Moldova: „Există un oarecare consens în legătură cu faptul că ce este mai greu este în spate şi că urmează mai degrabă o creştere. Suntem într-un moment fast, unul favorabil,“ ♦ Mihaela Popa, CEC Bank: „Debutul pandemiei a găsit companiile ca pe un pacient în o stare de şoc. Acest moment de şoc a trecut cu bine, iar pacientul este stabil şi încearcă să se adapteze condiţiilor de volatilitate şi impredictibilitate actuale.“ ♦ Giampaolo Manzonetto, Lactalis România: „Rezultatele au fost bune anul trecut pentru că a existat un interes pentru produsele româneşti. Producţia locală este favorizată clar.“ ♦ Adrian Mihai, Fan Courier: „Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani.“

Economia locală este într-un moment în care trece de la contracţia cauzată de criza adusă de pandemia de COVID-19 la o creştere, o revenire a mediului de afaceri la un context favorabil, a fost una dintre concluziile videoconferinţei „Top 1.000 cele mai mari companii din România. Pulsul economiei“, organizată de Ziarul Financiar, cu ajutorul partenerilor Deloitte România, CEC Bank şi Ursus Breweries.

„Din mai multe puncte de vedere, cred că suntem în un moment de inflexiune, suntem în momentul în care trecem de la contracţie la creştere, aceasta este estimarea celor mai mulţi analişti şi instituţii şi este şi estimarea directorilor financiari pe care i-am sondat recent în un sondaj la care au participat mai mult de 100 de companii mari din România. Se pare că există un oarecare consens în legătură cu faptul că ce este mai greu este în spate şi că urmează mai degrabă o creştere. (...) Suntem în un moment fast, unul favorabil“, a spus Alexandru Reff, country managing partner, Deloitte România şi Moldova, în cadrul videoconferinţei.

Anumite megatendinţe care se manifestau şi înainte de criză s-au accelerat în cadrul acesteia, crede el, menţionând digitalizarea, virtuali­zarea forţei de muncă, o responsa­bilitate superioară pe care businessul trebuie să şi-o asume şi apariţia unor noi modele de business şi noi ecosisteme care transformă lanţurile de valoare. Mihaela Popa, prim-vice­preşedinte al CEC Bank, aseamănă începutul pan­demiei cu un moment de şoc pentru companii, unul în care faţa căruia an­tre­prenorii nu au ştiut cum să reac­ţioneze iniţial. Acum, acel mo­ment de şoc a trecut, iar companiile sunt pre­gătite pentru noi investiţii. „De­butul pandemiei a găsit companiile ca pe un pa­cient într-o stare de şoc, cuprins de pa­nică, unul care nu ştia cum să reacţio­neze, pus în faţa unei blocări. Noi şi sistemul bancar am în­cercat să găsim soluţii, ne-am pregătit pen­tru cele mai negre scenarii, astfel încât să asigurăm o activitate, iar bu­sines­surile să meargă. Businessurile au fost în­chise temporar, cu planuri de investiţii amâ­nate, şocul economic s-a văzut şi în ci­fre, iar la momentul acesta mo­men­tul de şoc a trecut cu bine, iar pacientul este stabil şi încearcă să se adapteze con­diţiilor de volatilitate şi im­predic­ti­bilitate actuale. În această situaţie, bănci­le devin medicii“, crede Mihaela Popa.

În ceea ce priveşte domeniile cu po­tenţial de creştere în 2021, prim-vice­preşedintele CEC Bank enumă agri­cultura, IT-ul şi construcţiile. Com­paniile de curierat au fost printre câşti­gătorii pandemiei, înregistrând creş­teri ale cifrei de afaceri şi a nu­mărului de angajaţi. De altfel, com­pa­niile de curierat au fost un refugiu şi pen­tru angajaţii din sectoarele de activitate lovite de criza pandemică, pre­cum cei din industria HoReCa.  Fan Courier a avut afaceri de peste 1 mld. lei, în 2020, în creştere cu peste 27% faţă de anul anterior.  Mai mult, com­pania a angajat 900 de oameni în 2020.

„Avem 3.500 de angajaţi în Bucureşti, iar în toată ţara suntem undeva la 7.500. Anul trecut am angajat peste 900 de oameni, aproape 1.000. Dacă nu făceam acele angajări, nu eram în stare să facem faţă volumului mare de marfă. (...) Am reuşit să luăm foarte mulţi oameni din industria HoReCa“, a spus Adrian Mihai, managing partner al Fan Courier, în cadrul videoconferinţei.

El crede că firmele cu activităţi în online vor înregistra creşteri puternice în anii viitori, având în vedere evoluţia lor de anul trecut: „Pe partea de online, eu nu am întâlnit companii care să nu crească anul trecut. Am întânlit foarte multe companii de la începutul anului 2021, iar toate companiile din online au buget de creştere de double digits. Pe prima parte a anului, chiar şi le-au realizat. Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani“.

Cred că cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă“, adaugă Adrian Mihai.

Clariant România, companie care va inaugura la finalul anului o fabrică de biocombustibili avansaţi din reziduri agricole, în Podari, judeţul Dolj, după o investiţie de peste 100 mil. euro, va veni şi ea cu 100 de locuri noi de muncă directe şi cu alte 300 noi joburi în serviciile aferente fabricii.

„În fabrica din Podari vor fi în jur de 100 de angajaţi şi vom crea şi locuri de muncă în servicii, cum sunt cele din colectare, balotare şi depozitare, unde vorbim de încă 300 de locuri de muncă, deci în total vor fi 400. În timpul construcţiei folosim până la 800 de muncitori pe şantier“, a spus Dragoş Gavriluţă, CEO al Clariant România.

Adrian Ariciu, CEO al Metro Cash & Carry România, crede că 2020 a fost un an atipic pentru companii, un an care i-a ne-a obligat pe manageri să revizuiască modelul de business şi structura organizaţională. Mai mult, lanţurile de aprovizionare locală au fost favorizate de pandemie, în detrimentul celor globale, spune el.

„Pe linie de comerţ, au fost foarte multe schimbări, de la cele de consum pe categorii şi canale de comerţ, pe aprovizionare locală versus aprovizionare globală. (...) Cred că avem cu toţii o responsabilitate pentru a crea valoare adăugată în România şi a produce mai mult competitiv în România, fără a avea mirajul de a exporta rapid şi de a valorifica rapid la export materii prime sau produse semifinite“, a declarat Adrian Ariciu.

Giampaolo Manzonetto, CEO al Lactalis România, grupul care deţine brandurile Albalact, Covalact şi Dorna Lactate, întăreşte şi el afirmaţia că produsele locale au fost câştigătoarele pandemiei.

„Interesul consumatorilor către produse româneşti accelerat de pandemie s-a simţit şi în rezultatele companiilor din grupul Lactalis. Pentru domeniul nostru există produse tradiţionale precum sana, kefir, brânza de burduf, laptele bătut şi brânza de vaci în care brandul românesc este cel mai bun, cel mai bine privit de români. Fiind vorba de produse proaspete, partea de proximitate este foarte important, producţia locală este favorizată clar pentru că este dificil să le aduci în afară“, a spus Giampaolo Manzonetto.

Dragoş Damian, CEO al producătorului de medicamente Terapia subliniază importanţa vaccinării pentru economia locală şi pentru evoluţia mediului de afaceri local.

„Cel mai important lucru care ni se întâmplă acum este vaccinarea, sper să meargă bine înainte, să existe multe vaccinuri. Vaccinarea este luminiţa de la capătul tunelului şi toată lumea trebuie să fie vaccinată. Este un moment bun şi poate să ne redeschidă businessul“, a spus Dragoş Damian în cadrul videoconferinţei ZF.

 

Principalele teme abordate în cadrul videoconferinţeiTop 1.000 cele mai mari companii din România. Pulsul economiei:

►Tranformarea digitală, încrederea în creştere economică şi încurajarea businessurilor autohtone.

►Planurile ambiţioase construite pentru valori şi oameni, pentru reputaţie şi pentru cultura organizaţiilor.  

►Recunoştinţa pentru cei aflaţi în linia întâi, din magazine, de pe şantiere, din agenţii.

►Centrarea pe ceea ce este elementar şi esenţial şi ce poate fi scalat, consolidarea parteneriatelor şi menţinerea unor obiective pe termen scurt şi pe termen lung cu o abordare centrată pe client.

►Localizare şi o inversare a tendinţei de globalizare cu privire la consum şi la lanţurile logistice.

►Interesul pentru produsele autohtone.

►Investiţii care s-au menţinut constante în pandemie sau chiar au accelerat în criză.

►Planuri de creştere în 2021, expansiune regională şi un câştig semnificativ la nivel de unitate a echipelor.

►Dinamism în gândirea planurilor şi adaptarea lor la nevoile businessurilor.

►Inovaţie, o creştere explozivă în online.

►Interesul pentru BVB ca o perspectivă de dezvoltare a afacerilor.

►Echipe reziliente în faţa crizei.

 

Alexandru Reff
country managing partner, Deloitte România şi Moldova

►Există sigur câştigători şi perdanţi ai acestor 12 luni, aşa că raportările la 2020 sunt diferite în funcţie de raportările noastre personale şi apoi de circumstanţele de business, care la rândul lor sunt circumstanţe de industrie, de segment de piaţă şi circumstanţe foarte particulare.

►În ceea ce priveşte punctele slabe, cred că au existat nişte neajunsuri şi nişte limitări, majoritatea ţinând de dezechilibrele acumulate anterior crizei, în principal cuferele statului golite de politici anterioare, populiste, precum şi o oarecare subcapitalizare a companiilor şi un grad de intermediere financiară nesatisfăcător, care pot cauza probleme şi pe viitor.

►Cred că suntem într-un moment de inflexiune, suntem în momentul în care trecem de la contracţie la creştere, aceasta este estimarea celor mai mulţi analişti şi instituţii şi este şi estimarea directorilor financiari pe care i-am sondat recent.

►Megatendinţele care accelerează sunt: digitalizarea, virtualizarea forţei de muncă, o responsabilitate superioară pe care businessul trebuie să şi-o asume pentru acele probleme care nu pot fi rezolvate decât împreună şi, nu în ultimul rând, apariţia unor noi modele de business şi noi ecosisteme care transformă într-un mod creativ şi inovator lanţurile de valoare.

►Avem un sistem bancar solid, care se dovedeşte a fi parte din soluţie, nu din problemă. Avem companii care au demonstrat resurse uriaşe de rezilienţă şi de creativitate.

►Unele dezechilibre în economie au precedat această criză economică. Venim după nişte ani buni în care politicile bugetare au fost dezechilibrate, investiţiile au fost la niveluri extrem de scăzute.

►Este nevoie de un sprijin masiv din partea sistemului bancar şi de intervenţii cât mai asertive din partea unui stat care are spaţiu de manevră bugetar foarte restrâns.

►Pentru ca businessul să rămână sănătos, trebuie să ne protejăm atât sănătatea fizică, cât şi pe cea psihică, iar pe termen lung să ne adaptăm, să găsim modalitatea de a flexibiliza suplimentar raporturile de muncă.

 

Dragoş Gavriluţă,
CEO, Clariant România

►Fabrica din Podari va fi gata spre sfârşitul anului, după cum sperăm. Investiţia Clariant este în Podari, judeţul Dolj, şi va fi o fabrică de biocombustibili avansaţi din reziduri agricole, adică din paie. Planul nostru este să începem producţia spre finalul anului.

►România are un potenţial uriaş în furnizarea de biocombustibil, pot să văd la noi 10-15 fabrici de mărimea celei pe care noi o facem la Podari.

►Ne concentrăm să creăm un lanţ de aprovizionare local, vorbim cu fermierii din zonă, avem contracte cu până la 300 de fermieri, ne-am asigurat materia primă în proporţie de 75%. Şi pe partea de piaţă de desfacere avem asigurată o mare parte, există un mare interes din partea clienţilor.

►În fabrica din Podari vor fi în jur de 100 de angajaţi şi vom crea şi locuri de muncă în servicii, cum sunt cele din colectare, balotare şi depozitare, unde vorbim de încă 300 de locuri de muncă, deci în total vor fi 400. În timpul construcţiei folosim până la 800 de muncitori pe şantier.

 

Giampaolo Manzonetto,
CEO, LACTALIS Romania (Albalact, Covalact, Dorna Lactate
)

►Interesul consumatorilor către produse româneşti accelerat de pandemie s-a simţit şi în rezultatele companiilor din grupul Lactalis. Fiind vorba de produse proaspete, partea de proximitate este foarte importantă, producţia locală este favorizată clar pentru că este dificil să le aduci din afară.

►Rezultatele au fost bune anul acesta pentru că a existat un interes pentru produsele româneşti. Anul trecut, brandurile care au crescut în volum mult peste medie au fost cele româneşti, adică Albalact, Rarăul, Zuzu şi Dorna.  

►Exportul nu este actualmente semnificativ în cadrul grupului. Targetul meu este să pregătim fabricile pentru a deveni un operator important cel puţin în Europa de Sud-Est.

►În 2020, nu am oprit investiţiile, le-am continuat atât la nivel de fabrici, la nivel de flotă, de infrastructură IT şi a fost clar anul în care am investit cel mai mult din istoria Lactalis, iar 2021 va depăşi 2020.  În 2020 am investit sub 10 mil. euro, dar în 2021 vom depăşi pragul de 10 mil. euro.

 

Radu Piţurlea,
vicepreşedinte, Concelex

►În 2020, am reuşit să ne menţinem poziţia. Sperăm să avem din nou o creştere în 2021.

►S-au construit multe şcoli noi anul acesta, noi am lucrat în special în sectoarele 2, 3 şi 4 din Bucureşti.

►În primul semestru din 2021, lucrurile au scăzut în intensitate, însă în semestrul al doilea vor ieşi multe rezultate ale licitaţiile, iar procesul va fi din nou foarte dinamic în construcţii. Începând din semestrul al doilea, cred că vom avea din nou o creştere mare în construcţii. În principal, această creştere va veni din zona publică, zonă care vine ca un catalizator şi pentru zona privată.

►În 2020, construcţiile au avut un an bun, au crescut cu 16,7%, au susţinut economia şi cred că va fi la fel şi în viitorul apropiat pentru că peste o treime din fondurile care se dezbat acum pentru PNRR vor ajunge în zona construcţiilor.

►În momentul de faţă, avem 800 de angajaţi interni şi 1.000 externi, de la subcontractori.

►Listarea pe Bursă ar putea fi o oportunitate, dar nu acum, ci pe viitor când sperăm că şi Bursa de Valori Bucureşti să se maturizeze mai mult.

 

Mihaela Popa
prim-vicepreşedinte, CEC Bank

►Debutul acesta al pandemiei a găsit companiile ca un pacient în o stare de şoc, cuprins de panică, unul care nu ştia cum să reacţioneze, pus în faţa unui blocaj. Noi şi sistemul bancar am încercat să găsim soluţii, ne-am pregătit pentru cele mai negre scenarii, astfel încât să asigurăm o activitate, iar businessurile să meargă.

►Businessurile au fost închise temporar, cu planuri de investiţii amânate, şocul economic s-a văzut şi în cifre, iar la momentul acesta, momentul de şoc a trecut cu bine, iar pacientul este stabil şi încearcă să se adapteze condiţiilor de volatilitate şi impredictibilitate actuale. În această situaţie, băncile devin medicii.

►Un beneficiu al pandemiei ar fi digitalizarea. Pandemia ne-a forţat să accelerăm acest proces de informatizare. Într-un sigur an, cred că am făcut realizările din trei – cinci ani pe zona digitalizării, am informatizat o parte din fluxurile interne care sunt foarte importante în acest moment, însă schimbări s-au făcut şi în plan extern, am lansat conturi online pentru persoane fizice, credite de nevoi personale online şi în continuare urmează unele produse online adresate special IMM-urilor.

►Modul de muncă a fost unul hibrid, avem activităţi pe care nu le putem face de acasă - agenţii, sucursale, punctele de lucru ale băncii unde trebuie să fim prezenţi. Am încercat să facem un program flexibil pentru colegi, astfel încât au venit la lucru în cascadă pentru o fluidizare a activităţii.

►Există domenii potenţiale de creştere în acest an şi aş menţiona în primul rând agricultura. România are resurse importante de terenuri agricole, de populaţie în mediul rural, dar activităţile sunt concentrate preponderent spre zona de producţie de materie primă, iar productivitatea este mult mai mică.

►Aş mai menţiona serviciile IT, digitalizarea este o tendinţă despre care s-a discutat mult în ultimii 20 de ani, iar în ultima perioadă s-a accelerat acest proces. La fel şi construcţiile, având în vedere că zona de logistică este în plină dezvoltare.

 

Adrian Ariciu,
CEO, Metro Cash & Carry Romania 

►Pe linie de comerţ, au fost foarte multe schimbări, de la cele de consum pe categorii şi canale de comerţ, pe aprovizionare locală versus aprovizionare globală.

►În zona de produse proaspete, în acest an ne propunem să creştem incidenţa cu 13% a produselor locale şi cred că avem perspective în acest sens.

►Este şi o tendinţă generată şi de criză de o localizare mai puternică decât globalizarea din două perspective: una legată de consum şi o afinitate crescută faţă de produsele locale, iar a doua este legată de lanţul logistic şi de o aprovizionare rapidă şi eficientă.

►În acest moment, avem peste 1.400 de magazine în format LaDoiPaşi, iar la sfârşitul acestui an vedem peste 1.550. Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine.

►În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30%. Dacă ne referim la orice piaţă matură, există un procent între 15% şi 20% de comerţ tradiţional şi restul comerţ modern. Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional.

 

Dragoş Damian,
CEO, Terapia SA

►Am mutat vânzările din zona de spitale în zona de ambulator, deci şi acolo a fost foarte greu. Suntem la un nivel de 5% - 6% peste 2019 ca vânzări. Anul acesta îl vom încheia bine pentru că am avut şi exporturi nebugetate în ţări care şi-au făcut stocuri de medicamente pentru pandemie.

►Şansa noastră, cei care avem fabrici, este învăţământul dual.

►Cel mai important lucru care ni se întâmplă acum este vaccinarea, sper să meargă bine înainte, să existe multe vaccinuri. Vaccinarea este luminiţa de la capătul tunelului şi toată lumea trebuie să fie vaccinată. Este un moment bun şi poate să ne redeschidă businessul.

►Eu sper să existe o fabrică de vaccinuri în România pentru că nu va vaccina doar populaţia României, ci va şi exporta. Există o cerere de vaccinuri de 3 miliarde – 4 miliarde de doze doar pentru Sars-Cov-2 la nivel mondial. O fabrică de vaccinuri ne-ar costa 20 – 30 mil. euro sau rotunjit circa 50 milioane de euro pentru o producţie de vaccinuri de 25 milioane de vaccinuri pe lună.

 

Adrian Mihai,
managing partner, Fan Courier

►Avem 3.500 de angajaţi în Bucureşti, iar în toată ţara suntem undeva la 7.500. Anul trecut am angajat peste 900 de oameni, aproape 1.000. Dacă nu făceam acele angajări, nu eram în stare să facem faţă volumului mare de marfă. Am reuşit să luăm foarte mulţi oameni din industria HoReCa.

►Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani. Cred că cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă.

►Suntem peste media salariilor din decembrie 2020 pe industrie. Anul trecut chiar am schimbat flota de PDA-uri, cu maşini noi, softuri foarte bune, să digitalizăm, să uşurăm munca curierului, dar nu am reuşit să ajungem nici măcar aproape de productivitatea unui curier din Germania.  

►Suntem o companie curtată, însă noi, cei trei care conducem această companie, avem încă soluţii, suntem încă convinşi că piaţa în care suntem este pe creştere, vrem să ne dezvoltăm în continuare şi nu ne gândim în următoarea perioadă la un exit, mai degrabă ne gândim la alte soluţii, precum Bursa sau altele.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO