Caută doar în titlu
Special

Programul de guvernare al USL nu are obiective concrete în termeni de creştere economică şi reduceri de taxe

Finanţe Publice

Programul bugetar şi de politică economică - multe enunţuri vagi, puţine măsuri concrete

Cele aproximativ şase luni de viaţă ale cabinetului de serviciu Victor Ponta nu permit includerea în programul de guvernare a vreunei intenţii de schimbare a sistemului de taxe şi impozite, însă autorii documentului invocă drept obiectiv fundamental repartizarea "echitabilă" a unei creşteri economice durabile, respectiv repartizarea mai echilibrată a veniturilor în societate. Este una dintre principalele teze social-democrate care are în spate ideea revenirii la sistemul de impozitare progresivă a veniturilor - unul dintre potenţialele subiecte de coliziune în interiorul alianţei USL. Printre puţinele măsuri concrete incluse în programul de guvernare se numără reîntregirea salariilor pentru personalul bugetar. Desigur, noul guvern nu-şi permite să renunţe la acordurile cu creditorii externi, însă deja a trecut la renegocieri, ţinta de deficit bugetar urmând a fi majorată la peste 2% din PIB. În general, documentul USL este văduvit de cifre şi proiecţii economice. Vor­beşte despre creşterea încasă­rilor bugetare prin eficientizarea admi­nistrării fiscale însă fără a spe­cifica vreo ţintă. Promite ierarhi­zarea inves­tiţiilor publice fără o exem­plifi­care a principalelor proiecte avute în vedere, deşi la o astfel de ierar­hizare a lucrat şi guvernul Ungureanu.

Mai mult de jumătate din program constă de fapt în reluarea viziunii critice a opoziţiei asupra politicilor economice din perioada 2009 - 2010, făcându-se ab­stracţie de faptul că PSD a fost la guvernare alături de PDL în 2009. USL nu putea uita să menţioneze problema absorbţiei fondurilor europene, pentru a cărei rezolvare ar urma să pună în aplicare o strategie eficientă care rămâne deocamdată secretă. Răzvan Voican

Economie

  • Arieratele companiilor de stat ar trebui să ajungă prin restructurare de la 2,6% din PIB la 1% până la finalul acestui an.

  • Sistemul de redevenţe şi reglementările pentru sectoarele gazelor naturale, energiei electrice şi al petrolului ar urma să fie modificate în acord cu prevederile comunitare.

  • Se doreşte continuarea proceselor de privatizare, dar numai după finalizarea auditului asupra activităţii guvernului precedent.

  • Guvernul Ponta vrea accelerarea procesului de finalizare a proiectelor naţionale de interes precum hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti sau reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă.

  • Pe lista obiectivelor pentru Ministerul Economiei se numără şi modificarea şi operaţionalizarea Legii Parteneriatului Public Privat.

Programul Ponta pentru Economie sau cum se face guvernarea fără termene clare sau cifre

Programul guvernului Ponta pentru Economie, Comerţ şi Mediu de Afaceri conţine câteva cifre, nu are niciun termen limită, dar este plin de expresii precum "ordine şi coerenţă financiară", "profesionalizarea actului de conducere", "responsabilitate şi chibzuinţă" şi nu în ultimul rând "re­dese­narea arhitecturii şi ecologiei de business".

În program nu este însă niciun cuvânt despre cum se reia progra­mul de privatizări sau listări, des­pre când vin totuşi primii manageri privaţi după un an de vorbe goale şi la ce companii, despre prove­nien­ţa banilor pentru marile pro­iecte energetice de care România are atâta nevoie sau despre cum vor fi eliminaţi "băieţii deştepţi" de la Hidroelectrica. La fel şi ca alte pro­grame, şi cel ela­bo­rat de "cel mai cinstit guvern" pe care Româ­nia l-a avut până acum este pre­să­rat cu bune intenţii şi mari obiec­tive.

Dacă în programul prezentat de guvernul Ungureanu, la capi­tolul energie erau trecute numele companiilor care urmau să aibă pri­mii manageri privaţi, pa­che­tele de ac­ţiuni din com­paniile de stat care ur­mau să fie vândute sau com­paniile unde se va realiza pri­va­tizarea integrală, programul Pon­ta este mult mai general. Ca ele­mente de noutate, în actualul pro­gram se regăsesc idei despre re­gân­direa sistemului de redevenţe şi a taxelor de exploatare sau auditarea şi evaluarea tuturor contractelor de achiziţii de bunuri şi servicii. Totodată se doreşte ca la finalul acestui an arieratele companiilor de stat să reprezinte 1% din PIB în loc de 2,6% din PIB, acesta fiind de altfel singurul obiectiv concret al programului de guvernare la capitolul Economie, Comerţ şi Mediu de Afaceri. Roxana Petrescu



Fonduri europene

  • Creşterea gradului de absorbţie a banilor europeni până la sfârşitul acestui an.

  • Îmbunătăţirea sistemului de management şi control al absorbţiei fondurilor europene.

  • Simplificarea procedurilor de verificare şi de rambursare a cheltuielilor făcute de beneficiarii proiectelor de investiţii pe bani europeni.

  • Reabilitarea termică a clădirilor prin intermediul liniilor de finanţare din Programul Operaţional Regional.

  • Monitorizarea listei de 150 de proiecte de investiţii pe fonduri UE considerate ca fiind prioritare.

Dezastrul de la Fondurile Europene continuă şi sub Ponta

Planul de guvernare al executivului Ponta nu pune pe hârtie nicio măsură concretă pe termen scurt pentru a frâna dezastrul din domeniul fon­durilor europene, unde înfiinţarea Minis­te­ru­lui Afacerilor Europene nu a adus nicio îmbunătăţire. În timp ce Ro­mâ­nia se află sub riscul de a avea linii de finanţare de miliarde de euro sus­pendate în urma neregulilor, Guvernul Ponta se mulţumeşte să promită că va "creşte sub­stan­ţial gradul de absorbţie până la sfârşitul anului".

Leonard Orban, ministrul afacerilor europene, continuă astfel şi sub guvernarea USL să conducă un minister care nu are în sub­ordine nicio altă instituţie im­plicată în aducerea în economie a banilor europeni.

Noul executiv nu vine cu nicio măsură care să schimbe din temelii sistemul de atragere a ba­nilor europeni în economie, deşi atât indicatorii economici, cât şi bugetul de anul acesta au fost con­struiţi pe baza estimării că pâ­nă în decembrie vor intra în eco­no­mie 3,5 mld. euro din banii eu­ro­peni. Realitatea din teren arată însă că ţinta pusă pe ta­pet de ulti­me­le două guvernări este nerea­listă, în contextul în care în primii cinci ani de luat bani europeni în economie au intrat 1,3 miliarde de euro, numai 6,5% din banii puşi la dispoziţie de Bruxelles în intervalul 2007-2013.

USL nu are un plan concret nici în privinţa programelor pe fonduri UE pentru Transport şi Mediu - linii de finanţare prin care România are disponibile 10 miliarde de euro pentru investiţii. Gabriel Razi




Agricultură

  • Accelerarea comasării terenurilor agricole prin măsuri de sprijinire a efectuării cadastrului, asigurarea cadrului legal şi instituţional pentru comasare.

  • Accesul fermieriilor la apă pentru irigaţii prin facilitarea cumpărării energiei ieftine la cost de producător.

  • Implementarea unui program special de refacere a infrastructurii de irigaţii din bani europeni.

  • Program pe termen mediu pentru înfiinţarea de centre de colectare din fonduri UE pentru legume şi fructe.

  • Fond de creditare pentru beneficiarii proiectelor de investiţii în agricultură pe fonduri europene.

Ministerul Agriculturii: niciun cuvânt despre export sau despre lupta cu evaziunea fiscală

Daniel Constantin, ministrul desemnat al agriculturii, nu a pus în programul de guvernare al USL nicio cifră, ţintă sau prioritate pe termen scurt, deşi mandatul actualului Guvern este de numai şase luni. Planul USL pe agricultură nu face nicio referire la exporturile de alimente sau combaterea evaziunii fiscale în domeniu.

Lipsa unui program de export este vizibilă în structura livrărilor de produse agroalimentare pe care România le face în străinătate. Jumătate din exporturi sunt acoperite de mărfuri brute, la sfârşitul anului trecut deficitul comercial pe produse agroalimentare fiind de 300 milioane de euro.

Mai mult, noul şef de la Agricultură nu are niciun plan pentru a ataca evaziunea fiscală din domeniul agricol, sector unde anul trecut s-au învârtit 19 miliarde de euro.

În schimb, noua conducere de la Agricultură aduce în lumină un proiect de furnizare de energie ieftină pentru fermieri şi un altul pentru accelerarea comasării terenurilor agricole, deşi niciunul din foştii miniştri de resort din ultimii 20 de ani nu a reuşit să vină cu soluţii în acest sens.

Una din puţinele menţiuni făcute pe linia conectării micilor producători la pieţele agricole este legată de un proiect pe termen mediu pentru înfiinţarea de centre de colectare pentru legume şi fructe - un domeniu unde legea este făcută acum de intermediari. Gabriel Razi




Dezvoltare regională

  • Accelerarea procesului de absorbţie a fondurilor europene în cadrul POR prin transferul responsabilităţilor de control şi monitorizare a proiectelor de la MDRT la nivelul agenţiilor pentru dezvoltare regională;

  • Revizuirea proiectelor incluse în Programul Naţional de Realizare a locuinţelor sociale destinate tinerilor, precum şi persoanelor evacuate din locuinţe de către foştii proprietari;

  • Identificarea unor forme de sprijin a populaţiei, în special a tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali pentru procurarea unei locuinţe;

  • Elaborarea cadrului instituţional şi legal pentru implementarea Programului Naţional pentru Turism Verde în localităţi cu valori naturale protejate sau zone verzi cu potenţial turistic;

  • Elaborarea şi implementarea Programului Naţional pentru reabilitarea infrastructurii de acces în staţiunile turistice.

Priorităţile guvernului Ponta în turism: s-a renunţat la schi pentru balneo şi "turism verde"

În cele trei pagini alocate capitolului "dezvoltare re­gio­nală şi tu­rism" în programul guvernamental propus de cabinetul Ponta nu şi-a gă­sit loc nicio cifră legată de numărul de locuinţe pe care Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT) îşi propune să le con­stru­ias­că sau de numărul de turişti care vor fi atraşi în România.

Frazele încep cu sintagme pre­cum "ac­ce­le­rarea procesului", "con­so­lida­rea ro­lu­lui" sau "sta­bilirea direcţiilor prio­rita­re de dez­voltare", dar o serie de prio­ri­tăţi se pot desprinde.

Dacă fostul prim-ministru Mihai Răz­van Ungureanu spunea că "nu sun­tem ţară de înotători", iar în pro­gra­mul său de guvernare finan­ţarea unui pro­gram de schi în România era prezentată ca o prioritate, guvernul Ponta nu mai mizează pe schi, ci insistă pe turismul balnear şi pe cel "verde" în localităţi cu "păduri şi resurse de apă", precum şi pe reabilitarea in­fra­structurii de acces în staţiunile turistice. Turismul balnear re­prezenta o prioritate şi în guvernele precedente, în care MDRT a fost condus de Elena Udrea şi, ulterior, de Cristian Petrescu. Accesul spre zonele tu­ristice, în schimb, reprezintă într-adevăr o problemă care nu a fost re­zol­vată în ultimii 20 de ani, fie că este vorba de Valea Prahovei, Apuseni, Deltă sau litoralul Mării Negre.

O noutate în programul de guvernare al USL vine în zona locuin­ţe­lor, unde este propusă "identificarea unor forme de sprijin a popu­laţiei, în special a tinerilor şi familiilor de tineri intelectuali pentru pro­curarea unei locuinţe", în timp ce programul de locuinţe sociale va fi revizuit pentru a corespunde "scopului pentru care a fost elaborat".

Pe lângă obiectivele din turism şi construirea de locuinţe, "acce­le­rarea procesului de absorbţie a fondurilor europene" este prezentată drept prioritate zero pentru noul Guvern. Cristi Moga



Infrastructură

  • Finalizarea secţiunilor de autostradă şi a centurilor ocolitoare aflate în construcţie atât pe A3, A2, coridorul IV paneuropean şi realizarea de contracte de cesiune pentru Centura Capitalei, autostrada Târgu Mureş - Iaşi şi Comarnic-Braşov.

  • Realizarea studiului de prefezabilitate pentru construcţia autostrăzii Sudului: Bucureşti-Alexandria-Slatina.

  • Finalizarea lucrărilor de reabilitare a liniilor de cale ferată pe coridorul IV paneuropean.

  • Reanalizarea actualei strategii de privatizare a CFR Marfă după aplicarea testului investitorului privat şi a testului vânzătorului privat în economia de piaţă.

  • Regândirea modului de alocare a subvenţiilor pentru susţinerea transportului feroviar de călători pentru a elimina competiţia neloială cu transportul rutier.

Cele mai importante măsuri pentru infrastructură

Proiectul autostrăzii Sudu­lui este readus în prim-plan de progra­mul de guvernare al noului cabinet condus de Victor Ponta în timp ce despre auto­stra­da Piteşti-Sibiu de pe coridorul IV paneuropean nu se mai spune nimic. Mai mult, des­pre aceasta ministrul de­mis al trans­porturilor Alexandru Naza­re spu­nea că va fi construită în trei ani, în con­textul în care cei aproape 115 km ar ur­ma să "taie" munţii pe una dintre cele mai di­ficile porţiuni în timp ce constructorii "se chinuie" de cinci ani să ter­mine A3 Bucu­reşti-Ploieşti.

Proiectul autostrăzii Sudului a fost iniţial lansat în discuţie de Radu Berceanu, fostul ministru al trans­por­turilor, care spunea în 2009 că în 2010 lucrările încep, iar până în 2014 va fi gata. Pro­iectul nu a mai început, mi­nisterul concentrându-se pe tronsoa­nele de pe coridorul IV.

O nouă prioritate a guvernului este auto­strada Comarnic-Braşov, pri­ma din România care traver­sează Mun­ţii Carpaţi, dar care va fi con­stru­ită prin­tr-un contract de ce­siu­ne, ce­ea ce înseamnă că va exista o taxă.

În ceea ce priveşte privati­ză­rile în infrastructură, guvernul Pon­ta este mult mai reţinut. În timp ce guvernul Ungu­rea­nu pro­pu­nea din start privatizarea a 50% plus 1 din CFR Marfă, Ponta vrea să reana­li­zeze stra­tegia. Vânzarea la bursă a unui pachet de 20% din Tarom nu mai este acum luată în calcul.

O nouă propunere a guver­nu­lui con­dus de Victor Ponta este de a re­gândi modul de alocare a sub­ven­ţiilor pen­tru susţinerea trans­por­tu­lui fe­roviar de călă­to­ri pentru a eli­mi­na com­pe­tiţia ne­loială cu trans­por­tul ru­tier. Propunerea vine du­pă mai mulţi ani în care afa­ce­rile firmelor de trans­port ru­tier de persoane au în­florit "mul­ţu­mi­tă" scumpirii bi­le­telor de tren dar şi fap­tului că o că­lă­torie cu trenul a ajuns să dureze chiar mai mult decât în urmă cu un secol. Bogdan Alecu


IT&C

  • Vânzarea de licenţe de televiziune digitală, întreruptă brusc de Guvernul Boc, va fi reluată

  • Situaţia companiilor şi instituţiilor controlate de Comunicaţii va fi auditată, după care vor urma reorganizări şi restructurări

  • Schimbări în organizarea şi modul de funcţionare al Poştei şi pregătiri pentru lansarea de servicii bancare în mediul rural

  • Sprijin pentru dezvoltarea de centre de cercetare în IT&C în parteneriat public privat

  • Atragerea celor 84 mil. euro oferiţi de UE pentru o reţea rapidă de internet, bani blocaţi de miniştrii PD-L

Restructurări şi televiziune digitală

Planurile noului guvern în domeniul IT&C nu prevăd nicio măsură revoluţionară sau şoc - cum ar putea fi o decizie de unificare a bazelor de date deţinute de instituţiile de stat sau - în celălalt caz - de blocare a licitaţiei pentru vânzarea licenţelor de telefonie mobilă până în 2029.

Toate priorităţile Guvernului Ponta în materie de IT&C încap pe o singură coală A4 şi se rezumă la 11 puncte, multe dintre ele nefiind altceva decât o colecţie de obiective generice ce ar putea fi foarte bine asumate şi de un executiv PD-L. Exemple? "Eficientizarea accesării şi utilizării fondurilor europene…" sau "actualizarea strategiei de im­plementare a Agendei Digitale" sunt exemple de obiective ale Guvernului Ponta ce ar putea fi asumate de orice executiv, oricum s-ar numi el.

Pe de altă parte, programul de guvernare avertizează, printre rânduri, că urmează să cadă capete în toate instituţiile şi companiile controlate de MCSI, unde urmează eficientizări şi reorganizări. Pe listă sunt mamuţi precum Poşta sau Radiocom, dar şi toate centrele şi institutele de cercetare din subordinea MCSI.

Totuşi, un semnal cheie dat de noul executiv este cel al reluării procedurilor pentru vânzarea de licenţe de televiziune digitală, un proces blocat fără explicaţii în august 2010 de Guvernul Boc, în condiţiile în care procedura era în plină desfăşurare, iar la ea participau, printre altele, companii de profil din Austria şi Franţa.

Programul de guvernare nu menţionează nici măcar un singur cuvânt despre două dosare cheie care se vor afla pe masa ministrului Dan Nica: licitaţie pentru licenţe de comunicaţii mobile şi posibila fuziune a Romtelecom cu Cosmote. Adrian Seceleanu




Externe

  • Dezvoltarea şi consolidarea profilului României în UE şi punerea în valoare a beneficiilor care decurg din apartenenţa ţării la cele două structuri;

  • Întărirea parteneriatelor vechi şi promovarea de noi relaţii cu ţările BRIC, cu state din regiunea extinsă a Mării Negre, din Asia şi din G20;

  • Consolidarea cooperării bilaterale cu ţările vecine şi de pe alte continente importante pentru interesele economice ale României;

  • Continuarea eforturilor de promovare şi susţinere a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova;

  • Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor şi minorităţilor româneşti din statele vecine.

MAE: Foarte puţine măsuri clare, multe obiective prea generale

Dacă programul anterior ataca obiective precum asigurarea securităţii energetice a României, Parteneriatul Strategic cu SUA sau impulsionarea relaţiilor bilaterale cu Federaţia Rusă şi Ucraina, noul program se remarcă prin lipsa direcţiilor clare. La el ies în evidenţă doar insistenţa pe întărirea parteneriatelor cu marile economii emergente, respectiv Rusia, Brazilia, India şi China şi obiectivul apărării drepturilor comunităţilor şi mino­rită­ţilor ro­mâneşti din ţările vecine.

"Acţiunea diplo­ma­tică a Ro­mâniei trebuie să vizeze prio­ritar creş­te­rea securi­tăţii ţării în sensul cel mai larg, ple­când de la premisa calităţii de stat la fron­tiera externă a UE şi NATO", se men­ţionează la ca­pi­tolul privitor la diplo­maţie şi afa­ceri ex­terne din pro­gra­mul de guvernare al execu­ti­vului con­dus de Victor Ponta.

În acest sens, diplomaţia ro­mâ­nească va încerca să dez­vol­te profilul ţării în UE şi NATO. Astfel, docu­mentul pune accent mai ales pe si­gu­ran­ţa politică şi militară şi nu conţine prevederi con­crete referi­toare la securitatea energetică, o pro­blemă care s-a evi­denţiat în această iarnă după ce Rusia a redus livrările de gaze naturale către Europa.

Ca şi cel anterior, noul program dă o importanţă aparte susţinerii Republicii Moldova în eforturile acesteia de a se promova şi integra pe plan european. Moldova este un punct fierbinte pe harta tensiunilor politice ale Europei din cauza regiunii autonome Transnistria, un bastion european al trupelor ruseşti. Bogdan Cojocaru


Sănătate

  • Finalizarea şi aprobarea legii sănătăţii: sistemul de sănătate ar trebui să înceapă să funcţioneze după noua lege din 2013; până acum în dezbatere publică se află doar primul capitol;

  • Achiziţii centralizate pentru a reduce costurile cu medicamentele: până acum spitalele îşi organizează propriile licitaţii pentru medicamente;

  • Implementarea unui proiect pilot cu privire la salarizarea diferenţiată în domeniu, ceea ce ar permite ca medicii şi restul de personal sanitar să fie plătiţi în funcţie de performanţă;

  • Promovarea consumului de medicamente generice, mai ieftine ca alternativă la terapiile scumpe;

  • Înfiinţarea unor centre de permanenţă în colaborare cu autorităţile locale în zonele în care nu există alternativă pentru asistenţa medicală.

Sistemul de sănătate iar se reformează

Singura măsură nouă din capitolul dedicat sănătăţii din programul de guvernare este cea referitoare la achiziţiile centralizate de me­di­ca­mente, ceea ce ar trebui să reducă sumele pe care statul le cheltuieşte pentru medi­camente.

Restul propunerilor se regăsesc într-o formă sau alta şi în discursurile foştilor miniştri ai sănătăţii. Discuţiile cu privire la o nouă lege au fost pornite în vara anului trecut şi au fost con­tinuate şi în primele luni din 2012. Propu­nerea pri­vind salari­za­rea personalului me­dical în funcţie de performanţă şi pro­gra­mul pilot cu care ar fi trebuit să în­ceapă a fost vehiculată încă din timpul man­datului lui Ritli La­dis­lau, mi­nis­trul sănă­tăţii din Guver­nul demis.

Despre promo­varea con­su­mului de medica­men­te ge­ne­rice se vor­beşte de mai mulţi ani, iar tendinţa de în­cu­ra­jare a pro­du­selor gene­rice (produse mai ief­tine, fabri­cate în mo­men­tul în care expiră pa­ten­tele me­di­ca­mentelor ori­ginale) se manifestă peste tot în lume.

Înfiinţarea mai multor centre de permanenţă se încearcă încă din 2011, din momentul în care mai multe spitale au fost închise. Altfel spus, cabinetul Ponta nu este primul şi cu sigu­ranţă nu va fi nici ultimul care încearcă reformarea sănătăţii, pro­mo­varea medica­men­telor ieftine sau înfiinţarea centrelor de permanenţă în zonele în care nu există asistenţă medicală. Ioana David


Educaţie

  • Deblocarea posturilor din învăţământul superior şi revizuirea cifrelor de şcolarizare;

  • Gestionarea în condiţii optime a examenelor naţionale (reguli stricte de supervizare) şi reducerea abandonului şcolar;

  • Programe de training pentru profesori din bani POSDRU (program care are însă probleme în rambursare);

  • Parteneriate universităţi - companii pentru facilitarea accesului tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii;

  • Finalizarea procedurilor parlamentare pentru Codul educaţiei.

Legile învăţământului s-au modificat de 100 de ori în 20 de ani. Ce va fi iarăşi nou?

Propunerile Gu­vernului Ponta din domeniul educaţiei sunt multe, însă generale şi fără o indicaţie a modului în care acestea vor fi imple­mentate.

Noul Guvern îşi pro­pune deblocarea postu­rilor din învă­ţământul su­perior, gestionarea "op­timă" a examenelor naţio­nale, parteneriate dintre uni­versităţi şi companii pentru facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii, dar nu spune cum exact se vor implementa. Ce se va schimba? Ce va face în plus noul Guvern?

Legile învăţământului s-au modificat de peste 100 de ori în ultimii 20 de ani, iar toate aceste schimbări nu au fost de bun augur. Sistemul a livrat anul trecut o generaţie extrem de slab pregătită: rata de promovabilitate a ba­calaureatului a fost de numai 44,5%.

Examenul a mai arătat că pro­fesorii prost plătiţi nu sunt motivaţi de performanţele elevilor. Odată cu nominalizarea Corinei Dumitrescu penru poziţia de ministru, Educaţia a devenit cel mai "discutat portofoliu", lucru ge­nerat de modul în care Dumitrescu şi-a redactat CV-ul şi pregătirea sa. Ioana David


Muncă

  • Creşterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi a şomerilor de lungă durată şi în special a tinerilor.

  • Îmbunătăţirea gradului de absorbţie al fondurilor europene - POSDRU şi FSE.

  • Definitivarea sistemului ghişeului unic pentru angajatori.

  • Reîntregirea salariilor bugetarilor

  • Restituirea contribuţiei la fondul asigurărilor sociale de sănătate conform Deciziei Curţii Constituţionale

Promisiuni de la noul guvern: mai multe locuri de muncă şi salarii mai mari

Formarea de noi locuri de muncă este primul obiectiv din programul de guvernare propus de USL pentru Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.

Însă, urmând tradiţia şi altor programe de guvernare, nici cel nou propus de USL nu vine cu măsuri concrete, cu termene de urmărit sau obiective cu cifre stabilite de la bun început.

Astfel, creşterea ratei ocupării atât în cadrul grupurilor defavorizate şi a şomerilor de lungă durată în special a tinerilor ar urma să fie făcută printre altele prin promovarea unui program prioritar cu partenerii sociali pentru păstrarea şi creşterea numărului locurilor de muncă. Totodată, noul guvern îşi propune îmbunătăţirea gradului de absorbţie al fondurilor europene venite pe linia de finanţare de 3,5 miliarde de euro pentru resurse umane.

Programul de fonduri europene pentru resurse umane a fost însă suspendat la începutul acestui an după ce Comisia Europeană a identificat mai multe nereguli la nivel de management local. Deficienţele din interiorul acestui program - POSDRU - sunt vizibile şi în raportări, în condiţiile în care după cinci ani de la deschiderea liniilor de finanţare în conturile beneficiarilor au ajuns definitiv 190 de mi­lioane de euro, adică 5,4% din banii puşi la dispoziţie în valoare totală de 3,5 miliarde de euro.

Guvernul USL pune pe masă şi reor­ganizarea auto­ri­tăţii de mana­ge­ment pen­tru pro­gramul de fonduri europene de re­surse umane - AMPOSDRU. Noua reformă vine în contextul în care această instituţie a schimbat cinci şefi în patru ani. Roxana Petrescu

Monitorul Partidelor Replica lui Cîţu pentru Orban
AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.