Primul semestru a fost ca un roller-coaster pentru cei mai mari jucători din economie, de la scăderi de 45% în aprilie în cazul Petrom la 30% pentru piaţa farma, declinul a afectat majoritatea sectoarelor, nici în industria alimentară iunie 2020 nu a reuşit să revină la nivelul din iunie 2019. „Nu stiu când vom mai reveni la nivelul de dinainte de pandemie”, spune Silviu Badea, director general al Subansamble Auto Piteşti (firma-mamă a grupului GIC Piteşti). De la 2.300 de oameni, compania a rămas cu mai puţin de 1.800. „Niciodată nu am fost loviţi în acelaşi timp de o scădere a preţului cumulat cu o scădere a cererii”, spune Christina Verchere, CEO al OMV Petrom.
Criza generată de pandemia COVID-19 a avut un impact puternic asupra businessului românesc, iar şocul din punct de vedere economic asupra companiilor a fost mare, dar firmele româneşti trebuie să vadă oportunităţile pe care această criză le-a adus astfel încât economia românească să îşi revină repede şi România să reprezinte un interes pentru investitorii străini. Parteneriatele noi, posibilitatea ieşirii pe pieţele externe, digitalizarea accelerată, dar şi responsabilitatea individuală sunt factori importanţi pe care companiile româneşti trebuie să le aibă în vedere pentru a trece cu bine peste această perioadă şi a se dezvolta.
„Şocul este mare din punct de vedere economic, dar nu cred că pandemia va schimba fundamental lucrurile, ci va accelera tendinţe care erau deja prezente, precum creşterea aportului digital. Am văzut cum online-ul a preluat cererea de pe canalele tradiţionale. Modul în care s-au comportat companiile a fost o surpriză plăcută – au fost refăcute lanţurile logistice, nu am avut creşteri mari la preţurile alimentelor, ci doar una de 5%“, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. El a fost speaker în cadrul videoconferinţei „Cei mai mari jucători din economie. Fabricat în România“ organizată joi 25 iunie 2020 de Ziarul Financiar în parteneriat cu Garanti BBVA, Telekom, Casa de avocatură Suciu Popa, Casa de avocatură NNDKP, Microsoft, Aqua Carpatica, Chimcomplex, Antibiotice Iaşi, Petrom, Romgaz.
Printre veştile bune venite în noul context de criză economică generată de o criză sanitară se numără şi accelerarea procesului de digitalizare, multe dintre sectoarele care aveau nevoie de digitalizare, dar întârziau acest proces fiind luate pe sus de nevoile actuale. „În ultimele 2-3 luni am văzut o accelerare a digitalizării echivalentă cu ultimii 2-3 ani, implementarea de soluţii noi şi accelerarea digitalizării au ajutat foarte multe companii să treacă cu bine peste această criză şi să îşi păstreze conectivitatea în interiorul firmei“, spune Daniel Rusen, director de marketing Microsoft. El adaugă că a văzut jucatori din foarte multe industrii care şi-au accelerat procesul de tranformare digitală pentru a sta în contact cu clienţii, pentru a-şi păstra businessul la o valoare intactă. „Lucrul pe care l-am apreciat a fost felul în care liderii de business au reacţionat pentru a-şi păstra angajaţii într-un mediu sigur şi pentru a-şi continua afacerea“.
Dacă începutul anului a fost unul bun pentru multe companii din economia românească, odată cu izbucnirea crizei la sfârşitul primului trimestru şi măsurile autorităţilor cu privire la limitarea răspândirii noului coronavirus, scăderile nu au întârziat să apară. Cel mai mare grup de companii din industria petrolieră, OMVPetrom, a avut o scădere de 45% a cererii în perioada crizei, dublată şi de o scădere a preţului petrolului.
„Cererea a început să revină, dar această criză a însemnat pentru noi o dublă lovitură, pe de o parte scăderea preţului petrolului şi pe de altă parte declinul cererii. În luna aprilie am văzut o scădere a cererii de 45% la benzină şi motorină, dar începând cu luna mai am văzut o scădere de doar 24%. Anul acesta pentru industria noastră businessurile vor fi foarte afectate“, spune Christina Verchere, CEO, Petrom.
Industria farma a fost şi ea impactată de criza generată de pandemia COVID-19. Deşi începutul de an a fost unul normal pentru industria farmaceutică, în luna martie cererea a scăzut cu 22% la nivelul pieţei, iar luna martie a fost una dintre cele mai bune luni din ultimii ani, pe când luna aprilie a venit cu o scădere de 30%, iar în aprilie scăderea a fost de doar 17%, spune Iulian Trandafir, preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România.
Compania Antibiotice Iaşi, cel mai mare producător de medicamente cu capital românesc, a avut un prim trimestru al acestui an destul de bun, dar odată cu izbucnirea crizei generate de pandemia COVID-19, lunile marcate de criză au reprezentat scăderi, dar România are potenţial de a creşte în producţia de medicamente, este de părere Ioan Nani, directorul general al Antibiotice Iaşi.
„Industria farma nu produce decât o mică parte din necesarul de medicamente, din 650 milioane de cutii de medicamente consumate într-un an în România, peste 100 milioane sunt produse local, trebuie să încurajăm producătorii“, precizează Ioan Nani.
Anul 2019 s-a încheiat cu o scădere pentru industria auto, o contracţie de 10% pe piaţa internaţională, afirmă Silviu Badea, director general Subansamble auto Piteşti (firma-mama a grupului GIC Piteşti) Industria auto a fost una dintre cele mai puternic afectate industrii de pandemia COVID-19. „Scăderea a început în martie, în aprilie era de 60%, iar în mai a fost pierdere totală, cu toţi angajaţii acasă. Prognozele pe care le avem sunt moderat optimiste, nu vom ajunge prea curând la volumele acelea bune de la începutul anului. În momentul de faţă mai suntem 1.700 de angajaţi, lucrăm doar patru zile din cinci, în speranţa că vom vedea o creştere a volumelor în septembrie“, spune Silviu Badea.
Chiar şi industria alimentară a înregistrat scăderi odată cu izbucnirea crizei generate de pandemia COVID-19. Agricola Bacău după luna februarie tot ceea ce avea planificat nu a mers aşa cum se aşteptau reprezentanţii grupului. „Luna iunie este sub 10-12% faţă de ceea ce ne planificasem, este aproape la nivelul de anul trecut“, spune Daniel Bitere, director de marketing al Agricola Bacău.
Christina Verchere, CEO, OMVPetrom
♦ Pentru noi schimbarea a trebuit să fie rapidă astfel încât să răspundem rapid. În această perioadă am avut trei priorităţi, să ne protejăm angajaţii şi clienţii, să ne asigurăm că alimentarea cu energie nu este întreruptă pentru români şi pentru business, iar al treilea lucru a fost să ne protejăm sănătatea businessului nostru.
♦ Cererea a început să revină, dar această criză a însemnat pentru noi o dublă lovitură, pe de o parte scăderea preţului petrolului şi pe de altă parte declinul cererii.
♦ Am avut 6.000 de oameni care au lucrat de acasă în această perioadă, ne-am focusat foarte mult pe a asigura nevoia de energie a ţării fără a exista întreruperi.
♦ În luna aprilie am văzut o scădere a cererii de 45% la benzină şi motorină, dar începând cu luna mai am văzut o scădere de doar 24%. Anul acesta în industria noastră businessurile vor fi foarte afectate
♦ Nu cred că vom reveni la cifrele pe care le-am estimat la început, preţul petrolului a început să revină, dar estimările noastre sunt că anul acesta preţul petrolului va creşte la 60 de dolari, iar preţul petrolului este un factor important pentru noi. Revenirea cererii va dura mai mult.
♦ Industria petrolului şi a resurselor naturale este un factor esenţial pentru economia locală. România are o oportunitate foarte mare cu Marea Neagră, iar dacă nu facem ceva în acest sens destul de repede, cred că asta e cea mai mare provocare, avem un potenţial mare.
Ioan Nani, director general Antibiotice Iaşi
♦ Ne-a surprins pe toţi amploarea pe care a luat-o pandemia. După T1, care a fost destul de bun, lunile care au urmat au fost luni de căderi, de măsuri luate pentru protejarea businessului şi a oamenilor, suntem optimişti în legătură cu perspectiva dar nu putem să ne izolăm de contextul internaţional.
♦ Industria farma nu produce decât o mică parte din necesarul de medicamente, din 650 milioane de cutii de medicamente consumate într-un an în România, peste 100 milioane sunt produse local, trebuie să încurajăm producătorii.
♦ Nu sunt de acord cu faptul că industria farmaceutică este considerată a fi o ramură a industriei chimice, industria farma este o industrie specifică care trebuie încurajată.
♦ În şocul imediat debutului acestei pandemii, s-a văzut politica de individualism a fiecăuri guvern în protecţia populaţiei, reflexul de a te proteja este mai mare decât grija faţă de ceilalţi.
Bogdan Chiriţoiu, preşedinte, Consiliul Concurenţei
♦ Şocul este mare din punct de vedere economic, dar nu cred că pandemia va schimba fundamental lucrurile, ci va accelera tendinţe care erau deja prezente, precum creşterea aportului digital
♦ Am văzut cum online-ul a preluat cererea de pe canalele tradiţionale.
♦ Modul în care s-au comportat companiile a fost o surpriză plăcută – au fost refăcute lanţurile logistice, nu am avut creşteri mari la preţurile alimentelor, ci doar una de 5%.
♦ Reacţia guvernamentală a fost iniţial foarte naţională. Atât noi, cât si restul UE ne axăm pe salvarea tuturor prin programe precum IMM Invest, un mecanism similar pentru companiile mari, şi sper să apară şi schema pentru garantarea creditului comercial.
♦ Odată ce trecem de acest efort de a salva pe toată lumea, trebuie să realizăm că sunt sectoare condamnate de tehnologie unde trebuie să permitem să se facă o ajustare. Sunt sectoare şi unde am putea să facem mai mult, unde am putea să atragem investiţii.
♦ Până acum, România nu a avut o politică industrială, ci una liberală. România este ţara cu cea mai bună performanţă economică din UE, alături de Polonia. Are o pondere importantă a producţiei industriale în PIB, comparabilă cu cea a Germaniei. Politica aceasta destul de liberală ne-a ajutat să avem această performanţă economică.
Alina Timofti, partener, NNDKP
♦ Există o discrepanţă între ce implementează factorii de decizie şi aşteptările mediului de afaceri.
♦ Aşteptările sunt în două zone – în investiţii şi în cea de modernizare a administraţiei publice, modernizarea şi digitalizarea ANAF, în mod specific.
♦ Digitalizarea ANAF va avea un impact semnificativ asupra incasărilor la bugetul de stat, practic va aduce bani. Este un lucru de care noi avem nevoie şi fără de care nu putem merge mai departe.
♦ Toate ideile discutate pot fi implementate numai dacă există un cadru fiscal favorabil care să atragă investiţiile şi nu mă refer doar la o rată de taxe şi impozite scăzute, ci la crearea unor instrumente care să asigure o reală discuţie între contribuabili şi autorităţile fiscale, unor instrumente de mediere şi de negociere care să dea confortul unui investitor, atât local, cât şi din afară, că în momentul în care bagă banii într-o direcţie sau alta are un interlocutor real de partea cealaltă a mesei.
♦ Aceste lucruri nu pot fi date la o parte când vorbim despre fabricat în România, despre creşterea investiţiilor, despre creşterea capacităţilor de producţie.
Ioan Filip, fondator, Taparo
♦ Noi astăzi producem în jur de 500.000 de măşti chirurgicale şi 100.000 de măşti FFP2, şi în scurt timp FFP3, iar capacitatea de producţie va creşte la aceste echipamente şi nu numai.
♦ În grupul Taparo printr-o companie din cadrul grupului, am demarat un program de investiţii acum trei luni prin dezvoltarea capacităţilor de producţie în partea de măşti, acest program de investiţii este în derulare. Urmează să ne vină alte echipamente astfel încât să ajugem la o capacitate de 1,5-1,7 milioane măşti pe zi şi vom pute acoperi o mare parte din necesarul de măşti din România, în condiţiile în care vom avea posibilitatea să valorificăm aceste echipamente pe piaţa internă, dar ne gândim să ieşim şi la export.
♦ În primele luni ale acestui an comenzile au fost la un nivel ridicat, în T2, perioada de vârf a pandemiei, efectele ne-au afectat pentru că magazinele partenerilor noştri s-au închis, dar începând cu luna mai activitatea a fost reluată. În această perioadă Taparo şi-a închis doar o parte din producţie, am produs pentru acei clienţi care solicitau în continuare produsele, pentru acest an noi estimăm o cifră de afaceri la nivelul grupului în creştere cu 5-10%.
Mihaela Virginia Toader, director Direcţia strategie, relaţii internaţionale, Fonduri Europene Romgaz
♦ Vrem să devenim activi pe piaţa de energie şi să ne consolidăm acest rol pe care l-am început cu susţinerea investiţiei de la Iernut, dar şi să identificăm noi sectoare în care am putea să fim prezenţi cum ar fi piaţa de energie regenerabilă, toată această transformare vine din ceea ce se întâmplă la nivel european. Un moment destul de greu pentru că ne îndreptăm către o economie verde şi gazul nu este printre combustibilii susţinuţi, este clar că trebuie să facem schimbări şi să ne înverzim domeniul de activitate.
♦ Am elaborat o strategie de investiţii pe următorii cinci ani de 15 miliarde lei, pentru a diversifica activitatea companiei.
♦ Combustibilii fosili, în general, sunt aproape excluşi de la finanţare, deşi toată lumea vorbeşte de necesitatea energiei în piaţă ca fiind un principal vector care va duce la revenirea economică.
♦ Ne concentrăm să ne îmbunătăţim producţia, să încercăm să facem investiţiile necesare astfel încât toate zăcămintele pe care le avem mature şi care produc să producă capacitate maximă. Pe de altă parte, investiţiile noastre merg spre partea de diversificare în special ne uităm pe partea de energie electrică, ne uităm să continuăm producerea de energie electrică din gaz, dar cu emisii scăzute, analizăm şi partea de geotermal.
Silviu Badea, director general Subansamble auto Piteşti (firma-mamă a grupului GIC Piteşti)
♦ Primul semestru al anului a avut-o componentă inedită şi destul de dură pentru industria auto pentru că industria deja suferise o scădere la finalul anului 2019.
♦ În contextul discuţiilor despre electrificarea autovehiculelor, pe piaţă a fost destul de mult zgomot. Astfel, la final de 2019 era deja o contracţie de 10% pe piaţa auto internaţională.
♦ Scăderea a început în martie, în aprilie era de 60%, iar în mai a fost pierdere totală, cu toţi angajaţii acasă.
♦ Prognozele pe care le avem sunt moderat optimiste, nu vom ajunge prea curând la volumele acelea bune de la începutul anului.
♦ În momentul de faţă mai suntem 1.700 de angajaţi, lucrăm doar patru zile din cinci, în speranţa că vom vedea o creştere a volumelor în septembrie.
♦ Cred că putem fi mândri de nivelul şi de performanţa industriei auto româneşti.
Ştefan Vuza, preşedinte, Chimcomplex
♦ Lanţul de producţie locală trebuie extins, dar nu se poate face acest lucru fără colaborare şi unitate între producători. Noi trebuie să ne asociem, noi nu suntem încă uniţi, economia este încă în faza de preadolescenţă.
♦ Zona de producţie este subfinanţată. Dacă sistemul financiar ar finanţa zona de producţie cu deschidere, aceasta s-ar dezvolta mult mai bine.
♦ Este un moment bun de investiţii, trebuie să investim permanent, oportunităţile sunt destul de mari, trebuie ca organizaţiile să fie şi în trend cu noile tehnologii.
♦ Industria grea necesită timp şi antreprenori de valoare, nu este suficient ca ţara să aibă resurse minerale. Avem un sistem energetic care să ne ajute, dar este cel mai scump. Avem oameni destul de pregătiţi, noi trebuie să ştim să îi atragem.
♦ Chimia are şanse de a reuşi mai mult pentru că face parte dintr-un lanţ valoric. Noi am mărit capacităţile de producţie, chimia se mulează pe piaţă.
♦ Este bine că a fost o asemenea furtună pentru a abandona anumite direcţii de dezvoltare care mergeau prea încet.
♦ Putem dubla cifra de afaceri a companiei în şase ani.
Daniel Bitere, director de marketing Agricola Bacău
♦ Folosim începând de la ambalaje, cred că 90% sunt fabricate în România, căutăm producători români, doar ceea ce nu putem achiziţiona din ţară apelăm la furnizori externi, până şi utilajele le cumpărăm de la producători locali, acolo unde se poate. După luna februarie tot ceea ce noi ne-am planificat nu a funcţionat aşa cum ne-am aşteptat. Luna iunie este sub 10-12% faţă de ceea ce ne planificasem, este aproape la nivelul de anul trecut.
♦ Din ce în ce mai mulţi consumatori au început să aibă printre criteriile de alegere şi fapul că un produs este fabricat în România.
♦ Consumatorii trebuie să conştientizeze cât de impornant este să consumi ce se produce în România.
♦ Compania din grupul Agricola se ocupă de producerea de semipreparate, exportul se îndreaptă în HoReCa, aici a fost o cădere de aproape 100%, dar începe să îşi revină încet încet.
♦ După această criză cine va fi flexibil va avea de câştigat.
Daniel Rusen, director de marketing, Microsoft
♦ În ultimele 2-3 luni am văzut o accelerare a digitalizării echivalentă cu ultimii 2-3 ani, implementarea de soluţii noi şi accelerarea digitalizării au ajutat foarte multe companii să treacă cu bine peste această criză şi să îşi păstreze conectivitatea în interiorul firmei.
♦ În această perioadă am identificat trei faze, o fază iniţială când am vrut să avem un răspuns la criză, ce facem astfel încât să le permitem angajaţilor să lucreze de acasă. O altă fază este cea în care suntem în care repornim economia, iar aici accentul pe care multe companii îl pun este pe redeschiderea afacerii, atragerea clienţilor, dar am văzut şi alţi clienţi care au pus accentul pe optimizarea costurilor. Tehnologia este un factor esenţial pentru a păstra afacerile să funcţioneze în continuare la un ritm bun cât şi pentru a readuce afacerea la o fază iniţială.
♦ Lucrul pe care l-am apreciat a fost felul în care liderii de business au reacţionat pentru a-şi păstra angajaţii într-un mediu sigur şi au încercat să îşi continue afacerea.
♦ Foarte multe industrii şi-au accelerat procesul de tranformare digitală pentru a sta în contact cu clienţii, pentru a-şi păstra businessul la o valoare intactă.
Miruna Suciu, managing partner, Suciu Popa
♦ România are multe de oferit, ţara are resurse atât umane cât şi naturale. Cred că România în următoarele 6-12 luni va atrage investitori în multe domenii care se vor reorienta în această zonă. Cu acest trend al relocalizării producţiei industriale în zona Europei, România poate valorifica aceste oportunităţi şi să atragă investiţii către noi. Pe lângă sectorul energetic, sectorul automotive va creşte şi el şi cred că vor fi noi investitori. Sectorul de agricultură şi cel farma vor genera investiţii şi tranzacţii
♦ Trebuie să facem o analiză, să vedem ce a funcţionat şi ce nu a funcţionat, cred că trebuie să învăţăm să schimbăm dacă nu am schimbat. Existau şi practici care ţin de domeniul trecutului, trebuie să renunţăm la ele, după ce facem această analiză, vom putea vedea care sunt atuurile.
♦ Inerţia este o problemă pe care o avem, incapacitatea întregului mediu economic de a merge după oportunităţi, trebuie să alergăm noi către investiţii. Dacă nu ne trezim la realitate şi nu folosim această oportunitate în următoarele 12-24 luni o vom pierde.
Mirela Drăgoi, preşedinte executiv, Pet Star Holding
♦ În ultimele şase luni, Pet Star a înregistrat o creştere notabilă, cu două cifre. Pentru noi a fost foarte benefică această criză.
♦ Pet Star este o companie puternic digitalizată, pe noi ne-a ajutat tehnologia. Noi suntem promotori în România în implementarea de tehnologie şi în automatizare în domeniul nostru.
♦ Luna martie a însemnat pentru Pet Star un business la nivelul lunii iulie 2019, ceea ce înseamnă vârf de sezon. După aceea a fost un recul al pieţei, însă piaţa cere din nou lichide îmbuteliate.
♦ Am decis să creştem capacitatea de producţie anul acesta, am investit 1,2 mil. euro până în prezent pentru extinderea capacităţii cu 8% astfel încât să putem satisface cererile noi din piaţă.
♦ Clienţii noştri sunt îmbuteliatori români, dar care în foarte mare proporţie reprezintă corporaţii. Pet Star este şi un exportator de produs fabricat în România pe pieţele adiacente şi vecine nouă. Exportăm în jur de 12% din producţia noastră.
Iulian Trandafir, preşedinte ADRFR
♦ Începutul de an a fos unul normal, în martie a fost o cerere de 22% pe toată piaţa. Luna martie a fost una dintre cele mai bune luni din ultimii ani. În aprilie avem o scădere de circa 30% pe piaţă. În mai a fost o scădere de 17% faţă de aprilie, care deja scăzuse cu 30%.
♦ Faptul că produsele româneşti sunt produse generice cu preţuri foarte mici face ca producătorii români să aibă greutăţi financiare.
♦ Un preţ european de compensare este o idee foarte bună, suntem în UE şi ar trebui să ne aliniem cumva în domeniu. Pe de altă parte, puterea de cumpărare şi puterea economică diferă foarte mult în ţările europene. Există produse în Germania care sunt de 8 ori mai scumpe decât în România, este foarte greu de tras un numitor comun aici. Preţul de compensare european este o idee bună, dar suntem destul de departe de acel moment acum.
♦ Dacă se presează foarte mult pe preţ, s-ar putea să nu mai avem produsele. Trebuie găsit un echilibru între produsele foarte ieftine, extrem de accesibile pentru pacientul român şi preţul care să nu ducă la delistarea acelui produs din piaţa românească.
