Special

PIAROM: Capitalul privat românesc vrea să lucreze cu capitalul străin, nu împotriva lui

A patra ediţie a studiului Capitalul privat românesc descrie evoluţia capitalului autohton în perioada 2014-2017. Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică şi descrie poziţia capitalului privat românesc în economie din punctul de vedere al cifrei de afaceri, al profitului, al productivităţii, al numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi.

A patra ediţie a studiului Capitalul privat românesc descrie evoluţia capitalului autohton în perioada 2014-2017. Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică şi descrie poziţia capitalului privat românesc în economie din punctul de vedere al cifrei de afaceri, al profitului, al productivităţii, al numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi.

Autor: Alexandra Cepăreanu

25.03.2019, 00:07 301

Mediul de afaceri local susţine cooperarea dintre firmele cu capital privat românesc şi companiile cu capital străin, deoarece văd o dezvoltare mai rapidă în zonele în care cei doi actori lucrează împreună şi nu unul împotriva celuilalt, au spus reprezentanţi ai mediului de business în cadrul unei conferinţe de lansare a celei de-a patra ediţii a studiului Capitalul privat românesc realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Patronatul Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

A patra ediţie a studiului Capitalul privat românesc descrie evoluţia capitalului autohton în perioada 2014-2017. Studiul se bazează pe date de la Registrul Comerţului, Banca Naţională şi Institutul Naţional de Statistică şi descrie poziţia capitalului privat românesc în economie din punctul de vedere al cifrei de afaceri, al profitului, al productivităţii, al numărului de angajaţi, al salariilor, al activelor şi datoriilor, al ponderii în diverse sectoare din economie, în judeţe şi în exporturi.

Astfel, studiul arată că zonele în care se fac investiţii străine şi capitalul privat românesc îşi face loc pe piaţă şi creşte împreună cu capitalul străin. Spre exemplu, judeţul Alba a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 23 mld. lei, în creştere cu 37% faţă de 2016, unde 60% din cifra de afaceri sunt generate de companiile cu capital străin şi 38% de companii cu capital privat românesc.

În acelaşi timp, judeţul Vâlcea a înregistrat o cifră de afaceri de 12 mld. lei în 2017, în creştere cu 14% faţă de 2016, unde 66% din cifra de afaceri sunt generate de companii cu capital privat ro­mânesc şi 21% de companii cu capital străin.

„Acolo unde există capital străin înfloreşte şi capitalul românesc. Noi susţinem că trebuie o mult mai mare integrare a capitalului străin cu capitalul românesc şi a lanţurilor de valoare. Nu este vorba despre nicio diferenţiere, pur şi simplu încercăm să apărăm în continuare interesele capitalului privat românesc, în primul rând, în faţa instituţiilor autohtone. Pare paradoxal, dar principalul adversar al mediului de afaceri românesc este reprezentat de instituţiile autohtone“, a spus Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM, în cadrul conferinţei de lansare a studiului Capitalul privat românesc.

Potrivit studiului, firmele româneşti au pierdut 1% din ponderea lor în economie în 2017, ajungând până la 45%, în timp ce firmele străine şi-au majorat ponderea de la 50 la 51%.

Companiile străine au aproximativ 1,2 milioane de angajaţi, faţă de 2,5 milioane de angajaţi firmele străine şi  o productivitate a muncii de circa 500.000 de lei/an, dublu faţă de firmele private româneşti, care au o productivitate de 240.000 de lei pe an.

Astfel, Cristian Pârvan a susţinut că un element important care poate ajuta România să cunoască o dezvoltare economică mai rapidă este să se decidă dacă rămâne în zona de fabricare de produse sau în zona de inovare de produse originale, în condiţiile în care în zona de fabricare atât companiile cu capital privat românesc, cât şi firmele cu capital străin înregistrează aproximativ acelaşi nivel de producti­vitate, potrivit studiului Capitalul privat românesc. 

„Din studiile făcute cu ZF rezultă clar că dacă am o fabrică manufacturieră productivitatea este la fel şi pentru compania străină şi pentru cea românească. Noi avem o problemă de structură economică şi trebuie să ne decidem, ori rămânem pe exerciţii manufacturiere sau stimulăm partea de inovare, de lucruri originale, ceea ce nu facem şi este unul din motivele pentru care apărăm capitalul privat românesc.“

Pe de altă altă, preşedintele PIAROM a adăugat că economia românească a crescut „exclusiv datorită muncii companiilor româneşti şi a celor străine“, iar această creştere poate fi susţinută dacă se stimulează munca şi în sectorul public.

„România are creştere economică aproape exclusiv datorită muncii companiilor străine şi a companiilor româneşti, pentru că au fost puţine măsuri date de Guvern care să stimuleze dezvoltarea economiei. Trebuie să înţelegem că România nu poate să crească şi nu se poate construi decât dacă nu se munceşte peste tot cum se munceşte în sectorul privat «unde se munceşte 7 zile din 7 şi practic 24/24 acolo unde este cazul». România nu poate să crească durabil decât dacă stimulăm munca, iar dacă nu facem asta efectele nu vor putea fi cele aşteptate.“

Conform rezultatelor studiului, firmele străine domină 25 din 27 de sectoare industriale, doar in­dus­tria alimentară şi de mobilă fiind majoritare ro­mâneşti, dar în scădere. Astfel, companiile româneşti rămân lideri în comerţ en-gros şi retail, transporturi, sănătate, restaurante, publicitate, agricultură şi construcţii, dar scad. „Studiul nu şi-a propus să facă previziuni, ci să fotografieze evoluţia economiei româneşti. Prin acest studiu noi încercăm să facem ce simţim că lipseşte din punctul de vedere al mediului de afaceri. Pentru că susţinem capitalul românesc prin vorbe, dar în fapte mai puţin, combatem multinaţionalele în mod greşit, pentru că ele îşi fac strategiile lor şi nu au de ce să fie acuzate pentru că îşi urmează o strategie dacă tu ca ţară sau companie nu ai nicio strategie la care să le ajuţi să se cupleze. Pentru a veni cu propuneri avem nevoie de rezultate, de analize“, a adăugat Cristian Pârvan.

 
 

Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM)

♦ Se pune problema de ce capital privat românesc, de ce această diferenţiere? Nu este vorba despre nicio diferenţiere, de nicio acţiune îndreptată împotriva cuiva. Pur şi simplu încercăm să apărăm în continuare interesele capitalului privat românesc în primul rând în faţa instituţiilor autohtone. Pare paradoxal, dar principalul adversar al mediului de afaceri românesc este reprezentat de instituţiile autohtone.

♦ Acolo unde există capital străin înfloreşte şi capitalul românesc, deci noi susţinem că trebuie o mult mai mare integrare a capitalului străin cu capitalul românesc şi a lanţurilor de valoare. Deci luaţi judeţul Timiş, cu 62 de miliarde de lei şi cu capital românesc aproape jumătate, faţă de Vaslui, unde capitalul este majoritar românesc dar sunt doar 6 miliarde de lei cifră de afaceri. Deci asta este ceea ce susţine Patronatul Investitorilor Autohtoni. Nu este o luptă contra capitalului străin, este o greşeală cine tratează problema aşa. Trebuie să creăm condiţii care să ducă investiţiile şi în acea zonă.

♦ Mediul de afaceri românesc va lupta să se dezvolte şi să facă profit indiferent câte greutăţi va înregistra din partea decidenţilor politici.

♦ Din studiile făcute cu ZF rezultă clar că dacă am o fabrică manufacturieră productivitatea este la fel şi pentru compania străină şi pentru cea românească. Noi avem o probelmă de structură economică şi trebuie să ne decidem, ori rămânem pe exerciţii manufacturiere sau stimulăm partea de inovare, de lucruri originale, ceea ce nu facem şi este unul din motivele pentru care apărăm capitalul privat românesc.

♦ România are creştere economică aproape exclusiv datorită muncii companiilor străine sau româneşti, puţine măsuri date de guvern au stimulat creşterea economiei. De doi ani şi jumătate ne luptăm cu tot felul de măsuri care nu au făcut decât să tragă înapoi.

♦ Trebuie să înţelegem că România nu poate să crească şi nu se poate construi decât cum se munceşte în sectorul privat, unde se munceşte 7 zile din 7 şi practic 24/24 acolo unde este cazul. Deci vorba asta cu „pauzele lungi şi dese, cheia marilor succese“ a fost o ironie, dar din păcate se perpetuează şi astăzi. România nu poate să crească durabil decât dacă stimulăm munca, iar dacă nu facem asta efectele nu vor putea fi cele aşteptate. Ca urmare, încercăm ca pe bază de date să fundamentăm propunerile care noi considerăm că pot duce mai departe dezvoltarea României. Măsurile administrative ne-au nenorocit.

♦ Studiul nu şi-a propus să facă previziuni, ci să fotografieze evoluţia economiei româneşti. Prin acest studiu noi încercăm să facem ce simţim că lipseşte, din punctul de vedere al mediului de afaceri. Pentru că susţinem capitalul românesc prin vorbe, dar în fapte mai puţin, combatem multinaţionalele în mod greşit pentru că ele îşi fac strategiile lor şi nu au de ce să fie acuzate că îşi urmează o strategie dacă tu nu ai nicio strategie la care să le ajutăm să se cupleze. Pentru a veni cu propuneri avem nevoie de rezultate, de analize.

 

Paula Pîrvănescu, secretar de stat

♦ În ceea priveşte partea de business şi mediul de afaceri, în ultima perioadă am pus în transparenţă şi lucrăm intens la tot ce înseamnă pachet legislativ pentru business angel, incubatoarele de afaceri şi acceleratoarele de corwdfounding. Sperăm ca până în toamna aceasta să venim şi noi cu pachetul legislativ aplicabil.

♦ Începând cu luna aprilie variantele de finanţare vor începe să primească proiecte până la finalul acestui an, în ideea în care exerciţiul financiar 2014-2020 se încheie şi vor fi proiecte de tip scale-up pentru finanţarea companiilor. Limita solicitată va fi până la 25 milioane de lei. Acest program este o variantă de finanţare la care pot apela companiile şi antreprenorii din întreaga Europă.

♦ Am reuşit să lansăm şi platforma Business România. Am reuşit să trecem de procedurile birocratice. Aşa că cei care nu aveţi un profil în cadrul acestei platforme puteţi să o faceţi acum. Acolo veţi găsi toate variantele de finanţare atât de la bugetul de stat, fonduri europene dezvoltate în România şi variantele de finanţare direct de la Comisia Europeană. Tot ce înseamnă pachet fiscal şi legislativ pentru fiscalitatea pentru antreprenori. În cadrul acestei platforme am creat o zonă în care oamenii de afaceri cu capital românesc, dar şi cu capital străin să poată să intre în contact.

♦ Tot în aprilie se va deschide şi programul de internaţionalizare care oferă accesul la 10.000 de lei pentru participarea în cadrul misiunilor economice şi 25.000 de lei în cadrul târgurilor sub brand propriu. Pentru celelalte târguri şi expoziţii lista este deja deschisă, iar pentru cealaltă jumătate de an lista va fi publică în luna mai.

 

Dragoş Petrescu, CEO al City Grill

♦ România şi capitalul românesc pot progresa împreună cu capitalul străin. Nu suntem în antagonizare, suntem împreună, acolo unde capitalul străin îşi face loc, capitalul românesc înfloreşte şi de aceea ar trebui să profităm de know-how-ul şi de eficienţa capitalului străin.

♦ Vedem că eficienţa companiilor româneşti este la jumătate sau aproape de jumătate în comparaţie cu eficienţa companiilor străine, deci mai avem mult de învăţat cum să facem business, dar este normal.

♦ Mă bucur să creştem, m-aş bucura să creştem mai repede în eficienţă decât companiile străine, însă este important că suntem pe creştere.

♦ Am remarcat că ultimii patru ani au fost ani buni pentru economia românească, dacă atât cifra de afaceri, cât şi profitul au fost pe creştere consolidată - ceea ce arată că ţara are potenţial economic şi că structura în care ne-am desfăşurat activitatea a făcut posibilă creşterea.  Este important să nu stricăm acest drum pe care economia românească se află acum. Şi este important să avertizăm şi să sprijinim guvernul să nu strice acest echilibru  fragil care se poate strica foarte uşor şi economia să o ia în altă direcţie.

♦ Sectorul HoReCa este binecuvântat pentru că este o industrie cu un potenţial excepţional în România. Avem o ţară frumoasă cu un nivel de in-put de străini şi vizite încă foarte scăzut, adică avem de unde să creştem şi este important să dezvoltăm industria turismului şi cea de servicii, pentru că românii sunt din ce în ce mai educaţi, îşi doresc din ce în ce mai tare să iasă la restaurant, să aibă un stil de viaţă mai bun. Deci avem o fereastră de oportunitate de investiţii în această industrie şi mă bucur că suntem majoritari ca şi capital românesc şi am încredere în viitorul acestei industrii.

Realizatorul studiului, Sorin Pâslaru (stg.) redactor-şef al ZF, în dialog cu Dragoş Petrescu, preşedinte al City Grill

 

Cristian Logofătu, CFO al Bittnet Systems

♦ Eu sunt aici să reprezint sectorul de tehnologie a informaţiei. Noi suntem o companie încă mică, nu ne considerăm atât de reprezentativi. Dar faptul că suntem o companie mică ne-a permis să înregistrăm creşteri mult peste cele arătate în studiu, de 46%. În acelaşi interval, 2014-2017, Bittnet Systems a crescut de cinci ori.

♦ Eu sunt în mod natural optimist în ceea ce priveşte perspectivele de dezvoltare a mediului de business românesc.

♦ În businessul de IT avem un avantaj, care uneori poate fi un dezavantaj. Faptul că automat concurezi pe o piaţă globală, că atât competiţia pentru resursele umane, dar şi pentru clienţi este la nivel mondial, te face să îţi construieşti businessul într-un anume fel şi dacă te adaptezi la tendinţele pieţei poţi fi mai bine pregătit pentru a supravieţui.

♦ Consider că businessul în industria de IT este favorizat în România. Singurul lucru care ne încurcă la nivel naţional este nivelul calităţii vieţii perceput de oameni aici în România, în sensul că majoritatea oamenilor din IT ar putea să câştige oarecum aceeaşi sumă oriunde în lume. Poate sunt aici salarii de 4.000 de euro şi în Germania de 6.000 de euro, dar dacă te uiţi la costurile de trai, sunt destul de mulţi oameni care ar prefera să lucreze în România pe un salariu de 4.000 de euro, decât să meargă în altă ţară unde au salarii de 6.000-7.000 de euro. Deci aici este avantajul pentru noi, care generează pentru ţară export, pentru că noi practic facem export în esenţă.  

♦ Noi credem că este important ca reglementările şi instituţiile statului să lase mediul de afaceri în pace, pentru că oamenii vor să facă business, vor să producă, trebuie doar să nu fie încurcaţi.

♦ Piaţa de capital funcţionează şi după părerea mea este fix şansa de a avea o pondere mai mare sau un randament mai mare al capitalului românesc. Dacă ne uităm la povestea Bittnet, noi ne-am listat la bursă acum 4 ani. La acel moment eram o companie cu activităţi în educaţie şi tehnologie cu o cifră de afaceri de 8 milioane de lei. Dacă tragem linie după aceşti patru ani de zile am ridicat din piaţa de capital 12 milioane de euro ca împrumuturi şi majoritar a fost capital românesc, ceea ce ne-a permis ca anul trecut să terminăm cu venituri de aproape 60 de milioane de lei şi anul acesta estimăm venituri de 120 de milioane de lei. Acest lucru a fost posibil exlusiv datorită accesului la piaţa de capital, unde vorbim de capital autohton. Dacă în 2014 eram trei acţionari, acum suntem peste 600 de acţionari, din care circa 590 sunt români.

♦ Cred că domeniile care prezintă un interes mai ridicat împreună cu piaţa de capital sunt cheia pentru continuarea unei dezvoltări mai puternice a capitalului românesc.  

 

Călin Ile, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România

♦ Cred că orice decizii ar trebui să plece de la analiza unui astfel de studiu.

♦ Cred că trebuie remarcat faptul că industria turismului generează efecte multiplicatoare în economie. Adică fiecare 100 de euro adusă de turism generează încă 142 de euro în alte industrii complementare. Drept urmare, consumul de vin din Franţa se datorează şi celor 80 de milioane de turişti care merg în Franţa. Atunci, sigur că investiţiile în turism, indiferent că sunt făcute de capital privat românesc sau de capital străin, sunt bine-venite pentru a ne situa pe harta mondială a turismului, unde suntem încă foarte departe, undeva la 2,7 milioane de turişti vin în România, când avem un potenţial estimat de 10 milioane. Valorificarea acestui număr poate fi făcută prin investiţii care să vină în urma unui sentiment de încredere.

♦ Mă bucură să văd că investitorii români din turism au încredere în România, drept dovadă aproape 80% din antreprenorii din turism sunt cu capital privat românesc.

♦ Pe de altă parte, în prezent, turismul generează businessuri profitabile, este un domeniu oarecum stimulat din punct de vedere fiscal şi aşteptăm investiţii serioase. Astăzi vorbim de 25-30 de hoteluri care se vor deschide în următorii doi ani în România, lucru extrem de important pentru industriile care beneficiază de pe urma turismului.

♦ De altfel, turismul este un element strâns legat de identitatea naţională, care nu poate fi mutat, spre deosebire de alte industrii care pot migra. Turismul şi agricultura fiind legate de peisaje, tradiţii, nu poate fi mutat, nu poţi să faci investiţii în Transilvania şi să le muţi în Maroc, spre exemplu. Acesta cred că este un alt element care ar trebui să facă autorităţile să prioritizeze un sector care se leagă strâns de identitatea naţională.

♦ O altă sugestie, dacă aş fi astăzi decident în judeţul Mehedinţi, care are 3 miliarde de lei, ce decizii ar trebui să iau? Este un judeţ care are peisaje extraordinare, are vin, ar trebui ca autorităţile să prioritizeze un sector care are resurse şi potenţial.

 

Daniel Apostol, director editorial, Economistul

♦ Suntem bombardaţi la nivelul întregii Europe de un curent puternic naţionalist, populist, protecţionist şi chiar nativist. Or, studiul la care a lucrat ZF ne arată că acolo unde avem capital străin dezvoltat înfloreşte şi capitalul românesc. Trebuie să ieşim din paradigma ideilor înguste şi să înţelegem că economia se dezvoltă mână în mână- capitalul autohton cu cel străin-, pentru că unii au anumite resurse şi alţii au alte tipuri de resurse.

♦ Este extrem de util faptul că acest studiu vine să certifice o stare de spirit prezentă, ce se întâmplă cu economia. Noi am intrat în Uniunea Europeană destul de „flămânzi“, cu o poftă enormă de a consuma orice, oricând, oricum. Ne-am temperat în 2008-2009-2010, apoi am revenit pe o creştere constantă care are meritele ei, dar şi neajunsuri. Radiografia acestei dinamici vine să certifice în continuare dorinţa noastră de „viaţă“ economică de dezvoltare, în contextul în care asta nu se poate face sub o privire îngustă.

♦ Principalul adversar al capitalului privat românesc nu este nicidecum capitalul străin, cu care trebuie să se interacţioneze pentru a se dezvolta relaţia economică, ci este statul român cu instituţiile sale.

 

Ramona Ioana Bruynseels, consilier de stat al prim-ministrului pentru mediul de afaceri

♦ În ciuda tuturor neînţelegerilor, tensiunilor, Guvernul României îşi face datoria şi este bine intenţionat. Suntem mânaţi de bune intenţii de a dezvolta România, vrem să sprijinim capitalul autohton. Acest lucru este un deziderat care se află în programul de guvernare şi se află în topul priorităţilor.

♦ La baza tuturor actelor normative pe care le lansăm stau intenţii bune. Dacă există derapaje pe care diverşi actori din economia românească le fac în mod voit sau din greşeală, acestea trebuie corectate. Aceasta a fost şi raţiunea pentru care au apărut anumite acte normative care bineînţeles că au declanşat o tensiune şi un conflict între mediul de afaceri şi guvern.

♦ Categoric, trebuie să fim cât mai deschişi propunerilor venite din partea mediului de afaceri. IMM-urile reprezintă o prioritate pentru noi şi este clar sectorul viu al economiei în care trebuie să investim. Guvernul României a lansat StartUp Nation care continuă şi în acest an, prin care încercăm să susţinem şi să încurajăm şi tinerii antreprenori pentru că ei sunt ancoraţi în privinţa a ceea ce se întâmplă cu tehnologia din zilele noastre. Noi ne dorim o Românie din punct de vedere economic şi antreprenorial mai sofisticată, trebuie promovat mai mult sectorul IT şi tot ce înseamnă tehnologie. Încurajăm producţia, de aceea suntem interesaţi de tot ce înseamnă parteneriate de cooperare industrială. Apoi încercăm să sprijinim capitalul autohton să se internaţionalizeze pentru că internaliţonalizarea atrage după sine acces la know-how, atrage locuri de muncă noi şi specializarea oamenilor.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO