Finanţe Publice
Continuarea acordurilor cu UE, FMI şi Banca Mondială, limitarea deficitului bugetar şi a datoriei publice pentru asigurarea scăderii inflaţiei şi a stabilităţii cursului de schimb
Reîntregirea salariilor personalului bugetar şi restituirea sumelor reţinute fără bază legală de la pensionari
Punerea în aplicare a unei strategii eficiente pentru accelerarea absorbţiei fondurilor europene
Creşterea încasărilor bugetare prin proceduri moderne de control, luptă fermă împotriva evaziunii fiscale
Reducerea drastică a cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi ierarhizarea investiţiilor publice
Programul bugetar şi de politică economică - multe enunţuri vagi, puţine măsuri concrete
Cele aproximativ şase luni de viaţă ale cabinetului de serviciu Victor Ponta nu permit includerea în programul de guvernare a vreunei intenţii de schimbare a sistemului de taxe şi impozite, însă autorii documentului invocă drept obiectiv fundamental repartizarea "echitabilă" a unei creşteri economice durabile, respectiv repartizarea mai echilibrată a veniturilor în societate. Este una dintre principalele teze social-democrate care are în spate ideea revenirii la sistemul de impozitare progresivă a veniturilor - unul dintre potenţialele subiecte de coliziune în interiorul alianţei USL. Printre puţinele măsuri concrete incluse în programul de guvernare se numără reîntregirea salariilor pentru personalul bugetar. Desigur, noul guvern nu-şi permite să renunţe la acordurile cu creditorii externi, însă deja a trecut la renegocieri, ţinta de deficit bugetar urmând a fi majorată la peste 2% din PIB. În general, documentul USL este văduvit de cifre şi proiecţii economice. Vorbeşte despre creşterea încasărilor bugetare prin eficientizarea administrării fiscale însă fără a specifica vreo ţintă. Promite ierarhizarea investiţiilor publice fără o exemplificare a principalelor proiecte avute în vedere, deşi la o astfel de ierarhizare a lucrat şi guvernul Ungureanu.
Mai mult de jumătate din program constă de fapt în reluarea viziunii critice a opoziţiei asupra politicilor economice din perioada 2009 - 2010, făcându-se abstracţie de faptul că PSD a fost la guvernare alături de PDL în 2009. USL nu putea uita să menţioneze problema absorbţiei fondurilor europene, pentru a cărei rezolvare ar urma să pună în aplicare o strategie eficientă care rămâne deocamdată secretă. Răzvan Voican
Economie
Arieratele companiilor de stat ar trebui să ajungă prin restructurare de la 2,6% din PIB la 1% până la finalul acestui an.
Sistemul de redevenţe şi reglementările pentru sectoarele gazelor naturale, energiei electrice şi al petrolului ar urma să fie modificate în acord cu prevederile comunitare.
Se doreşte continuarea proceselor de privatizare, dar numai după finalizarea auditului asupra activităţii guvernului precedent.
Guvernul Ponta vrea accelerarea procesului de finalizare a proiectelor naţionale de interes precum hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.
Pe lista obiectivelor pentru Ministerul Economiei se numără şi modificarea şi operaţionalizarea Legii Parteneriatului Public Privat.
Programul Ponta pentru Economie sau cum se face guvernarea fără termene clare sau cifre
Programul guvernului Ponta pentru Economie, Comerţ şi Mediu de Afaceri conţine câteva cifre, nu are niciun termen limită, dar este plin de expresii precum "ordine şi coerenţă financiară", "profesionalizarea actului de conducere", "responsabilitate şi chibzuinţă" şi nu în ultimul rând "redesenarea arhitecturii şi ecologiei de business".
În program nu este însă niciun cuvânt despre cum se reia programul de privatizări sau listări, despre când vin totuşi primii manageri privaţi după un an de vorbe goale şi la ce companii, despre provenienţa banilor pentru marile proiecte energetice de care România are atâta nevoie sau despre cum vor fi eliminaţi "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica. La fel şi ca alte programe, şi cel elaborat de "cel mai cinstit guvern" pe care România l-a avut până acum este presărat cu bune intenţii şi mari obiective.
Dacă în programul prezentat de guvernul Ungureanu, la capitolul energie erau trecute numele companiilor care urmau să aibă primii manageri privaţi, pachetele de acţiuni din companiile de stat care urmau să fie vândute sau companiile unde se va realiza privatizarea integrală, programul Ponta este mult mai general. Ca elemente de noutate, în actualul program se regăsesc idei despre regândirea sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare sau auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii. Totodată se doreşte ca la finalul acestui an arieratele companiilor de stat să reprezinte 1% din PIB în loc de 2,6% din PIB, acesta fiind de altfel singurul obiectiv concret al programului de guvernare la capitolul Economie, Comerţ şi Mediu de Afaceri. Roxana Petrescu
Fonduri europene
Creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni până la sfârşitul acestui an.
Îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene.
Simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor făcute de beneficiarii proiectelor de investiţii pe bani europeni.
Reabilitarea termică a clădirilor prin intermediul liniilor de finanţare din Programul Operaţional Regional.
Monitorizarea listei de 150 de proiecte de investiţii pe fonduri UE considerate ca fiind prioritare.
Dezastrul de la Fondurile Europene continuă şi sub Ponta
Planul de guvernare al executivului Ponta nu pune pe hârtie nicio măsură concretă pe termen scurt pentru a frâna dezastrul din domeniul fondurilor europene, unde înfiinţarea Ministerului Afacerilor Europene nu a adus nicio îmbunătăţire. În timp ce România se află sub riscul de a avea linii de finanţare de miliarde de euro suspendate în urma neregulilor, Guvernul Ponta se mulţumeşte să promită că va "creşte substanţial gradul de absorbţie până la sfârşitul anului".
Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, continuă astfel şi sub guvernarea USL să conducă un minister care nu are în subordine nicio altă instituţie implicată în aducerea în economie a banilor europeni.
Noul executiv nu vine cu nicio măsură care să schimbe din temelii sistemul de atragere a banilor europeni în economie, deşi atât indicatorii economici, cât şi bugetul de anul acesta au fost construiţi pe baza estimării că până în decembrie vor intra în economie 3,5 mld. euro din banii europeni. Realitatea din teren arată însă că ţinta pusă pe tapet de ultimele două guvernări este nerealistă, în contextul în care în primii cinci ani de luat bani europeni în economie au intrat 1,3 miliarde de euro, numai 6,5% din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles în intervalul 2007-2013.
USL nu are un plan concret nici în privinţa programelor pe fonduri UE pentru Transport şi Mediu - linii de finanţare prin care România are disponibile 10 miliarde de euro pentru investiţii. Gabriel Razi
Agricultură
Accelerarea comasării terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, asigurarea cadrului legal şi instituţional pentru comasare.
Accesul fermieriilor la apă pentru irigaţii prin facilitarea cumpărării energiei ieftine la cost de producător.
Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii din bani europeni.
Program pe termen mediu pentru înfiinţarea de centre de colectare din fonduri UE pentru legume şi fructe.
Fond de creditare pentru beneficiarii proiectelor de investiţii în agricultură pe fonduri europene.
Ministerul Agriculturii: niciun cuvânt despre export sau despre lupta cu evaziunea fiscală
Daniel Constantin, ministrul desemnat al agriculturii, nu a pus în programul de guvernare al USL nicio cifră, ţintă sau prioritate pe termen scurt, deşi mandatul actualului Guvern este de numai şase luni. Planul USL pe agricultură nu face nicio referire la exporturile de alimente sau combaterea evaziunii fiscale în domeniu.
Lipsa unui program de export este vizibilă în structura livrărilor de produse agroalimentare pe care România le face în străinătate. Jumătate din exporturi sunt acoperite de mărfuri brute, la sfârşitul anului trecut deficitul comercial pe produse agroalimentare fiind de 300 milioane de euro.
Mai mult, noul şef de la Agricultură nu are niciun plan pentru a ataca evaziunea fiscală din domeniul agricol, sector unde anul trecut s-au învârtit 19 miliarde de euro.
În schimb, noua conducere de la Agricultură aduce în lumină un proiect de furnizare de energie ieftină pentru fermieri şi un altul pentru accelerarea comasării terenurilor agricole, deşi niciunul din foştii miniştri de resort din ultimii 20 de ani nu a reuşit să vină cu soluţii în acest sens.
Una din puţinele menţiuni făcute pe linia conectării micilor producători la pieţele agricole este legată de un proiect pe termen mediu pentru înfiinţarea de centre de colectare pentru legume şi fructe - un domeniu unde legea este făcută acum de intermediari. Gabriel Razi
Dezvoltare regională
Accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul POR prin transferul responsabilităţilor de control şi monitorizare a proiectelor de la MDRT la nivelul agenţiilor pentru dezvoltare regională;
Revizuirea proiectelor incluse în Programul Naţional de Realizare a locuinţelor sociale destinate tinerilor, precum şi persoanelor evacuate din locuinţe de către foştii proprietari;
Identificarea unor forme de sprijin a populaţiei, în special a tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuinţe;
Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea Programului Naţional pentru Turism Verde în localităţi cu valori naturale protejate sau zone verzi cu potenţial turistic;
Elaborarea şi implementarea Programului Naţional pentru reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice.
Priorităţile guvernului Ponta în turism: s-a renunţat la schi pentru balneo şi "turism verde"
În cele trei pagini alocate capitolului "dezvoltare regională şi turism" în programul guvernamental propus de cabinetul Ponta nu şi-a găsit loc nicio cifră legată de numărul de locuinţe pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) îşi propune să le construiască sau de numărul de turişti care vor fi atraşi în România.
Frazele încep cu sintagme precum "accelerarea procesului", "consolidarea rolului" sau "stabilirea direcţiilor prioritare de dezvoltare", dar o serie de priorităţi se pot desprinde.
Dacă fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu spunea că "nu suntem ţară de înotători", iar în programul său de guvernare finanţarea unui program de schi în România era prezentată ca o prioritate, guvernul Ponta nu mai mizează pe schi, ci insistă pe turismul balnear şi pe cel "verde" în localităţi cu "păduri şi resurse de apă", precum şi pe reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice. Turismul balnear reprezenta o prioritate şi în guvernele precedente, în care MDRT a fost condus de Elena Udrea şi, ulterior, de Cristian Petrescu. Accesul spre zonele turistice, în schimb, reprezintă într-adevăr o problemă care nu a fost rezolvată în ultimii 20 de ani, fie că este vorba de Valea Prahovei, Apuseni, Deltă sau litoralul Mării Negre.
O noutate în programul de guvernare al USL vine în zona locuinţelor, unde este propusă "identificarea unor forme de sprijin a populaţiei, în special a tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuinţe", în timp ce programul de locuinţe sociale va fi revizuit pentru a corespunde "scopului pentru care a fost elaborat".
Pe lângă obiectivele din turism şi construirea de locuinţe, "accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene" este prezentată drept prioritate zero pentru noul Guvern. Cristi Moga
Infrastructură
Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie atât pe A3, A2, coridorul IV paneuropean şi realizarea de contracte de cesiune pentru Centura Capitalei, autostrada Târgu Mureş - Iaşi şi Comarnic-Braşov.
Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia autostrăzii Sudului: Bucureşti-Alexandria-Slatina.
Finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de cale ferată pe coridorul IV paneuropean.
Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat şi a testului vânzătorului privat în economia de piaţă.
Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători pentru a elimina competiţia neloială cu transportul rutier.
Cele mai importante măsuri pentru infrastructură
Proiectul autostrăzii Sudului este readus în prim-plan de programul de guvernare al noului cabinet condus de Victor Ponta în timp ce despre autostrada Piteşti-Sibiu de pe coridorul IV paneuropean nu se mai spune nimic. Mai mult, despre aceasta ministrul demis al transporturilor Alexandru Nazare spunea că va fi construită în trei ani, în contextul în care cei aproape 115 km ar urma să "taie" munţii pe una dintre cele mai dificile porţiuni în timp ce constructorii "se chinuie" de cinci ani să termine A3 Bucureşti-Ploieşti.
Proiectul autostrăzii Sudului a fost iniţial lansat în discuţie de Radu Berceanu, fostul ministru al transporturilor, care spunea în 2009 că în 2010 lucrările încep, iar până în 2014 va fi gata. Proiectul nu a mai început, ministerul concentrându-se pe tronsoanele de pe coridorul IV.
O nouă prioritate a guvernului este autostrada Comarnic-Braşov, prima din România care traversează Munţii Carpaţi, dar care va fi construită printr-un contract de cesiune, ceea ce înseamnă că va exista o taxă.
În ceea ce priveşte privatizările în infrastructură, guvernul Ponta este mult mai reţinut. În timp ce guvernul Ungureanu propunea din start privatizarea a 50% plus 1 din CFR Marfă, Ponta vrea să reanalizeze strategia. Vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din Tarom nu mai este acum luată în calcul.
O nouă propunere a guvernului condus de Victor Ponta este de a regândi modul de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători pentru a elimina competiţia neloială cu transportul rutier. Propunerea vine după mai mulţi ani în care afacerile firmelor de transport rutier de persoane au înflorit "mulţumită" scumpirii biletelor de tren dar şi faptului că o călătorie cu trenul a ajuns să dureze chiar mai mult decât în urmă cu un secol. Bogdan Alecu
IT&C
Vânzarea de licenţe de televiziune digitală, întreruptă brusc de Guvernul Boc, va fi reluată
Situaţia companiilor şi instituţiilor controlate de Comunicaţii va fi auditată, după care vor urma reorganizări şi restructurări
Schimbări în organizarea şi modul de funcţionare al Poştei şi pregătiri pentru lansarea de servicii bancare în mediul rural
Sprijin pentru dezvoltarea de centre de cercetare în IT&C în parteneriat public privat
Atragerea celor 84 mil. euro oferiţi de UE pentru o reţea rapidă de internet, bani blocaţi de miniştrii PD-L
Restructurări şi televiziune digitală
Planurile noului guvern în domeniul IT&C nu prevăd nicio măsură revoluţionară sau şoc - cum ar putea fi o decizie de unificare a bazelor de date deţinute de instituţiile de stat sau - în celălalt caz - de blocare a licitaţiei pentru vânzarea licenţelor de telefonie mobilă până în 2029.
Toate priorităţile Guvernului Ponta în materie de IT&C încap pe o singură coală A4 şi se rezumă la 11 puncte, multe dintre ele nefiind altceva decât o colecţie de obiective generice ce ar putea fi foarte bine asumate şi de un executiv PD-L. Exemple? "Eficientizarea accesării şi utilizării fondurilor europene…" sau "actualizarea strategiei de implementare a Agendei Digitale" sunt exemple de obiective ale Guvernului Ponta ce ar putea fi asumate de orice executiv, oricum s-ar numi el.
Pe de altă parte, programul de guvernare avertizează, printre rânduri, că urmează să cadă capete în toate instituţiile şi companiile controlate de MCSI, unde urmează eficientizări şi reorganizări. Pe listă sunt mamuţi precum Poşta sau Radiocom, dar şi toate centrele şi institutele de cercetare din subordinea MCSI.
Totuşi, un semnal cheie dat de noul executiv este cel al reluării procedurilor pentru vânzarea de licenţe de televiziune digitală, un proces blocat fără explicaţii în august 2010 de Guvernul Boc, în condiţiile în care procedura era în plină desfăşurare, iar la ea participau, printre altele, companii de profil din Austria şi Franţa.
Programul de guvernare nu menţionează nici măcar un singur cuvânt despre două dosare cheie care se vor afla pe masa ministrului Dan Nica: licitaţie pentru licenţe de comunicaţii mobile şi posibila fuziune a Romtelecom cu Cosmote. Adrian Seceleanu
Externe
Dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi punerea în valoare a beneficiilor care decurg din apartenenţa ţării la cele două structuri;
Întărirea parteneriatelor vechi şi promovarea de noi relaţii cu ţările BRIC, cu state din regiunea extinsă a Mării Negre, din Asia şi din G20;
Consolidarea cooperării bilaterale cu ţările vecine şi de pe alte continente importante pentru interesele economice ale României;
Continuarea eforturilor de promovare şi susţinere a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova;
Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor şi minorităţilor româneşti din statele vecine.
MAE: Foarte puţine măsuri clare, multe obiective prea generale
Dacă programul anterior ataca obiective precum asigurarea securităţii energetice a României, Parteneriatul Strategic cu SUA sau impulsionarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi Ucraina, noul program se remarcă prin lipsa direcţiilor clare. La el ies în evidenţă doar insistenţa pe întărirea parteneriatelor cu marile economii emergente, respectiv Rusia, Brazilia, India şi China şi obiectivul apărării drepturilor comunităţilor şi minorităţilor româneşti din ţările vecine.
"Acţiunea diplomatică a României trebuie să vizeze prioritar creşterea securităţii ţării în sensul cel mai larg, plecând de la premisa calităţii de stat la frontiera externă a UE şi NATO", se menţionează la capitolul privitor la diplomaţie şi afaceri externe din programul de guvernare al executivului condus de Victor Ponta.
În acest sens, diplomaţia românească va încerca să dezvolte profilul ţării în UE şi NATO. Astfel, documentul pune accent mai ales pe siguranţa politică şi militară şi nu conţine prevederi concrete referitoare la securitatea energetică, o problemă care s-a evidenţiat în această iarnă după ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către Europa.
Ca şi cel anterior, noul program dă o importanţă aparte susţinerii Republicii Moldova în eforturile acesteia de a se promova şi integra pe plan european. Moldova este un punct fierbinte pe harta tensiunilor politice ale Europei din cauza regiunii autonome Transnistria, un bastion european al trupelor ruseşti. Bogdan Cojocaru
Sănătate
Finalizarea şi aprobarea legii sănătăţii: sistemul de sănătate ar trebui să înceapă să funcţioneze după noua lege din 2013; până acum în dezbatere publică se află doar primul capitol;
Achiziţii centralizate pentru a reduce costurile cu medicamentele: până acum spitalele îşi organizează propriile licitaţii pentru medicamente;
Implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferenţiată în domeniu, ceea ce ar permite ca medicii şi restul de personal sanitar să fie plătiţi în funcţie de performanţă;
Promovarea consumului de medicamente generice, mai ieftine ca alternativă la terapiile scumpe;
Înfiinţarea unor centre de permanenţă în colaborare cu autorităţile locale în zonele în care nu există alternativă pentru asistenţa medicală.
Sistemul de sănătate iar se reformează
Singura măsură nouă din capitolul dedicat sănătăţii din programul de guvernare este cea referitoare la achiziţiile centralizate de medicamente, ceea ce ar trebui să reducă sumele pe care statul le cheltuieşte pentru medicamente.
Restul propunerilor se regăsesc într-o formă sau alta şi în discursurile foştilor miniştri ai sănătăţii. Discuţiile cu privire la o nouă lege au fost pornite în vara anului trecut şi au fost continuate şi în primele luni din 2012. Propunerea privind salarizarea personalului medical în funcţie de performanţă şi programul pilot cu care ar fi trebuit să înceapă a fost vehiculată încă din timpul mandatului lui Ritli Ladislau, ministrul sănătăţii din Guvernul demis.
Despre promovarea consumului de medicamente generice se vorbeşte de mai mulţi ani, iar tendinţa de încurajare a produselor generice (produse mai ieftine, fabricate în momentul în care expiră patentele medicamentelor originale) se manifestă peste tot în lume.
Înfiinţarea mai multor centre de permanenţă se încearcă încă din 2011, din momentul în care mai multe spitale au fost închise. Altfel spus, cabinetul Ponta nu este primul şi cu siguranţă nu va fi nici ultimul care încearcă reformarea sănătăţii, promovarea medicamentelor ieftine sau înfiinţarea centrelor de permanenţă în zonele în care nu există asistenţă medicală. Ioana David
Educaţie
Deblocarea posturilor din învăţământul superior şi revizuirea cifrelor de şcolarizare;
Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale (reguli stricte de supervizare) şi reducerea abandonului şcolar;
Programe de training pentru profesori din bani POSDRU (program care are însă probleme în rambursare);
Parteneriate universităţi - companii pentru facilitarea accesului tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii;
Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educaţiei.
Legile învăţământului s-au modificat de 100 de ori în 20 de ani. Ce va fi iarăşi nou?
Propunerile Guvernului Ponta din domeniul educaţiei sunt multe, însă generale şi fără o indicaţie a modului în care acestea vor fi implementate.
Noul Guvern îşi propune deblocarea posturilor din învăţământul superior, gestionarea "optimă" a examenelor naţionale, parteneriate dintre universităţi şi companii pentru facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii, dar nu spune cum exact se vor implementa. Ce se va schimba? Ce va face în plus noul Guvern?
Legile învăţământului s-au modificat de peste 100 de ori în ultimii 20 de ani, iar toate aceste schimbări nu au fost de bun augur. Sistemul a livrat anul trecut o generaţie extrem de slab pregătită: rata de promovabilitate a bacalaureatului a fost de numai 44,5%.
Examenul a mai arătat că profesorii prost plătiţi nu sunt motivaţi de performanţele elevilor. Odată cu nominalizarea Corinei Dumitrescu penru poziţia de ministru, Educaţia a devenit cel mai "discutat portofoliu", lucru generat de modul în care Dumitrescu şi-a redactat CV-ul şi pregătirea sa. Ioana David
Muncă
Creşterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi a şomerilor de lungă durată şi în special a tinerilor.
Îmbunătăţirea gradului de absorbţie al fondurilor europene - POSDRU şi FSE.
Definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori.
Reîntregirea salariilor bugetarilor
Restituirea contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform Deciziei Curţii Constituţionale
Promisiuni de la noul guvern: mai multe locuri de muncă şi salarii mai mari
Formarea de noi locuri de muncă este primul obiectiv din programul de guvernare propus de USL pentru Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
Însă, urmând tradiţia şi altor programe de guvernare, nici cel nou propus de USL nu vine cu măsuri concrete, cu termene de urmărit sau obiective cu cifre stabilite de la bun început.
Astfel, creşterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi a şomerilor de lungă durată în special a tinerilor ar urma să fie făcută printre altele prin promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă. Totodată, noul guvern îşi propune îmbunătăţirea gradului de absorbţie al fondurilor europene venite pe linia de finanţare de 3,5 miliarde de euro pentru resurse umane.
Programul de fonduri europene pentru resurse umane a fost însă suspendat la începutul acestui an după ce Comisia Europeană a identificat mai multe nereguli la nivel de management local. Deficienţele din interiorul acestui program - POSDRU - sunt vizibile şi în raportări, în condiţiile în care după cinci ani de la deschiderea liniilor de finanţare în conturile beneficiarilor au ajuns definitiv 190 de milioane de euro, adică 5,4% din banii puşi la dispoziţie în valoare totală de 3,5 miliarde de euro.
Guvernul USL pune pe masă şi reorganizarea autorităţii de management pentru programul de fonduri europene de resurse umane - AMPOSDRU. Noua reformă vine în contextul în care această instituţie a schimbat cinci şefi în patru ani. Roxana Petrescu
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
