Special

Ce spun cei mai importanţi indicatori economici despre România: Nu investim în cercetare, educaţie sau sănătate, dar suntem primii la costul de construcţie al unei autostrăzi şi la nivelul de suprapopulare a caselor

01.12.2015, 00:07 1459

România a reuşit să intre în topul primelor zece ţări din Uniunea Europeană care au avut cea mai bună creştere economică în al doilea trimestru al acestui an faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, clasându-se pe locul cu numărul şase. În acelaşi timp însă, PIB-ul pe cap de locuitor este aproape cel mai mic din întreaga Uniune Europeană, doar bulgarii având o putere de cumpărare mai scăzută, iar România deja este „abonată” la penultimul sau chiar ultimul loc din UE sau din lume atunci când vine vorba de investiţii în cercetare şi dezvoltare, în educaţie, sănătate şi salarii sau la capitolul absorbţie de fonduri europene. Totuşi, băgăm cei mai mulţi bani în autostrăzi şi avem cele mai aglomerate case. (La acest articol au contribuit Corina Mirea, Bogdan Alecu, Mădălina Panaete, Dana Ciriperu, Bogdan Cojocaru, Roxana Pricop, Radu Bostan)

 

Macro

Locul 17 din 28

Produsul Intern Brut (PIB) al României s-a situat anul trecut la valoarea de 150 de miliarde de euro, piaţa locală poziţionându-se în a doua jumătate a clasamentului Uniunii Europene. Pe de altă parte, economia germană a ajuns în 2014 la 2,915 miliarde de euro, fiind ţara cu cel mai mare PIB din Uniunea Europeană.

Penultimul loc (27)

Cu un Produs Intern Brut (PIB) pe locuitor de 7.500 de euro în anul 2014, România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană, devansând doar Bulgaria, care anul trecut avea un PIB per capita mai mic de 6.000 de euro. Faţă de acum doi ani,  România a avansat în privinţa puterii de cumpărare a locuitorilor, PIB-ul de pe piaţa locală fiind mai mare în 2014 cu 1.300 de euro decât în anul 2012. Pe de altă parte, acesta este încă mai mic decât media UE cu 54%. Cel mai bine la acest capitol stă în continuare Luxemburg, cu un PIB pe locuitor de 87.000 de euro.

Locul 6

România a avut în trimestrul II al acestui an o creştere economică de 3,4% faţă de aceeaşi perioadă a lui 2014, similară cu a Slovaciei şi a Spaniei. Astfel, economia locală se clasează pe locul 6 în UE la acest capitol, după ţări precum Polonia (cu un plus de 3,6%), Suedia (cu 3,8% creştere) sau Cehia (cu un avans de 4,6%). Cea mai bună creştere a economiei s-a înregistrat în T2 din acest an în Irlanda, unde s-a apropiat de un avans de 7%.

Penultimul loc (27)

în UE la salariul minim - cu un salariu minim de 234 de euro brut pe lună (puţin peste 1.000 de lei brut/lună), România se află pe penultimul loc în Europa la capitolul salariul minim pe economie. Mai prost plătiţi decât angajaţii români sunt bulgarii, care în trimestrul II al acestui an (2015) au avut, în medie, venituri lunare de 194 de euro brut. Pe de altă parte, cel mai mare salariu minim este câştigat de angajaţii din Luxemburg, care au primit în T2, în medie, 1.922 de euro brut pe lună, potrivit datelor Eurostat.

Locul 8

este ocupat de România în topul ţărilor din Uniunea Europeană cu cea mai mică rată a şomajului înregistrat în 2014 (6,8%). În fruntea clasamentului se poziţionează Germania, care anul trecut a avut cu 1,8% mai puţini şomeri.

Ultimul loc (28) 

în UE la munca temporară. România are cea mai mică pondere a angajaţilor în regim temporar din Europa, de doar 1,5% din totalul angajaţilor, faţă de media de 14% înregistrată la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit datelor pe 2014 ale Eurostat. La polul opus se află Polonia, unde incidenţa muncii temporare a ajuns anul trecut la 28,4%.

Ultimul loc (28)

în UE la absorbţia de fonduri structurale. România a reuşit să atragă, din 2007 până în 2014, doar 45% din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziţie de Uniunea Europeană prin fondurile structurale, aceasta fiind cea mai redusă rată de absorbţie înregistrată la nivelul statelor din UE. Cea mai bună rată de absorbţie a fondurilor europene o are Estonia, unde ponderea absorbţiei depăşeşte 80%.

Locul 37

din 189 de ţări la Doing Business (atractivitatea mediului de afaceri). România a urcat anul acesta 11 poziţii până pe locul 37 în topul statelor cu cel mai bun climat pentru mediul de afaceri realizat de Banca Mondială pe un eşantion de 189 de ţări. Pe primul loc în clasamentul realizat de Banca Mondială se află, la fel ca în ultimii cinci ani, Singapore. Evoluţia bună a României nu a fost însă generată de o creştere a atractivităţii mediului de business în sine, ci de schimbarea unor indicatori pe baza cărora se calculează uşurinţa de a face afaceri.

Ultimul loc

în Uniunea Europeană la salariile medicilor. România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană din punctul de vedere al salariilor medicilor. Un medic rezident care lucrează într-un spital de pe plan local poate câştiga până la cel mult 4.000 de lei, adică aproape 900 de euro (dacă se aplică creşterea de 25% a salariilor bugetarilor promisă de guvern în această toamnă). În acelaşi timp, în Marea Britanie, spre exemplu, un medic aflat în primul an de rezidenţiat are un salariu de bază de aproape 2.700 de euro, conform datelor guvernamentale citate de CNBC.

Ultimul loc

în Europa la cheltuielile cu sănătatea. România se află pe ultimul loc în Europa din punctul de vedere al cheltuielilor cu sănătatea (ca procent din PIB), arată datele Eurostat. Cele mai mari cheltuieli sunt în Danemarca şi Finlanda, unde se alocă peste 8% din PIB pentru sănătate, dublu comparativ cu România.

Locul 45

în lume după rata şomajului în rândul populaţiei tinere (15-24 de ani), cu 22,7% potrivit CIA. Pe primul loc se află Bosnia şi Herţegovina, cu 62,8%.

Locul 53

în lume după forţa de muncă, respectiv populaţia aptă să muncească, cu un total de 9,24 milioane, potrivit CIA. Pe prima poziţie se află China, cu peste 800 de milioane.

Locul 74

în lume este ocupat de România după volumul de investiţii efectuat pe pieţe externe, cu un total de 2,9 mld. dolari. Pe primul loc se află SUA, cu 4.500 de miliarde de dolari.

Locul 43

în lume după valoarea importurilor, cu 69,2 mld. dolari în 2012, potrivit CIA. Potrivit aceleiaşi surse, pe primul loc este SUA cu aproape 2.400 mld. dolari, urmată de UE cu 2.300 mld. dolari.

Locul 111

în lume după valoarea dobânzii de referinţă a BNR la finalul lui 2014, de 2,75%. Pe prima poziţie este Venezuela cu 29,5%, potrivit CIA.

Locul 34

în lume după valoarea datoriei externe înregistrată la finalul anului 2014. România avea atunci o datorie externă de 125 de miliarde de dolari. Pe primul loc se afla Uniunea Europeană, cu 15.950 de miliarde de dolari, conform CIA.

Locul 11

în UE la capitolul rezerve valutare. România a avut anul trecut rezerve valutare în valoare de 36,4 milioane de dolari, ceea ce a poziţionat economia pe locul 11 într-un top al ţărilor cu cele mai mari rezerve valutare din Uniunea Europeană. Pe primul loc este Germania cu 181 de miliarde de dolari.

Locul 8

în UE la  valoarea TVA. Cu o TVA de 24%, România se află pe locul cu numărul 8 într-un top al economiilor cu cea mai mare valoare a TVA din UE. O TVA mai mare decât pe piaţa locală se practică în Danemarca, Suedia, Croaţia şi Finlanda (cu valori de peste 25%). 

Locul 11

în Europa după cel mai mic impozit pe venit practicat, de 16%. Pe prima poziţie în acest top se află Muntenegru, cu un impozit pe venit de 9%, iar ţara europeană cu cea mai mare taxare pe venituri este Suedia (cu aproape 57%).

Locul 1

în Europa de Sud-Est la capitolul cea mai mare companie în funcţie de veniturile înregistrate în anul 2014. Cea mai mare companie a României şi a Europei de Sud-Est a fost anul trecut Automobile Dacia, cu venituri de 4,2 miliarde de euro, devansând OMV Petrom SA (cu 4,1 miliarde de euro), potrivit unui clasament realizat de SeeNews.

 

 AUTO

Locul 8

este ocupat de România la nivel european la ritmul de creştere a producţiei de autoturisme în primul semestru al acestui an, cu un avans de 0,9% comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Locul 10

este ocupat de România în topul ţărilor producătoare de automobile din Europa în primele şase luni ale acestui an, cu aproape 212.433 de maşini asamblate. Piaţa locală a fost depăşită recent de Ungaria şi Polonia. 

Locul 16

este ocupat de România în top înmatriculări autoturisme în intervalul ianuarie-octombrie din acest an, cu 64.400 de maşini înregistrate. În ultimii cinci ani piaţa locală a pierdut aproape zece locuri în clasament pe fondul scăderii puternice a pieţei locale.

Locul 8

este ocupat de România în topul pieţelor de desfacere pentru Dacia la finalul lui 2014, cu aproape 30.000 de unităţi livrate, fiind depăşită inclusiv de Maroc, Turcia şi Algeria.

Ultimul loc (26)

este poziţia ocupată de România în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte gradul de motorizare, cu circa 250 de maşini la mia de locuitori, fiind depăşiţi inclusiv de Bulgaria.

Locul 20

este ocupat de România în topul ţărilor europene după numărul de maşini electrice şi hibride vândute, cu aproape 300 de unităţi în primele nouă luni ale acestui an, depăşind Lituania, Letonia şi Bulgaria.

 

 INFRASTRUCTURĂ

Locul 20

în Europa la capitolul reţea de autostrăzi este ocupat de România, cu doar 705 km. Chiar şi aşa, anul acesta am depăşit Finlanda, care are 700 km de infrastructură de mare viteză. Pe primul loc în Europa se află Spania, cu peste 16.205 de kilometri de autostrăzi.

Primul loc

în Europa la costul de construcţie a unei autostrăzi este ocupat de România, care a ajuns şi la circa 23 de milioane de euro pe kilometru. Cea mai ieftină autostradă a fost construită în Bulgaria, cu doar 2 milioane de euro pe kilometru.

Locul 7

în Europa la capitolul reţea de cale ferată este ocupat de România, cu aproape 10.800 de kilometri, potrivit Eurostat. Primul loc revine Germaniei, cu 42.000 de kilometri de căi ferate.

Locul 46

în lume la lungimea căilor navigabile este ocupat de România, cu 1.732 de kilometri, potrivit CIA Factbook. Pe primul loc se află China, cu 110.000 kilometri.

Locul 97

în lume este ocupat de România în ceea ce priveşte numărul de aeroporturi. În România există 45 de aeroporturi (civile, militare şi alte tipuri). Cele mai multe aeroporturi se regăsesc în Statele Unite, peste 13.500, potrivit CIA Factbook.

Locul 55

este ocupat de aeroportul Henri Coandă (Otopeni) – 8,3 milioane de pasageri anul trecut, într-un top 100 al celor mai mari aeroporturi din Europa după numărul de pasageri. Pe primul loc se află aeroportul Heathrow (Londra), cu 73,4 de milioane de pasageri anul trecut.

 

 BURSĂ

Locul 53

este ocupat de România în lume după capitalizarea bursieră (la finalul lunii octombrie), în valoare de 18,4 mld. dolari. Cele mai mari capitalizări din lume le au bursele din SUA (NYSE şi NASDAQ), cu 26.000 de miliarde de dolari, şi Japonia, cu 4.800 de miliarde de dolari, conform statisticilor Federaţiei Mondiale a Burselor.

Locul 44

este ocupat de România în lume după numărul de companii locale listate. Pe bursa de la Bucureşti sunt listate 82 de companii româneşti. Cele mai mari burse după numărul de companii locale listate sunt bursa din India cu 5.700 de companii şi grupul de burse BME ce include bursele de la Madrid, Barcelona, Bilbao şi Valencia, cu 3.600 de companii.

Locul 36

este ocupat de România în lume după evoluţia indicelui BET, principala referinţă a bursei de la Bucureşti, în ultimele 12 luni. Indicele BET s-a apreciat cu 0,77%. Pe primul loc în lume se situează bursa din Caracas (Venezuela), cu o creştere de peste 300% în ultimele 12 luni.

Locul 20

este ocupat de România în Europa după valoarea activelor nete ale fondurilor mutuale. La 30 iunie, fonduri mutuale locale dispuneau de active de 4,4 miliarde de euro.

Locul 14

este ocupat de România în Europa după valoarea medie zilnică a tranzacţiilor cu acţiuni în 2015 de circa 6 mil. euro, potrivit Federaţiei Europene a Burselor. Cea mai mare bursă din Europa este Euronext (Paris, Amsterdam şi Bruxelles), cu tranzacţii zilnice de 7,5 mld. euro.

 

 ENERGIE

Locul 48

este ocupat de România în lume după producţia zilnică de petrol, de 103.000 barili pe zi.

Locul 49

este ocupat de România în lume după rezervele de petrol, de 600 milioane de barili.

Locul 43

este ocupat de România în lume după producţia de gaze naturale, de 11,4 miliarde de metri cubi pe an.

Locul 50

este ocupat de România în lume după rezervele de gaze naturale, de 110 miliarde de metri cubi.

Locul 21

este ocupat de România în lume după producţia de cărbune, de 23,6 milioane de tone anual.

Locul 50

este ocupat de România în lume după producţia de electricitate, cu 63,3 miliarde MWh.

Locul 22

este ocupat de România în lume după producţia de energie hidro, de 18,6 miliarde MWh.

Locul 17

este ocupat de România în lume după puterea instalată a parcurilor eoliene, de 3.000 MW.

Locul 4

este ocupat de România la nivel european la intensitatea energetică, indicator care măsoară câtă energie este necesară pentru a genera 1.000 de euro în economie.

 

 AGROBUSINESS

Locul 3

este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană la producţia totală de floarea-soarelui, cu un total de 1,4 milioane de tone. Pe locul doi se află Bulgaria, cu o recoltă de 1,48 milioane de tone iar podiumul este condus de Ungaria, cu 1,53 milioane de tone.

Locul 4

este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană pentru producţia de rapiţă, cu un total de 957 milioane de tone. Liderul blocului comunitar este Franţa, cu o recoltă de aproape 5,3 milioane de tone.

Locul 3

este ocupat în acest an de România în Uniunea Europeană pentru producţia de porumb, cu un total de 7 milioane de tone. Producţia locală a fost depăşită doar de cele din Franţa, unde s-au strâns 13,7 milioane de tone, şi Italia, unde s-au recoltat 82 milioane de tone.

Locul 8

este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de bovine din economie, cu un şeptel de 2,068 de milioane de capete. Liderul din UE este Franţa, cu un stoc de peste 19 milioane de capete.

Locul 3

este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de ovine, cu o populaţie de peste 9,5 milioane de capete. Marea Britanie este liderul din UE, cu 23 milioane de ovine, fiind urmată de Spania.

Locul 9

este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcţie de producţia de lapte din ferme, cu un total de 4,8 milioane de tone. Primele trei poziţii în UE sunt ocupate de Franţa, Marea Britanie şi Polonia.

Locul 3

este ocupat de România în Uniunea Europeană în funcţie de numărul total de caprine din economie, cu un total de 1,41 milioane de capete. Liderul comunităţii europene este Grecia, cu 4,2 milioane de capete.

Locul 2

este ocupat de România în UE în acest an la producţia de cartofi, cu un total de 2,1 milioane de tone. Pe primul loc este Spania, cu 2,5 milioane de tone.

Locul 1

este ocupat de România în funcţie de contribuţia culturilor de câmp la totalul producţiei agricole, cu un nivel de 73%  anul trecut, fiind urmată de Grecia (69%), Bulgaria (65%) şi Croaţia (62%),

Surse: EIA.gov, BP, Eurostat

 

 COMERŢ

Locul 1

este poziţia României în Uniunea Europeană ca nivel al creşterii vânzărilor din retail în luna septembrie faţă de perioada similară a anului trecut, cu un procent de 12%. Media creşterii vânzărilor din retail în UE a fost în septembrie de 2,9%.

Locul 6

este ocupat de România în Uniunea Europeană la creşterea numărului de angajaţi în sectorul alimentar şi al băuturilor în trimestrul al doilea din acest an, cu un avans de 1,2% faţă de perioada similară a anului precedent. Pe primele locuri se situează Irlanda (6,8%), Estonia (5%) şi Finlanda (3,3%).

Locul 5

este ocupat de România în clasamentul ţărilor cu cel mai mare consum de alcool pur per capita la nivel mondial, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Un român consumă 14,4 litri de alcool pur per capita, în timp ce în Belarus, ţară care ocupă primul loc în clasament, fiecare locuitor consumă în medie 17,5 litri de alcool pur anual.

Locul 26

este ocupat de România la consumul mediu de cafea în Europa, cu un nivel de 2,3 kilograme per capita. În acelaşi timp, media UE se situează la 4 kilograme per capita. Comparativ, în Danemarca se consumă 8,6 kilograme per capita, iar în Germania 6,4 kilograme per capita.

Locul 11

în UE este ocupat de România în ceea ce priveşte consumul de ciocolată, cu un volum de 35-40 mil. kilograme vândute anual. Pe primul loc se situează Germania, unde consumul de ciocolată depăşeşte 940 mil. kilograme, potrivit ultimelor date.

Locul 2

este ocupat de România între 12 state europene în privinţa celui mai mic preţ al halbei de bere, potrivit unui studiu realizat de Citybase Apartments din care reiese că cea mai ieftină bere poate fi găsită în Cehia şi cea mai scumpă în Suedia.

Locul 19

este ocupat de România între ţările din UE ca nivel al exporturilor de vin, cu 20 mil. euro, în condiţiile în care marile puteri exportatoare, Franţa şi Italia, realizează fiecare peste 5 mld. euro din vinul pe care îl livrează pe pieţele externe.

Locul 5

este ocupat de compania din România în topul celor mai mari subsidiare ale îmbuteliatorului Coca-Cola HBC ca vânzări în volum, cu un nivel de 790 de milioane de litri anul trecut. Rusia şI Italia ocupă primele două locuri.

Locul 19

este ocupat în România în UE ca numărul de fabrici de lactate certificate bio, conform Eurostat. Comparativ, în Italia, care ocupă primul loc, sunt 440 de astfel de unităţi, iar în Franţa peste 330.

 

 IT

Locul 53

în lume după numărul de telefoane mobile deţinute de locuitori la finalul anului 2014, respectiv aproape 23 de milioane. Cele mai multe telefoane mobile erau anul trecut în China (1,3 miliarde).

Locul 23

în Europa este ocupat de România în funcţie de ponderea pe care o are tehnologia în totalul exporturilor ţării, respectiv 6,4%. În acelaşi timp, pe primul loc se află Malta, cu aproape 29%, potrivit datelor Eurostat.

Locul 5

este ocupat de România în lume în funcţie de viteza medie a traficului de conexiuni mobile în luna februarie a acestui an, mult peste media mondială de 22,1 Mbps pentru conexiuni fixe şi 11,4 Mbps pentru conexiunile mobile. România are o viteză medie pentru download de 61,8 Mbps pentru conexiunile fixe şi de 18 Mbps pentru cele mobile.

Locul 3

în lume este ocupat de România la capitolul acoperire 4G. România are o viteză de 30 Mbps la internetul 4G, fiind depăşită doar de Noua Zeelandă (36 Mbps) şi de Singapore (30 Mbps), conform datelor din raportul OpenSignal.

 

 INDUSTRIE

Locul 14

în lume este ocupat de România la exportul de încălţăminte din piele, cu un total de 940,8  milioane de dolari. Pe primul loc în lume se află China cu o valoare a exporturilor de 12,6 miliarde de dolari.

Locul 10

este ocupat de România pe plan mondial la încasările înregistrate din lemnul tăiat şi exportat pe alte pieţe în 2014. Mai puţine vânzări din lemn decât România au avut  Malaezia, Letonia, Noua Zeelandă, Belgia şi Cehia. Iar cel mai mare vânzător de lemne din lume este Canada, cu venituri de 7,8 miliarde de dolari din exportul de lemn.

Locul 10

în lume este ocupat de România pentru valoarea exporturilor de oţel inoxidabil din anul 2014, respectiv peste 215 milioane de dolari. Pe primul loc se află Germania cu peste 722 de milioane de dolari încasaţi din exportul de oţel inoxidabil.

Locul 6

este ocupat de România în UE ca nivel al producţiei de biciclete, cu un nivel de 820.000 de biciclete. România a depăşit anul trecut ţări precum Franţa şi Portugalia în spatele cărora a stat în fiecare din ultimii ani.

 

ALTELE

Locul 15

este ocupat de România în topul medaliilor de aur obţinute la Jocurile Olimpice de Vară (cumulat în cele 27 de ediţii), cu 88 de medalii. Pe primul loc este SUA, cu 976 de medalii.

Locul 83

în lume după suprafaţa ţării de 238.391 kilometri pătraţi. Pe primul loc se află Rusia cu peste 17 milioane de kilometri pătraţi, urmată de Canada (aprox. 10 milione km patraţi) şi SUA (9,8 milioane kilometri pătraţi)

Locul 59

în lume este ocupat de România după populaţia ţării, de circa 20 de milioane de locuitori. Pe prima poziţie se află China cu 1,35 miliarde.

Locul 27

în lume la rata mortalităţii, cu 11,9 morţi la 1.000 de locuitori, potrivit CIA. Pe primul loc în lume se află Lesoto cu 14,89 morţi la 1.000 de locuitori.

Locul 35

este ocupat de România în clasamentul mondial în funcţie de rezervele de aur. BNR deţine rezerve de 103,7 tone de aur. Pe primul loc în lume sunt SUA cu rezerve de aur de 8.133 tone.

Locul 81

în lume după speranţa de viaţă la naştere, de 74,45 ani. Pe primul loc se află Japonia cu 84 ani.

Primul loc

în UE după numărul de persoane din locuinţe supraaglomerate. În 2014, 17% din populaţia Uniunii Europene trăia în gospodării supraglomerate, indicator care se referă la lipsa spaţiului raportat la dimensiunea locuinţei şi la numărul de locatari. În România, una din două persoane (52,3%) locuieşte într-o gospodărie prea mică, cel mai ridicat niuvel din UE. România este urmată de Ungaria, Polonia şi Bulgaria, iar la polul opus se flă Belgia cu doar 2% din populaţie în locuinţe supraaglomerate. 

Locul 3

în lume după numărul de copii care învaţă limba franceză. România este devansată într-un top al ţărilor în care copiii învaţă limba franceză doar de Luxemburg şi Cipru.

Ultimul loc

este ocupat de România la nivelul UE după cheltuielile realizate cu cercetarea şi dezvoltarea, care au însemnat anul trecut doar 0,4% din PIB. Pe de altă parte, Irlanda, cea care investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare, cheltuieşte anual peste 3% din PIB în acest sens.

 

România ocupă locul 86 din 158 în topul celor mai fericite ţări din lume. Care sunt campionii

România ocupă un timid loc 86, cu un scor de 5,124 puncte, în topul celor mai fericite ţări din lume, conform rezultatelor publicate de World Happiness Report pe anul 2015, un clasament în care a fost evaluată fericirea în 158 de state. Primele 10 locuri în top sunt ocupate în mare parte de ţările din Europa de Nord, începând cu Elveţia, Islanda, Danemarca, Norvegia, dar şi de Canada, Finlanda, Olanda, Suedia, Noua Zeelandă  şi Australia.
 

      Ca să se ajungă la aceste rezultate ale studiului, s-a ţinut seama de opt indicatori în măsurătorile efectuate, cum ar fi:

♦ PIB-ul pe cap de locuitor analizat în funcţie de paritatea puterii de cumpărare;

♦ Suportul social, adică să poţi conta pe ajutorul cuiva atunci când ai o problemă. Acest indicator a fost măsurat prin răspunsurile la întrebarea: „Dacă ai avea probleme, ai rude sau prieteni pe care să te poţi baza la nevoie?”;

♦ Speranţa de viaţă la naştere, date care au fost colectate de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi din indicatorii de dezvoltare mondială;

♦ Libertatea de a lua decizii în viaţă, care a fost evoluată prin răspunsurile la întrebarea: „Eşti satisfăcut sau nesatisfăcut de libertatea de a alege ce să faci cu viaţa ta?”;

♦ Generozitatea, care a fost măsurată prin răspunsurile la întrebarea: „Ai donat bani organizaţiilor caritabile în ultima lună?”;

♦ Percepţia asupra corupţiei, care a fost măsurată prin răspunsurile la întrebările: „Este corupţia larg răspândită în guvern, sau nu? Dar în mediul de afaceri?”;

♦ Stările sau reacţiile pozitive, care au fost analizate pe baza unui chestionar privind starea emoţională pozitivă a respondenţilor avută cu o zi înaintea intervievării;

♦ Stările sau recţiile negative, care au fost definite la fel ca stările pozitive, doar că s-au analizat grija, tristeţea şi furia.


Ţările europene care au obţinut un scor mai mic decât România, deci conform raportului ar fi mai „nefericite“, sunt: Serbia, Portugalia, Letonia, Macedonia, Albania, Bosnia şi Herţegovina, Grecia, Ungaria, Ucraina, iar pe ultimul loc este Bulgaria.

Din 2005-2007 până în 2012-2014, gradul de fericire a românilor a scăzut. Dacă înainte România ocupa locul 81 din 125  în topul celor mai fericite ţări din lume, acum ţara noastră ocupă locul 86 din 158, înregistrând o scădere de 0,094%.

World Happiness Report este un studiu privind starea de fericire la nivel mondial, publicat de Sustainable Development Solutions Network, o organizaţie din SUA care sprijină dezvoltarea sustenabilă şi luptă împotriva sărăciei.

Prin aceste rapoarte, experţi din mai multe domenii, cum ar fi psihologie, economie, sociologie sau sănătate, descriu cum măsurarea stării de bine a oamenilor poate fi folosită pentru a evalua progresele ţărilor. Ba chiar mai mult, rapoartele ridică o nouă cerere la nivel mondial ca factorii decizionali să aibă în vedere fericirea ca un criteriu în adoptarea diverselor politici publice. Roana Rotaru

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO